de Razvan Iorga | aug. 26, 2012 | Asia Centrală, Știri, Uncategorized @ro
Coalitia militara internationala din Afganistan a anuntat ca a inchis 202 baze ca parte a retragerii trupelor, potrivit CNN. Purtatorul de cuvânt al fortelor NATO, lt.col. David Olson, a precizat ca toate unitatile care au fost inchise erau mici – mergând de la puncte de control izolate la baze care gazduiau de la 12 la 300 de soldati. Cele mai multe erau amplasate de-a lungul principalelor autostrazi ale tarii si erau raspândite aproape in fiecare provincie. Olson a spus ca alte 282 de baze de marime similara au fost transferate guvernului afgan. Asta insemana ca fortele internationale functioneaza acum in jumatate din numarul bazelor care se aflau in Afganistan in octombrie 2011, când functionau in jur de 800. SUA s-au angajat sa protejeze Afganistanul timp de cel putin zece ani dupa retragerea majoritatii trupelor americane la sfârsitul lui 2014, in cadrul acordului de parteneriat strategic dintre cele doua tari, anunat in aprilie guvernul afgan. Washingtonul conduce forta internationala a NATO (ISAF) care acorda sprijin Kabulului de 10 ani in fata insurgentei talibanilor. ISAF intentioneaza sa isi retraga toate trupele din Afganistan pâna la sfârsitul anului 2014 si sa predea controlul securitatii acestei tari autoritatilor afgane. Proiectul de acord nu acopera problema cruciala a prezentei americane pe teritoriul afgan dupa 2014, inclusiv posibilitatea stabilirii unor baze permanente, un subiect sensibil intr-o tara care s-a opus dintotdeauna oricarei prezente militare straine.
de Razvan Iorga | aug. 23, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Nu mai putin de trei milioane de kurzi traiesc in nordul Siriei iar dupa un an si jumatate de revolte care au degenerat intr-un razboi civil, poporul kurd care pana atunci s-a aratat supus regimului, a gasit prilejul de a obtine autonomia. De cand s-au retras fortele siriene in urma cu cateva luni, Partidul Uniunii Democratice (PYD) a preluat controlul asupra birourilor guvernului si instalatiilor militare din provincia Afrin (regiunea nord-occidentala kurda). Retragerea tactica a fortelor regimului din zonele kurde a fost impusa de nevoia de a concentra trupele la Alepo si Damasc, cele doua focare ale insurgentiei populare, noteaza joi ziarul La Razon. Acest vid de putere le-a permis kurzilor sa declare kurda limba oficiala, care se studiaza acum in scoli. Au deschis si propriulpost Ronahit TV si au schimbat steagul sirian cu cel tricolor kurd inaltat uneori alaturi de cel al PKK, considerata grupare terorista de Turcia si SUA. PYD in Afrin si Consiliul National Kurd (CNK) din Qamishli au incheiat o controversata alianta la Erbil (nordul Irakului) privind crearea Consiliului Suprem Kurd care si-a infiintat propriile comitete de aparare populara, o militie ‘civila’, pentru a-i proteja pe kurzi. Desi presedintele PYD din Afrin, Bagran Civakurd, neaga ca aceste comitete seamana cu militiile armate afiliate PKK, acestea sunt inarmate cu arme kalasnikov si patruleaza provincia.
Kurzii, instrument anti-Turcia
Inca din vremea lui Hafez al Assad, kurzii au fost folositi ca instrument al politicii regimului care a permis PKK sa-si mentina activitatile pe teritoriul sirian pentru a tine la respect Turcia. Bashar al Assad i-a permis liderului PYD, Mohamad Saleh Muslim, sa revina din exil si a eliberat 600 de detinuti kurzi in aprilie. Frictiunile dintre Siria si Turcia au venit tocmai de la sprijinul aratat de Damasc lui Abdullah Öcalan, fondatorul PKK, incarcerat din 1999 in Turcia. Posibilul control al PYD asupra nordului Siriei a pus in sah Ankara, care se teme ca PKK se va instala liber in nord cu sprijinul PYD, care guverneaza ‘de facto’ in regiunea occidentala a Kurdistanului sirian. Un lucru semnificativ este ca dupa ce premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat ca Turcia nu va tolera prezenta grupurilor teroriste kurde in apropierea frontierei sale cu Siria, PKK a declansat o ofensiva impotriva fortelor militare turce in localitatile Hakary, Shamzinan si Chale, de la granita cu Iranul, ca raspuns la amenintarile Ankarei. Daca fortele turce decid sa intre in nordul Siriei, 6.000 de combatanti ai PKK vor apara PYD. PYD si-a exprimat neincrederea fata de Consiliul National Sirian, asigurand ca ‘urmeaza agenda turca’. Nu sprijina fortele siriene, dar nici nu lupta impotriva lor, avand in vedere ca acestea s-au retras fara rezistenta din Afrin Kobani, Derek, Amude, Sari Kani si Qamishili. Cand a inceput revolutia siriana, PYD a propus altor partide kurde sub umbrela Consiliului National Kurd (CNK), sa formeze o alianta pentru a unifica toate formatiunile politice si a avea o agenda comuna. insa diferentele dintre CNK si PYD au fost majore, astfel incat CNK si-a creat pe ascuns propriul Consiliu Suprem alaturi de alte 9 partide, lasand in afara PYD. Pana la urma la 4 august, gratie medierii moderatului Massoud Barzani, PYD a fost din nou acceptat in Consiliul Suprem Kurd. Diaspora kurda este cea mai numeroasa din lume care nu are un stat propriu. Populatia kurda este repartizata in Turcia, Siria si Iran: 30 de milioane de kurzi traiesc in intreaga lume. In Turcia sunt 12 milioane, in nordul Siriei 3 milioane, iar in Irak si Iran restul, kurzii reprezentand 10% din populatie.
de Razvan Iorga | aug. 23, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Uniunea Europeana schimba macazul in ceea ce priveste strategia pe care vrea sa o aplice in Transnistria. Daca pana in prezent autoritatile de la Bruxelles aveau o relatie aproape exclusiva cu Chisinau, acum oficialii UE schimba abordarea si incearca sa dezvolte un dialog si cu autoritatile separatiste de peste Nistru. Acest lucru a fost dezvaluit de catre liderul grupului Liberal Democrat din PE, Graham Watson. „In mod limpede exista diferente in atitudinea autoritatilor de pe cele doua maluri ale Nistrului, dar exista pe ambele maluri si oameni care vor progres, dar si unii care ar prefera intoarcerea la trecut, la comunism. Ceea de este important este sa incurajam oamenii din Transnistria sa ia seama la beneficiile aduse de reforme in restul Moldovei”, a declarat Watson la Europa Libera. El a mai spun ca UE trebuie sa faca presiuni asupra Rusiei sa isi retraga trupele de pe teritoriul Republicii Moldova, dar ca acestia se afla momentan legitim in aceasta tara. „Trebuie sa ne amintim ca pacificatorii sunt in Transnistria in mod legal, iar soldatii rusi care pazesc munitiile se afla acolo in mod ilegal. si trebuie sa facem presiuni si mai mari asupra Rusiei pentru a retrage acele contingente. Eu cred ca vor fi retrase si ca Moldova va deveni o tara mai unitara”, a completat oficialul UE. Watson a mai spus ca se asteapta in viitor la unele schimbari la Tiraspol iar in ceea ce priveste semnarea acordului de asociere UE-RM, oficialul spera ca acest document sa se semneze inainte de finele anului. Desi majoritatea oficialilor se feresc sa ofere orizonturi de timp, el a mai spus ca „Moldova are sanse reale de a deveni membra a UE in – sa zicem – zece ani, daca continua reformele”.
de Razvan Iorga | aug. 23, 2012 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Caspica, R. Moldova, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Prioritatea numarul unu pentru Rusia fata de Romania este dezvoltarea relatiilor economice, a declarat recent intr-un interviu pentru Ziua Veche ambasadorul rus la Bucuresti, Oleg Malginov. „Viziunea mea este ca, in primul rand, trebuie sa acordam atentie pentru dezvoltarea, in continuare, a relatiilor economice. Este adevarat ca in epoca socialista, legaturile economice erau mai puternice. Dar nu se bazau pe principiile de piata. Acum traim intr-o piata mondiala, si trebuie sa stabilim, in aceste conditii, relatii economice bune. Exista oameni de afaceri romani, care conlucreaza cu parteneri din Federatia Rusa. Avem un comert bilateral, ce nu este prea mare, dar nici prea mic, comparativ cu alte state”, a declarat diplomatul rus. El a mai spus ca pe agenda prioritatilor mandatului sau se afla dezvoltarea relatiilor culturale si apoi a celor politice prin intermediul Parlamentului. „A doua prioritate ar fi restaurarea legaturilor culturale. Doar cultura reflecta caracterele oamenilor. Anul trecut am avut, aici, Zilele Culturii Ruse in Romania. Iar in septembrie-octombrie anul acesta, vor fi Zilele Culturii Romane, in Federatia Rusa. Trebuie sa extindem schimburile de artisti, sa publicam mai multa literatura, romana si rusa, in tarile noastre. Sa facilitam cunoasterea ambelor natiuni de catre generatia tanara. A treia prioritate este contextul existent intre oameni. Avem in plan, dupa alegerile parlamentare din Romania, sa punem in practica incurajarea cooperarii parlamentare si a expertilor romani de a efectua studii moderne in Federatia Rusa si a specialistilor rusi de a intreprinde demersuri stiintifice similare in Romania”, a mai spus acesta. Referitor la dosarul transnistrean, reprezentantul rus a vorbit despre o solutie negociata pe axa Chisinau-Tiraspol si despre discutii intre cele doua parti. Cu toate acestea, Rusia nu are nici o retinere de facto in a trata cu Tiraspolul ca si cu o entitate statala separata si de a sprijini financiar republica separatista nistreana.
Marea Neagra si interesele zonei
Oficialul rus a mai spus ca Marea Neagra ar trebui sa devina o platforma de cooperare pentru toate statele riverane, enumerand aici si proiectele energetice concurente Nabucco si South Stream. Regiunea Marii Negre, din punctul nostru de vedere, este foarte importanta, deoarece aici trebuie sa construim un climat politic pozitiv. Care include elemente de construire a increderii necesare, a interactiunii politice. Fiind importante atat relatiile economice, cat si cele ce tin de contextul interactiunii umane. Trebuie sa construim o vibranta (…) a variatilor factori de cooperare. in Marea Neagra avem teme comune precum securitatea – pe care tarile riverane trebuie sa le rezolve singure -, cooperarea economica – facilitata de noi cai rutiere si alte cai de transport -, facilitatile energetice, pe diferite conducte prezente si viitoare, precum South Stream si Nabucco”, a spus oficialul rus. El a mai adaug ca in cazul republicilor separatiste Abhazia si Osetia de Sud „nu se pune problema in viitorul apropiat, de a se organiza referendumuri, in cele doua state, pentru a se uni cu Federatia Rusa”.
de Razvan Iorga | aug. 23, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Cancelarul german, Angela Merkel a declarat miercuri seara ca Republica Moldova avanseaza din punct de vedere al prosperitatii si ca a ales calea corecta spre integrare in Uniunea Europeana. Aceasta a mai agaugat ca Germania sustine proiectele si initiativele de modernizare ale Republicii Moldova. „Aveti o dezvoltare prospera. Va incurajez ca ati pornit pe acest drum spre integrarea in Uniunea Europeana. UE va ofera sprijinul respectiv. Fiti convinsi, nu doar ca v-am remarcat, ci vom fi mereu alaturi de dumneavoastra prin sfaturi, prin cooperare”, a declarat astazi oficialul german in discursul public rostit la tribuna de la Palatul Republicii. Merkel a mai spus ca cetatenii Moldovei trebuie sa fie multumiti ca se fac progrese pentru modernizarea tarii, stipuland ca tara noastra a optat pentru reforme, astfel e pregatit fundamental pentru un stat democratic. Cat priveste problema transnistreana, cancelarul german se arata convins totusi ca aceasta are o rezolvare. „Sunt convinsa ca problema transnistreana poate fi solutionata. Este important sa avem vointa, capacitate si dorinta. S-au facut multe lucruri, inclusiv au fost reluate negocierile in formatul 5+2. Iata de ce UE a pus la dispozitie resurse financiare pentru ambele maluri ale Nistrului”, a mai spus oficialul. Legat de vizita de miercuri la Chisinau, Angela Merkel a spus ca a fost o dorinta personala sa faca o vizita in Moldova. Potrivit ei, „unul din motive este faptul ca Republica Moldova are o pozitie si un nume geografic important, dar si pentru faptul ca suntem foarte apropiati. Cu un secol in urma aici au trait germani, succesorii acestor oameni sunt legati de Moldova”. Dupa discursul public de la Palatul Republicii, Angela Merkel a depus flori la monumentul lui stefan cel Mare si Sfant din capitala.
Coalitia militara internationala din Afganistan a anuntat ca a inchis 202 baze ca parte a retragerii trupelor, potrivit CNN. Purtatorul de cuvânt al fortelor NATO, lt.col. David Olson, a precizat ca toate unitatile care au fost inchise erau mici – mergând de la puncte de control izolate la baze care gazduiau de la 12 la 300 de soldati. Cele mai multe erau amplasate de-a lungul principalelor autostrazi ale tarii si erau raspândite aproape in fiecare provincie. Olson a spus ca alte 282 de baze de marime similara au fost transferate guvernului afgan. Asta insemana ca fortele internationale functioneaza acum in jumatate din numarul bazelor care se aflau in Afganistan in octombrie 2011, când functionau in jur de 800. SUA s-au angajat sa protejeze Afganistanul timp de cel putin zece ani dupa retragerea majoritatii trupelor americane la sfârsitul lui 2014, in cadrul acordului de parteneriat strategic dintre cele doua tari, anunat in aprilie guvernul afgan. Washingtonul conduce forta internationala a NATO (ISAF) care acorda sprijin Kabulului de 10 ani in fata insurgentei talibanilor. ISAF intentioneaza sa isi retraga toate trupele din Afganistan pâna la sfârsitul anului 2014 si sa predea controlul securitatii acestei tari autoritatilor afgane. Proiectul de acord nu acopera problema cruciala a prezentei americane pe teritoriul afgan dupa 2014, inclusiv posibilitatea stabilirii unor baze permanente, un subiect sensibil intr-o tara care s-a opus dintotdeauna oricarei prezente militare straine.
