de Isac Mihai | iun. 5, 2020 | Arhiva, Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, România, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
B-1B, unul din răspunsurile strategice ale NATO
Militarizarea peninsulei Crimeea a dus la o încălcare gravă a Tratatul privind Forţele Armate Convenţionale din Europa (TCFE), a declarat reprezentantul permanent al Președintelui Ucrainei în Republica Autonomă Crimeea, Anton Korynevych, relatează defenseromania.ro. ,,Anexarea Pensulei Crimeea de către Federaţia Rusă a dus la o creștere accentuată a numărului de arme și echipamente militare convenționale dislocate în regiunea Mării Negre, care depășește limitele stabilite prin Tratatul privind Forţele Armate Convenţionale din Europa’’, a subliniat înaltul oficial de la Kiev în cadrul unei reuniuni online a Forumului de Cooperare în domeniul Securităţii (FSC) din cadrul OSCE. Acest lucru are consecinţe grave asupra securităţii spaţiului geopolitic al Regiunii Extinse a Mării Negre, mai consideră Korynevych.
Amenințare regională
Potrivit acestuia, rachetele cu rază lungă de acţiune, dislocate de Rusia în ultimii ani, pot lovi întreaga parte a sudului Ucrainei și teritoriile țărilor vecine: „Securitatea statelor din Marea Neagră, dintre care două au suferit deja din pricina unor agresiuni străine (n.r.:-Georgia în 2008 și Ucraina în 2014), este în pericol”.
În același timp, teritoriile ocupate ale Ucrainei și Georgiei au fost transformate în „zone gri”, acestea fiind inaccesibile pentru măsurile de verificare și inspecție care se impun prin Tratatul CFE, Tratatul Cer Deschis şi Documentul Viena (VD).
Tratatul privind Forţele Armate Convenţionale din Europa (TCFE) a fost semnat la Paris, la 19 noiembrie 1990, de 22 state-părţi, conform site-ului Ministerului Afacerilor Externe.
TCFE reglementează cantitatea de armament convenţional din cinci categorii (vehicule blindate, artilerie grea, tancuri, avioane şi elicoptere de luptă) pe care o deţineau statele membre NATO şi cele ale fostului Pact de la Varşovia.
S-400, pavăză pentru Crimeea
Iskander-M, răspunsul nuclear
Pe fondul dezintegrării Pactului de la Varşovia, precum şi al transformării arhitecturii mediului de securitate în Europa (încheierea Războiului Rece, desfiinţarea URSS), statele-părţi au convenit asupra necesităţii actualizării Tratatului în conformitate cu noile realităţi. În urma extinderii NATO, Federaţia Rusă a suspendat la 12 decembrie 2007 aplicarea Tratatului, acţiunea de suspendare nefiind însă prevăzută în document.
,,Acțiunile Federației Ruse sunt dominate exclusiv de interese militare și politice pentru a transforma Crimeea într-o bază militară, împreună cu intențiile Kremlinului de a se extinde dincolo de Marea Neagră”, a declarat Anton Korynevych, relatează defenseromania.ro.
El a amintit că militarizarea peninsulei de către Rusia a început aproape imediat după ocuparea şi anexarea ilegală. Aceasta include, în special, desfășurarea de trupe, arme și echipamente militare pe teritoriul ocupat al Ucrainei, în special aeronave de luptă și rachete capabile să transporte focoase nucleare – baterii de rachete operativ-tactice Iskander M, releatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
,,Ocuparea și militarizarea ulterioară a Crimeei a dus la utilizarea extinsă a navelor de război și a aeronavelor în regiunea Mării Negre și mult dincolo de Bazinul Mediteranean. Astfel, această activitate are consecințe de amploare asupra securității nu numai în regiunea Mării Negre, ci în toată regiunea sudică a Europei, precum și în Africa de Nord și Orientul Mijlociu”, a subliniat Korynevych.
Războiul manevrelor
Declarațiile oficialului de la Kiev vin pe fondul intensificării manevrelor militare efectuate de partea rusă și de state ale NATO în spațiul aero-naval al Mării Negre, după cum relata anterior agenția de presă KARADENIZ PRESS.
După recentele manevre ale avioanelor strategice americane B-1B, forțele militare rusești au răspuns cu un amplu exercițiu antiaerian, implicând sisteme de rachete antiaeriene S-400 și sisteme de rachete și atilerie Pantsir-S.
“În cadrul verificării nivelului de pregătire al forțelor și mijloacelor de serviciu ale apărării antiaeriene, echipaje ale avioanelor și elicopterelor FRMN și ale marii unități de aviație a Regiunii Militare Sud au executat un antrenament cu divizioanele de rachete antiaeriene ale sistemului S-400 și cu echipajele complexelor autopropulsate de rachete și artilerie Pantsir”, se arată în comunicatul autorităților militare ruse, citat de mass-media.
În calitate de ținte aeriene inamice au fost folosite avioane militare modele Su-27, Su-30SM și Su-24, precum și elicoptere Mi-8 și Ka-27.
În peninsula Crimeea sunt desfășurate cel puțin 10 unități militare dotate cu cu sisteme de rachete antiaeriene S-400 ori sisteme de rachete și atilerie Pantsir-S. Partea rusă efectuează periodic astfel de exerciții pe fondul intensificării exercițiilor aeriene NATO în regiune. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 4, 2020 | Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, România, Știri, Ucraina
Navele militare NATO, întâmpinate în forță de flota militară rusă
Forțele militare ruse din Crimeea au desfășurat exerciții antiaeriene masive folosind complexele de apărare antiaeriană S-400 Triumf și sistemele de rachete și artilerie antiaeriană Pantsir-S, relatează serviciul de presă al Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN), citat de mass-media regională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform exercițiului, forțele ruse au respins atacurile aeriene convenționale. Acțiunea în forță vine la câteva zile de la exercițiile aeriene ale statelor NATO în spațiul aerian al Mării Negre, României și Ucrainei, fiind folosite bombardiere strategice .
S-400, răspunsul rus
“În cadrul verificării nivelului de pregătire al forțelor și mijloacelor de serviciu ale apărării antiaeriene, echipaje ale avioanelor și elicopterelor FRMN și ale marii unități de aviație a Regiunii Militare Sud au executat un antrenament cu divizioanele de rachete antiaeriene ale sistemului S-400 și cu echipajele complexelor autopropulsate de rachete și artilerie Pantsir”, se arată în comunicatul autorităților militare ruse, citat de mass-media.
În calitate de ținte aeriene inamice au fost folosite avioane militare modele Su-27, Su-30SM și Su-24, precum și elicoptere Mi-8 și Ka-27.
În peninsula Crimeea sunt desfășurate cel puțin 10 unități militare dotate cu cu sisteme de rachete antiaeriene S-400 ori sisteme de rachete și atilerie Pantsir-S. Partea rusă efectuează periodic astfel de exerciții pe fondul intensificării exercițiilor aeriene NATO în regiune.
Exerciții navale masive
În cursul acestei săptămâni, echipaje ale forțelor navale ruse vor efectua exerciții ce presupun lansarea de focuri de artilerie și rachete împotriva unor ținte maritime, terestre și aeriene, potrivit biroului de presă al Flotei Mării Negre (02.06.2020), citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Navele și ambarcațiunile Flotei Mării Negre au fost deja desfășurate pe mare pentru derularea exercițiilor, informează biroul de presă.
„Cele 37 de nave, ambarcațiuni și nave de susținere ale Flotei Mării Negre au fost desfășurate pe trasee pentru o serie de exerciții. În faza inițială, echipajele s-au pregătit pentru răspuns la luptă în regim de urgență, inclusiv cu plecarea din baze către zonele desemnate”, a precizat biroul de presă într-un comunicat.
Pe parcursul săptămânii ce urmează, echipajele vor executa foc de artilerie și lansări de rachete împotriva țintelor navale, aeriene și din zona de coastă. Forțele ruse vor derula și exerciții de desfășurare comună și manevre în diferite formațiuni, se mai arată în comunicatul citat.
Torpile împotriva NATO
Anterior echipajele submarinelor diesel-electrice Rostov pe Don și Kolpino, aparţinând Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN), au executat lansări de torpile, din imersiune, precizează Ministerul rus al Apărării. În timpul exerciţiului, marinarii ruşi au ieșit într-un poligon naval din Marea Neagră, unde au desfășurat o serie de acțiuni pregătitoare și au efectuat scufundarea pentru executarea tragerilor.
Lansările au fost efectuate cu torpile fără încărcătură explozivă. În locul focosului, torpilele au aparatura de înregistrare, iar după consumarea acumulatorilor acestea dobândesc flotabilitate pozitivă și pot fi recuperate din apă cu ajutorul unei nave speciale pentru torpile.
„Echipajele submarinelor Rostov-pe-Don și Kolpino ale Flotei Mării Negre au efectuat trageri cu torpile în timp ce se aflau în imersiune”, a precizat biroul de presă al FRMN. Ținta către care s-au îndreptat torpilele a fost reprezentată de către un nava din cadrul forțelor navale ruse, subliniind vulnerabilitatea navelor NATO în apele Mării Negre.
Ministerul rus al Apărării susţine, în comunicatul de presă, ca exerciţiile cu lansări de torpile sunt un obligatori pentru pregătirea marinarilor de pe submarine și se desfășoară în conformitate cu planul de pregătire pentru luptă al forțelor navale ale Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN).
Vânătoare de submarine
Submarinelor diesel-electrice Rostov pe Don și Kolpino au participat anterior la un alt exerciţiu militar. Subarinele ruseşti au desfășurat exerciții pe mare pentru pentru a căuta și detecta un submarin inamic. În cadrul scenariului de luptă, unul dintre submarine simulează rolul unui inamic în timp ce echipajul celui de-al doilea vas îl căută.
În cadrul exercițiilor pentru căutarea și urmărirea submarinului inamic au fost implicate și navele de război antisubmarin Muromets și Yeisk. Acestea au efectuat și antrenamente de tragere cu torpilele fiind urmăriți în special timpii de lansare, se mai precizează în comunicat.
Exercițiile militare rusești arată în mod clar posibila vulnerabilitate a forțelor navale NATO în timpul prezenței în apele Mării Negre și hotărârea părții ruse de a folosi orice avantaj posibil, inclusiv cunoașterea aprofundată a spațiului strategic pontic.
Submarine, indispensabile în spațiul pontic
B-1B decapitează flota rusă
Două bombardiere strategice americane au participat, alături de aeronave aparținând aliaților NATO și altor parteneri europeni, printre care s-au aflat și România, la un exercițiu militar care a testat “decapitarea” flotei rusești din Marea Neagră.
Forțele Aeriene Americane au dezvăluit că două bombardiere B-1B au participat, săptămâna trecută, pe 29 mai, la un exercițiu militar numit Bomber Task Force, desfășurat în Marea Neagră. Aeronavele americane au exersat “proceduri pentru angajarea rachetei anti-navă AGM-158C, sau LRASM (Long Range Anti-Ship Missile), în timpul misiunii de pregătire”, scrie publicația thedrive.com, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
“Exercițiul s-a concentrat puternic pe angajarea viitoare a acestor bombardiere împotriva amenințărilor maritime. Aceste zboruri arată că există un interes pentru modul în care aceste capabilități ar putea susține contingentele în Europa și în Marea Neagră, unde ar putea prezenta o provocare serioasă pentru marina rusească, iar Kremlinul a observat asta”, a mai scris publicația citată.
The Drive scrie că anunțul Forțelor Aeriene americane reprezintă un mesaj clar destinat Rusiei și flotei sale din Marea Neagră, care ar putea deveni teatrul unor mobilizări masive de rachete anti-navă, în cazul unui conflict major, deși marina rusă are un avantaj în această regiune.
„Considerând toate acestea, sisteme de apărare cu rachete anti-navă pe coasta țărilor aliate și partenere din regiunea Mării Negre, precum și armele anti-navă lansate pe cale aeriană ar putea fi deosebit de importante în orice luptă navală. Un singur B-1B poate transporta 24 JASSM-uri și probabil este capabil să poarte o un număr similar de LRASM-uri. Flota Mării Negre a Rusiei are puțin peste 50 de nave de suprafață și șase submarine. Astfel, un grup relativ mic de B-1B ar putea încerca, în mod realist, să le angajeze pe toate cu mai multe rachete într-o perioadă relativ scurtă de timp”, mai scrie publicația.
România a participat la exercițiul din 21 mai cu avioanele de vânătoare F-16 și Mig-21, potrivit unei imagini postate de thedrive.com. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | iun. 1, 2020 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri
Liderul rus Vladimir Putin a inițiat schimbarea Constituției Ruse
Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat desfăşurarea la data de 1 iulie 2020 a unui referendum de adoptare a reformei constituţionale prin care ar obţine dreptul de a efectua două mandate suplimentare începând din 2024, relatează mass-media rusă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Vom organiza votul naţional rus asupra adoptării revizuirii Constituţiei la 1 iulie 2020. Această dată este perfectă”, a declarat Putin după o reuniune guvernamentală în sistem de videoconferinţă.
Consultarea populară fusese prevăzută iniţial pentru 22 aprilie, dar şeful statului rus a amânat-o din cauza pandemiei de COVID-19, el explicând că sănătatea şi siguranţa cetăţenilor este principala sa prioritate.
Totuşi, Putin a ţinut să precizeze că situaţia în general s-a stabilizat, iar numărul infecţiilor cu virusul SARS-CoV-2 în Moscova a scăzut masiv, ceea ce a făcut posibilă ridicarea unor restricţii impuse în capitala rusă.
Liderul Vladimir Putin, care se află la putere în ultimii 20 de ani fie ca preşedinte, fie ca prim-ministru, este cel mai longeviv lider rus sau sovietic după Stalin.
Schimbări așteptate
Schimbările asupra cărora se va pronunţa electoratul rus, deja aprobate de parlament şi de Curtea Constituţională, ar însemna că Vladimir Putin (67 de ani) va putea candida pentru a fi reales preşedinte de încă două ori, ceea ce teoretic i-ar permite actualului lider de la Kremlin să rămână în funcţie până în 2036.
”Sper cu adevărat ca cetăţenii ţării să participe activ la votul cu privire la amendamentele constituţionale”, a afirmat preşedintele rus.
Kremlinul a precizat că autorităţile vor adopta toate măsurile necesare pentru a asigura siguranţa alegătorilor.
Economia rusă a suferit pierderi considerabile în ultimele două luni atât din cauza scăderii preţului ţiţeiului, cât şi ca urmare a măsurilor de izolare impuse de autorităţi. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 31, 2020 | România, Știri, Turcia, UE
Comisia Europeană recomandă menținerea actualelor restricții la frontiere până la 15 iunie
Comisia Europeană finalizează un site web pentru ca cetățenii și rezidenții statelor comunitare care doresc să-şi petreacă vacanţa în alte ţări UE să vadă clar opţiunile de care dispun, a declarat vineri comisarul pentru piaţa internă, Thierry Breton, la postul BFM Business, potrivit mass-media de la Bruxelles, citată de agenția KARADENIZ PRESS. „Acum avem protocoale comune pentru trecerea frontierelor, pentru a-i primi pe turişti în locurile lor de vacanţă”, a declarat comisarul, în contextul în care cele 27 de state membre UE ridică treptat măsurile restrictive impuse pentru a combate răspândirea COVID-19.
Site-ul în cauză, numit Reopen.eu, va „centraliza toate bunele practici, astfel încât, dacă doriţi să vă deplasaţi prin UE, să ştiţi cum să faceţi pentru a ajunge dintr-un punct în altul şi ce veţi găsi la sosire, inclusiv în termeni de precauţie”, a explicat Thierry Breton.
La ora actuală, redeschiderea frontierelor în interiorul UE este programată să înceapă la mijlocul lunii iunie, însă până acum anunţurile au fost făcute disparat de ţările europene, în pofida apelurilor Comisiei Europene pentru o mai mare coordonare a acţiunilor.
În Italia, ministrul de externe Luigi Di Maio speră să relanseze sosirile vizitatorilor străini prin oferirea de „indicaţii unitare turiştilor” în toate regiunile.
În Franţa, premierul Edouard Philippe a avertizat joi că va aplica reciprocitatea dacă anumite ţări impun o perioadă de izolare de 14 zile francezilor.
Comisia Europeană a prezentat miercuri un plan de reconstrucţie economică, care prevede un fond de relansare de 750 de miliarde de euro. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 29, 2020 | REPUBLICA MOLDOVA
Liderul rus Vladimir Putin, înger politic pentru președintele Igor Dodon
Scopul Kremlinului este înrobirea economică a fostelor republici sovietice. Dacă pe Ucraina vor să o nimicească cu ajutorul armelor, R. Moldova se vrea zdrobită cu puterea corupției, prin cumpărarea funcționarilor și a politicienilor socialiști. Scopul final al Moscovei este de a transforma R. Moldova într-un câine de companie al lui Putin, se arată în analiza publicată de deschide.md, sub semnătura analistului Serghei Ilcenko
Moldova se află astăzi într-o zonă de atenție deosebită pentru conducerea de la Kremlin și serviciile speciale. Moscova consideră că, pe de o parte, direcția moldovenească este destul de promițătoare, datorită unui număr mare de agenți de influență infiltrații în toate partidele politice, în Guvern și Parlament. Din alt punct de vedere este foarte importantă susținerea proiectelor geopolitice și economice în regiunea Mării Negre, unde se intersectează interesele României, Ucrainei, UE și NATO.
Lobby neocolonial
În același timp, Kremlinul încearcă să influențeze în mod activ conducerea R. Moldova să ia decizii nu doar politice, ci și financiar-economice, făcând lobby pentru angajarea R. Moldova într-o cooperare financiară cu Rusia. Unul dintre aceste instrumente este oferirea unor credite bancare angajate politic. Un exemplu elocvent în acest sens a fost încercarea de a oferi R. Moldova a unui credit de 200 de milioane de euro cu intenția, folosindu-se de marioneta Igor Dodon, să o facă financiar dependentă de Rusia.
Condițiile creditului rusesc nu sunt deloc transparente, iar articolele sunt foarte incerte. Semnarea acestui credit ar avea riscuri de corupție și amenințări la adresa securității naționale. De exemplu, articolul 7 din contract spune că în cazul în care R. Moldova va întârzia cu achitarea creditului, Rusia va putea să consolideze suma pentru toate creditele oferite de băncile rusești și acoperite de garanțiile de stat, și să ceară o rambursare imediată a creditelor. O asemenea condiție stranie vorbește despre faptul că acest credit este o momeală într-o capcană de șoareci. În esență, acest punct oferă posibilitatea de transformare a datoriei Moldovagaz într-o datorie de stat a R. Moldova, adică transferul datoriei regiunii transnistrene pe umerii Chișinăului. Asta se întâmplă în condițiile unui debit negativ de 10 miliarde de dolari în conturile Gazpromului de dolari numai pentru anul 2020.
Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, se mândrește cu relațiile apropiate pe care le are cu omologul rus Vladimir Putin
Axa corupției
Pe lângă daunele directe pentru R, Moldova, care ar consta în 7 miliarde de dolari, datoria transnistreană la gazele rusești, pozițiile Tiraspolului, se vor consolida în mod semnificativ. Pentru nimeni nu e secret că Transnistria este o zonă gri a fărădelegilor unde poți face orice, inclusiv punerea pe roate a unor afaceri ilegale. Transnistria demult s-a transformat într-un proiect de afaceri a corupților de la Chișinău care au legături strânse cu separatiștii de la Tiraspol și forțele rusești.
Nu este de mirare că perspectiva de a accesa creditul rusesc i-a bucurat pe agenții de influență ai Rusiei. Astfel Elena Pahomova, o cunoscută propagandistă moscovito-tiraspoleană a declarat în cadrul unui club de discuții de la Tiraspol că: „odată cu învestirea Guvernului lui Ion Chicu, Republica Moldova are șansa unică să obțină finanțare atât din Occident, cât și din Est.
Iată care sunt condițiile de acordare a acestui credit: 200 milioane de euro pe zece ani cu 2% pe an. Plățile se efectuează de două ori pe an, iar dacă plata întârzie pentru o perioadă mai mare de zece zile, se percepe o penalitate de 3% din suma plătibilă pentru fiecare zi de întârziere. Pe lângă acestea, condițiile presupun niște obligațiuni suspecte „de a depune toate eforturile îndreptate spre realizarea proiectelor comune pe teritoriul RM cu aportul companiilor rusești”, dar și oferirea oportunităților pentru companiile rusești de a participa la tenderele de procurare a mărfurilor și serviciilor, în baza aceluiași regim ca și în cazul companiilor moldovenești și străine. Luând în considerare posibilitățile de presiune economică asupra R. Moldova pe care le au firmele rusești, care funcționează sub aripa Kremlinului, aceste obligațiuni constituie o cale directă spre înrobirea R. Moldova de către economia Rusiei pe o perioadă nedeterminată de timp cu cele mai severe condiții posibile. Unele condiții sunt formulate atât de ambiguu încât sugerează ideea că sunt și alte condiționări ascunse.
Straniu este și faptul că acordul de împrumut a fost semnat de ambasadorul RM la Moscova, Andrei Neguța.
Condiții contestate
Să comparăm acum creditele oferite de FMI. Concomitent cu ratificarea a acordului de credit cu Rusia, deputații au ratificat și o înțelegere cu privire la două credite ale FMI în sumă de 234 milioane de dolari. Primul credit în valoare de 156 milioane de dolari a fost oferit pe un termen de cinci ani. A fost percepută comisionul unic de 0,5% pentru urgență. Rata dobânzii va fi de 1,5%, iar plățile încep peste trei ani și trei luni, iar perioada de achitare este de un an și 9 luni. Al doilea credit de 78 milioane de dolari este fără procent, și este oferit pe un termen de 10 ani, iar începutul achitărilor va fi peste cinci ani și lase luni. Nicio condiție suplimentară nu este prevăzută.
Spre fericire, critica acerbă a opoziției a fost auzită. Președintele Curții Constituționale Domnica Manole a optat împotriva ratificării, iar pe 7 mai CC a anulat decizia Guvernului de a accesa împrumutul rusesc. După aceasta, Domnica Manole a fost supusă unei presiuni extreme, a fost criticată de Igor Dodon și de premierul Ion Chicu. O parte din membrii CC au fost nevoiți să se adreseze către partenerii RM cu o declarație privind situația în jurul CC și cu cerere de susținere.
Preşedintele Curţii Constituţionale, Domnica Manole, s-a adresat Comisiei de la Veneţia, Parlamentului European, Consiliului Europei şi întregului corp diplomatic acreditat în Moldova, menţionând că actualmente, „se atestă o situaţie extrem de complicată, de natură să afecteze activitatea Curţii Constituţionale”. Potrivit preşedintelui Curţii, situaţia tensionată, creată artificial în jurul instanţei, afectează funcţionalitatea statului de drept în R. Moldova.
Elena Pahomova a ieșit în evidență prin stăruința ei în persecuția Domnicăi Manole. Canalul Telegram al lui Pahomova – „Ivanovna” și profilul ei de Facebook au devenit demult în niște veceuri dezgustătoare de dezinformare datorită propagării zvonurilor și bârfelor murdare. De fapt, în mass-media pro-moscovită din R. Moldova, asemenea defecații se numesc „jurnalism”. Este cunoscută o comunitate întreagă de propagatori ai acestor murdării, care se numește „Asociația jurnaliștilor de limbă rusă din R. Moldova”.
Gazprom, armă politică pentru Kremlin
Precedent la Kiev
Trubadurii moscoviți se comportă în R. Moldova cu o aroganță și cinism excepțional. Țara este literalmente acoperită de o rețea de găști dubioase care sunt în mod evident finanțate de către serviciile speciale rusești. Toate aceste asociații lucrează în vederea pereclitării statalității moldovenești.
Istoria cu atacul asupra CC din RM nu a încetat. Igor Dodon a inițiat o conferință științifică, pusă la cale prin intermediul unui „Consiliu de experți pentru reforma justiției”. În cadrul acestei conferințe științifico-practice trebuie demonstrată necesitatea unei reforme constituționale care presupune schimbarea criteriilor de alegere a judecătorilor CC și statutul lor juridic, dar și organizarea, conlucrarea și interacționare cu alte aripi ale puterii. Semnatarii declarației au spus că situația în jurul CC este catastrofală pentru societatea noastră și reprezintă un pericol real pentru statul de drept.
Dodon a avut o atitudine foarte binevoitoare față de această inițiativă și a declarat că va delega doi juriști experimentați la această conferință care vor prezenta punctul de vedere al Aparatului președintelui asupra acestei chestiuni.
Cabinetul lui Chicu vorbește despre necesitatea critică de a accesa creditul rusesc, făcând referire la situația critică din economie, din cauza pandemiei. Însă primele anunțuri cu privire la creditul rusesc de 500 milioane de dolari au fost făcute în noiembrie 2019, cu mult timp înainte ca cuvântul coronavirus să fi fost introdus în uzul nostru. Nu putem să nu menționăm că istoria cu acordarea creditului rusesc este analogică cu oferirea unui credit Ucrainei pe timpurile lui Ianukovici, în ajunul agresiunii rusești din 2014.
Rămâne să sperăm că în lagărul democratic se va reuși o regrupare și o reconstruire. O influență crescândă a uniunii „Pro Moldova” inspiră un optimism prudent în acest sens. Vreau să cred că forțele politice pro-europene se vor manifesta în cadrul alegerilor prezidențiale viitoare programate pentru 1 noiembrie.
Cu toate acestea, până când politicienii proeuropeni, în ciuda tuturor diferențelor de opinii din tabăra lor, nu vor învăța să lucreze ca un front comun împotriva încercărilor Rusiei de a eroda suveranitatea moldovenească, proiectul de a cădea înapoi spre URSS rămâne valabil.
Opiniile exprimate în această rubrică exprimă punctul de vedere al autorilor și nu reflectă neapărat poziția editorială a redacției. Agenția KARADENIZ PRESS nu este responsabil pentru exactitatea acestor materiale, iar site-ul servește exclusiv drept o platformă de distribuție.
