de Isac Mihai | iun. 8, 2020 | Știri, UE
Italia, amenințată de o nouă criză politică
Matteo Salvini, şeful partidului italian de extrema dreaptă Liga, doreşte organizarea de alegeri legislative anticipate la toamnă pentru a înlătura guvernul lui Giuseppe Conte, acuzat că „nu are idei clare” şi că „se opune libertăţii întreprinzătorilor”, relatează mass-media italiană, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Italienii sunt deja chemaţi să voteze în toamnă în alegeri regionale (în urma cărora vor fi desemnaţi preşedinţii mai multor regiuni) şi pentru a se pronunţa prin referendum cu privire la reducerea numărului de parlamentari din Legislativul de la Roma.
Război politic
„Le cerem alegătorilor să se pronunţe (şi) asupra unui guvern care să rămână la putere cinci ani şi care să aibă idei clare”, a declarat Salvini într-un interviu publicat luni în cotidianul La Stampa, aparţinând grupului Fiat. „Acest guvern ideologic, care se opune libertăţii întreprinzătorului şi a celei religioase, şcolilor şi spitalelor private trebuie să plece”, a insistat liderul Liga, care a scăzut în sondaje de la începutul crizei coronavirusului, care a făcut ca imigraţia – principalul cal de bătaie al extremei drepte italiene – să treacă în plan secund.
„Am încercat să cooperăm cu acest guvern. L-am acoperit de propuneri, iar rezultatul a fost zero. Totul este blocat din toamna trecută din cauza litigiilor din cadrul majorităţii guvernamentale”, a continuat Salvini, citat de mass-media. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 7, 2020 | Federatia Rusa, Știri, UE
Viktor Orban vrea ridicarea sancțiunilor împotriva Republicii Belarus
Premierul ungar Viktor Orban, aflat în vizită în Belarus, a solicitat ridicarea sancţiunilor europene impuse acestei ţări conduse din 1994 de preşedintele Aleksandr Lukaşenko, relatează agenția oficială Belta de la Minsk, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Parteneriatul nu se poate construi cu sancţiuni. Iată de ce este timpul ca Uniunea Europeană să ridice sancţiunile existente faţă de Belarus”, a afirmat Orban, aprobat de către liderul belarus.
Şeful executivului ungar a cerut, odată ce va fi încheiată criza legată de pandemia de COVID-19, instaurarea unei ”noi etape în cooperarea între UE şi Uniunea eurasiatică”, o alianţă a majorităţii fostelor republici sovietice condusă de Moscova şi din care face parte şi Belarusul. În opinia lui Orban, o astfel de cooperare ar fi un ”eveniment cheie pentru regiunea” europeană.
Sancțiuni vechi
Introduse prima dată în 2004, sancţiunile faţă de Belarus includ un embargou asupra vânzărilor de arme şi echipamente ce pot servi la reprimarea manifestaţiilor şi o listă neagră a înalţilor demnitari belaruşi. Măsurile au fost prelungite ultima dată până în februarie 2021.
Premierul ungar este acuzat că a profitat de criza cauzată de COVID-19 pentru a-şi consolida puterea prin adoptarea unei legislaţii de urgenţă considerate ”dictatoriale” de către opozanţii săi. Ungaria face obiectul unei proceduri pentru încălcarea valorilor Uniunii Europene, ceea ce teoretic se poate finaliza cu sancţiuni. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 7, 2020 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, UE
Polonia rămâne unul din principalii parteneri militari ai SUA
Armatele poloneză şi americană au început în vestul Poloniei programul de exerciţii militare comune denumit ‘Defender-Europe 20 Plus’, relatează agenția DPA, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În total circa 6.000 de militari, câteva sute de blindate și sisteme de artilerie din cele două ţări participă la aceste exerciţii care se vor desfăşura până pe 19 iunie.
Din cauza pandemiei de coronavirus programul de manevre militare a fost modificat faţă de cel prevăzut iniţial. Acesta prevedea trimiterea din SUA peste Atlantic a circa 20.000 de militari americani pentru ceea ce ar fi fost cel mai mare exerciţiu militar american din străinătate în ultimii 25 de ani.
Anulare germană
Germania şi-a anulat în luna martie 2020 participarea la acest exerciţiu, ca urmare a crizei sanitare provocate de pandemia mondială. Surse oficiale de la Berlin au menționat că partea germană i-a în considerare anularea tuturor angajamentelor germane de a participa la manevrele militare ale unor state NATO programate pentru 2020.
Potrivit unui responsabil militar american, Brett Sylvia, toţi participanţii la aceste exerciţii au fost testaţi negativ pentru noul coronavirus înainte să fie desfăşuraţi în Polonia şi testarea va continua la intervale regulate pe parcursul programului de manevre militare.
Speranțe poloneze
Varșovia speră ca o parte din soldaţii americani care vor fi retraşi din Germania de preşedintele Donald Trump, conform The Wall Street Journal, să fie instalaţi în Polonia, a declarat recent premierul Mateusz Morawiecki.
The Wall Street Journal a scris anterior că Donald Trump a ordonat Pentagonului să reducă numărul personalului militar dislocat permanent în Germania, principala ancoră a forţelor americane din NATO, pentru a reduce numărul la 25.000.
„Sper într-adevăr că, în urma numeroaselor discuţii pe care le-am avut şi după ce ne-am demonstrat soliditatea în calitate de partener al NATO, un anumit număr de soldaţi staţionaţi în prezent în Germania şi care vor fi retraşi de Statele Unite se vor regăsi în Polonia”, a declarat premierul Mateusz Morawiecki la postul de radio RMF.
În prezent, aproape 40 de mii de soldaţi și câteva zeci de mii de membrii ai familiilor lor locuiesc la una dintre cele 21 de baze militare americane din Germania. Efectivele pot depăși și cifra de 50.000 de cadre militare în momentul unor rotații pe teatrele de operațiuni din Irak ori Afganistan, precum și în timpul manevrelor NATO.
Pericol pe granița de est
„Adevăratul pericol se ascunde la graniţa de est, astfel încât o deplasare a forţelor americane către flancul estic (al NATO) va reprezenta o consolidare a securităţii pentru întreaga Europă”, a continuat Morawiecki, făcând aluzie la Rusia.
Preocupată de preluarea de către Rusia a mai multor teritorii situate în Georgia şi Ucraina în ultimul deceniu, Polonia militează pentru o prezenţă militară americană permanentă pe teritoriul său.
Anul trecut, preşedintele Trump a crescut la 5.500 de oameni efectivele staţionate prin rotaţie în Polonia, care consideră de mult timp Statele Unite ca principalul garant al securităţii sale în cadrul NATO.
Casa Albă şi Pentagonul au refuzat să confirme sau să infirme informaţiile din Wall Street Journal, care apar într-un context de tensiuni între guvernul SUA şi aliaţii săi europeni cu privire la acordurile de cooperare.
Oficiali ai administrației de la Washington au declarat în mod repetat că Germania nu cheltuieşte suficient pentru propria apărare, acuzații respinse categoric de Berlin.
Fort TRUMP, deziderat polonez
Anterior, preşedintele polonez Andrzej Duda a declarat că Polonia este dispusă să plătească cel puţin două miliarde de dolari pentru instalarea unei baze militare americane pe teritoriul său pe care promite s-o numească ”Fort Trump”, ofertă pe care preşedintele american Donald Trump a anunţat la momentul respectiv că o examinează “foarte serios”.
“Polonia este pregătită să contribuie semnificativ la prezenţa Statelor Unite în Polonia”, a declarat anterior Trump în Biroul Oval, înainte de întâlnirea cu omologul său polonez din 2018. “Dacă sunt gata să facă acest lucru, despre asta vom vorbi cu siguranţă”, a spus preşedintele american. El a subliniat că Statele Unite au avut în vedere această solicitare a Poloniei ”din punctul de vedere al protecţiei militare a ambelor ţări, dar şi al costurilor” pe care le implică. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 6, 2020 | Orientul Mijlociu, Știri, Ucraina, UE
Fregata franceză Jean Bart a participat la implementarea embargoului
Consiliul de Securitate al ONU a adoptat vineri, în unanimitate, o rezoluţie prin care prelungeşte cu un an autorizaţia de inspectare în largul apelor Libiei a navelor suspectate de încălcarea embargoului privind armele, impus în 2011, relatează DPA, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Reînnoirea a fost deja decisă anul trecut, în unanimitate, de către cei 15 membri ai Consiliului de Securitate, dar Rusia, care sprijină tabăra mareşalului Khalifa Haftar în lupta împotriva autorităţilor de la Tripoli, recunoscute pe plan internaţional, şi-a exprimat unele rezerve în timpul negocierilor de la începutul lunii, conform unor surse diplomatice europene.
Embargou încălcat
În ultimul an, încălcările embargoului privind importurile de arme au continuat în beneficiul ambelor tabere care se confruntă în Libia, transformând interdicţia într-o „farsă”, conform expresiei unui diplomat francez, citat de Le Soir, preluat de KARADENIZ PRESS.
Lansată la începutul lunii aprilie 2020, operaţiunea navală europeană Irini, care beneficiază şi de mijloace satelitare şi aeriene, acţionează în special în cadrul acestei rezoluţii ce vizează aplicarea embargoului impus importului de arme către sau dinspre Libia.
Redactată de Germania, rezoluţia „decide să extindă autorizaţia prevăzută de rezoluţia 2473 pentru încă 12 luni” şi „solicită secretarului general prezentarea unui raport asupra aplicării sale în termen de 11 luni”.
Petrol ilegal
Autorizarea inspecţiilor în largul mării este legată, de asemenea, şi de alte rezoluţii, printre care 2292 şi 2146. Aceasta din urmă, reînnoită în luna martie, are ca scop interzicerea exportului sau importului ilicit de petrol din Libia.
După recenta interceptare de către fregata franceză Jean Bart, participantă la misiunea Irini, a unui petrolier venit să preia o încărcătură de petrolul din Tobruk, fără acordul autorităţilor din Tripoli, Rusia a solicitat o reuniune a Consiliului de Securitate pentru a obţine explicaţii.
La această reuniune, care a avut loc la începutul săptămânii, Germania şi Franţa au reafirmat faptul că operaţiunea Irini se desfăşoară strict în cadrul rezoluţiilor ONU. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 5, 2020 | Orientul Mijlociu, Știri
Knessetul de la Ierusalim, amenințat de COVID-19
Parlamentul unicameral israelian (Knesset) şi-a suspendat şedinţele programate după ce un deputat a fost depistat pozitiv la noul coronavirus, pe fondul acuzațiilor privind un posibil atac terorist bologic împotriva Legislativului de la Ierusalim, relatează postul de televiziune Keshet 12, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Parlamentarul din partea partidului Likud, Fateen Mulla, a acuzat grupul parlamentar Lista Unită (format din partide de stânga care reprezintă minoritatea arabă din Israel) că a dorit infectarea intenționată a deputaților din Knesset folosind COVID-19. “Este un atac intenționat împotriva Knessetului“ a scris Fateen Mulla pe un grup intern WhatsApp, referindu-se la diagnosticul în cazul deputatului Sami Abou Shahadeh.
Criză pandemică
După ce în martie 2020 a luat cu succes măsuri agresive pentru a stopa epidemia de COVID-19, Israelul a relaxat restricţiile în ultimele săptămâni. Oficiali de la Ierusalim au avertizat în mod repetat că relaxarea populaţiei ar putea duce la o nouă creştere a numărului de contagieri.
Într-un comunicat transmis mass-media, Knessetul de la Ierusalim a anunţat că toate şedinţele din comisiile parlamentare au fost amânate ‘în aşteptarea anchetei epidemiologice’ în cazul deputatului Sami Abou Shahadeh.
‘Fac apel la toţi cei care s-au aflat în imediata mea apropiere să se autoizoleze şi să se testeze’, a scris Abou Shahadeh pe Twitter. ‘Virusul se află încă printre noi şi o revenire la aşa-numita normalitate îl ajută să se răspândească cu o mai mare magnitudine şi viteză’, a adăugat deputatul, citat de mass-media din Israel.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu îngrijorat de criza COVID-19
Școlile, sub asediul COVID-19
Şcolile din Israel s-au redeschis luna trecută, dar s-au înmulţit îngrijorările că unii copii îi infectează pe alţii în pofida măsurilor de prevenţie.
Presa israeliană a relatat că peste 40 de şcoli au fost închise din cauza apariţiei unor noi cazuri de infectare.
‘Orice instituţie de învăţământ în care există cazuri de îmbolnăvire va fi închisă’, a declarat anterior premierul Benjamin Netanyahu, subliniind că personalul din şcoli va continua să caute noi modalităţi de a-i proteja şi a-i ţine la distanţă între ei pe elevi.
Israel, cu o populaţie de 9 milioane de locuitori, a raportat 17.343 de cazuri de infectare cu coronavirus şi 290 de decese. Potrivit Ministerului Sănătăţii, mai mult de 593.000 de locuitori au fost testaţi la noul coronavirus. (K.P.)
