de Isac Mihai | sept. 25, 2020 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Ucraina visează la integrarea europeană
Ucraina încearcă să obţină de la Uniunea Europeană o perspectivă clară şi articulată privind aderarea sa, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a indicat recent serviciul de presă al preşedinţiei de la Kiev, citat de agențiile regionale de presă, preluate de KARADENIZ PRESS.
‘Uniunea Europeană este partenerul nostru cheie în restabilirea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării, precum şi în sprijinirea reformelor. De la semnarea Acordului de asociere, UE a devenit principalul partener comercial al Ucrainei, a cărei pondere reprezintă deja peste 40% din comerţul nostru exterior. (…) Totuşi, Ucraina doreşte o integrare deplină în UE’, a subliniat Zelenski, citat de mass-media.
Eforturi diplomatice
Kievul, a spus el, depune eforturi în prezent pentru aprofundarea integrării între Ucraina şi UE în cadrul Acordului de asociere, precum şi pentru adaptarea părţii comerciale a acordului la realităţile economice moderne, ce va constitui una din temele centrale ale viitorului summit Ucraina-UE, preconizat pentru 1 octombrie 2020 la Bruxelles.
Preşedintele ucrainean a declarat că o Ucraină reformată şi puternică ar putea întări în mod considerabil UE.
Reamintim că la începutul acestei săptămâni, Zelenski a avut o întâlnire cu Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell, în cadrul primei vizite a acestuia în Ucraina.
Volodymyr Zelensky bate la porțile UE
Condiții europene
Ucraina trebuie să colaboreze constructiv cu Fondul Monetar Internaţional pentru a-şi asigura 1,2 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, a declarat la Kiev şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, citat de Reuters și Agerpres, preluat de KARADENIZ PRESS.
Ameninţările la adresa independenţei autorităţilor judiciare şi de ordine publică ucrainene au îngreunat acordul în valoare de cinci miliarde de dolari cu FMI, necesar Ucrainei pentru a face faţă problemelor economice create de criza coronavirusului. Partenerii occidentali ai Kievului sunt îngrijoraţi de progresul reformelor.
„Suntem gata să acordăm asistenţă macro-financiară în valoare de 1,2 miliarde de euro pentru a contribui la limitarea căderii economice provocate de coronavirus”, a afirmat Borrell într-o vizită la Kiev. „Iar Ucraina trebuie să se angajeze constructiv şi cu Fondul Monetar Internaţional şi faţă de condiţiile privind statul de drept legate de acest ajutor”, a adăugat el.
FMI, rol important în relația UE-Ucraina
Justiție politizată
Adjunctul şefului cancelariei preşedintelui Volodimir Zelenski a declarat că acţionează pentru îndeplinirea condiţiilor FMI şi speră să poarte un dialog online cu misiunea Fondului.
Întrebat dacă este posibil să fie periclitat regimul fără vize pentru ucraineni, Borrell a răspuns că după ultima revizuire, în iulie, UE a ajuns la concluzia că Ucraina îndeplineşte în continuare criteriile necesare. El a precizat însă că este nevoie de asigurarea ‘independenţei, eficienţei şi durabilităţii cadrului instituţional anticorupţie’ şi trebuie evitată ‘politizarea activităţii tuturor instituţiilor implicate în aplicarea legii’.
Criticile la adresa procedurii de selecţie a noului procuror anticorupţie din Ucraina l-au determinat pe un membru al comisiei de politică externă a Parlamentului European să pună la îndoială libertatea de circulaţie a ucrainenilor în UE, fără vize, notează agențiile de presă. (N.G.)
de Isac Mihai | sept. 24, 2020 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, România, Știri, UE
Ierusalim, linia roșie pentru Uniunea Europeană
Hondurasul îşi va muta ambasada din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim până la sfârşitul anului, a anunţat duminică preşedintele Juan Orlando Hernandez, la doi ani după o decizie similară a SUA, relatează mass-media internațională citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Într-o postare pe Twitter, preşedintele a declarat că mutarea a fost convenită cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu şi că Israelul va deschide de asemenea o ambasadă în capitala Hondurasului, Tegucigalpa, pentru prima dată în istoria relațiilor dintre cele două state.
Hondurasul a deschis deja un birou diplomatic la Ierusalim în septembrie anul trecut, recunoscând în acelaşi timp oficial oraşul drept capitală a Israelului.
Președintele român Klaus Iohannis refuză momentan mutarea ambasadei statului român la Ierusalim
Precedent american
Preşedintele american Donald Trump a anunţat în decembrie 2017 că SUA recunosc unilateral Ierusalimul drept capitală a Israelului şi a mutat acolo ambasada de la Tel Aviv în anul următor.
Ambele etape au fost aspru criticate de o mare parte a comunităţii internaţionale, care nu consideră statutul Ierusalimului stabilit până la încheierea negocierilor de pace cu palestinienii. UE se numără printre principalii oponenți ai deciziei administrației Trump.
Israelul revendică întregul oraş drept capitala sa, în timp ce palestinienii vor ca Ierusalimul de Est să fie capitala viitorului lor stat.
Guatemala, vecin al Hondurasului în America Centrală, şi-a mutat ambasada la Ierusalim în 2018, la scurt timp după Statele Unite.
de Isac Mihai | sept. 24, 2020 | Info Militar, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
NATO, pus la încercare de neînțelegerile dintre statele membre
NATO a anunţat miercuri ”progrese bune” în discuţiile militare dintre Grecia şi Turcia pentru a se evita o confruntare în Mediterana Orientală, unde situaţia între cele două ţări rămâne tensionată, transmite mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat că responsabilii militari greci şi turci au început şase reuniuni la sediul Alianţei în încercarea de a conveni un ”mecanism de împiedicare a conflictului”, pentru a se evita riscul unor confruntări aeriene sau maritime accidentale.
”Aceste reuniuni sunt în desfăşurare şi au fost realizate progrese bune”, a dat asigurări Stoltenberg după o întrevedere la sediul NATO cu premierul spaniol Pedro Sanchez. ”Este vorba despre discuţii militare tehnice. Ele completează eforturile diplomatice desfăşurate de Germania pentru a soluţiona conflictul”, a precizat el.
Efort german
Germania a iniţiat o mediere şi Atena şi Ankara au acceptat marţi să înceapă discuţii bilaterale pentru a încerca să soluţioneze criza actuală. Jens Stoltenberg a salutat această decizie, iar Pedro Sanchez a descris-o drept ”un pas important în direcţia corectă”.
Turcia şi Grecia, membre ale NATO, au un diferend legat de jurisdicţia maritimă şi de drepturile de explorare energetică în Mediterana Orientală, din cauza opiniilor divergente despre limitele platoului continental.
Ankara a provocat iritarea Greciei în luna august atunci când a trimis în zona disputată vasul de studii seismice Oruc Reis. Turcia afirmă că în prezent nava este retrasă pentru mentenanţa tehnică periodică, dar nave militare turcești patrulează în continuare în zona de conflict. (N.G.)
de Isac Mihai | sept. 23, 2020 | Federatia Rusa, România, Știri, Ucraina, UE
Uniunea Europeană, îngrijorată de situația din Belarus
Miniştrii de externe ai UE au eşuat luni în tentativa de a adopta sancţiuni menite să pună presiune asupra preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko din cauza opoziţiei Ciprului, un blocaj care provoacă tot mai multă iritare în alte capitale europene, relatează agenția DPA, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Nicosia blochează măsurile – convenite luna trecută ca răspuns la frauda electorală şi reprimarea protestelor din Belarus – cerând noi acţiuni împotriva Turciei, pentru activităţile sale de explorare a zăcămintelor de gaz din Mediterana de Est.
Amenințare turcă
Cele două chestiuni nu sunt direct legate, dar Cipru argumentează că Uniunea Europeană trebuie să acţioneze similar când răspunde încălcării unor principii fundamentale. Potrivit autorităților de la Nicosia, Ankara încalcă legea şi ameninţă suveranitatea Ciprului.
Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a declarat după discuţiile de luni, de la Bruxelles, că nu acuză Cipru pentru că nu şi-a dat votul, necesar pentru a asigura unanimitatea, şi că înţelege situaţia ciprioţilor.
Cu toate acestea, este crucial să adoptăm sancţiunile, întrucât „credibilitatea noastră este în joc”, a spus el, adăugând că a vedea măsurile trecute a devenit un „angajament personal”.
Situație regretabilă
Ministrul de externe finlandez Pekka Haavisto şi-a exprimat frustrarea pe Twitter, afirmând că ţara sa va fi gata să treacă la votul prin majoritate calificată pentru adoptarea măsurilor, în locul unanimităţii.
Omologul său leton, Edgars Rinkevics, a afirmat că situaţia este „regretabilă” şi a postat pe Twitter că măsurile „au fost luate ostatice”. „Le transmite un semnal greşit belaruşilor, societăţilor noastre şi întregii lumi”, a adăugat el.
Înainte de începerea discuţiilor, Spania, România, Croaţia şi Lituania şi-au exprimat sprijinul pentru activarea sancţiunilor, notează agențiile internaționale de presă, preluate de KARADENIZ PRESS.
Supărare belarusă
Borrell a mai spus că încă se discută dacă liderul de la Minsk Lukaşenko să apară personal pe lista sancţiunilor.
Într-o decizie care a atras acuzaţii de amestec din partea Moscovei şi Minskului, Borrell şi cei 27 de miniştri de externe ai UE s-au întâlnit luni cu Svetlana Tihanovskaia la Bruxelles.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a spus că întâlnirea „este potrivnică scopului restabilirii stabilităţii”.
Premierul belarus Roman Golovcenko a acuzat Occidentul că încearcă să alimenteze haosul în Belarus, o fostă republică sovietică din estul Europei. „Ţara noastră se confruntă cu o presiune fără precedent din exterior”, a mai spus Golovcenko. (N.G.)
de Isac Mihai | sept. 22, 2020 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Liderul rus Vladimir Putin, miza pe sprijinul Germaniei
Otrăvirea liderului opoziției Alexei Navalny a fost un moment decisiv în relațiile dintre Moscova și Berlin. În septembrie, autoritățile germane au anunțat o decizie istorică: Germania nu va mai avea o politică specială față de Rusia. Moscova este amenințată cu noi sancțiuni, proiectul Nord Stream-2 poate fi într-adevăr oprit și, aparent, germanii nu mai intenționează să ofere servicii de traducere a politicii externe a Federației Ruse într-un limbaj diplomatic de înțeles pentru Occident. Este greu de crezut, dar se pare că Occidentul și-a învățat lecția. Și asta se întâmplă după o serie de otrăviri, crime, scandaluri de spioni, nesfârșite aventuri ale paramilitarilor „wagner” și acțiuni de ocupare a teritoriilor altor țări. Ce nu se poate spune și despre Rusia – Kremlinul nu a înțeles că Occidentul nu era deloc preocupat de Navalny.
În dimineața zilei de 20 august, în timpul unui zbor de la Tomsk la Moscova, politicianul de opoziție, fondatorul Fondului anticorupție, Alexei Navalny, s-a simțit rău și a leșinat. Din acest motiv avionul a aterizat de urgență la Omsk. Navalny a fost internat la un spital de urgență. Medicii de la Omsk au susținut că nu există otravă în corpul lui Navalny. Dar pe 22 august, Navalny a fost transportat la Berlin pentru tratament, unde a fost plasat în clinica Charite, iar în curând medicii germani și-au anunțat concluziile.
Câteva zile mai târziu, guvernul german a anunțat că rezultatele unui examen toxicologic efectuat de un laborator Bundeswehr din München au confirmat prezența urmelor de otravă de tip Novichok în corpul lui Navalny. În urma colegilor germani, acest lucru a fost confirmat de experți din Franța și Suedia. În același timp, vorbim despre o formulă mai puternică de „Novichok” decât se știa anterior. La Berlin, ei au adăugat că toate materialele despre cazul Navalny vor fi transferate către Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OPCW), organizație în care Rusia este membră.
Și această întorsătură a evenimentelor nu este placul Moscovei.
La rândul său, Moscova a cerut Berlinului să furnizeze istoricul medical al lui Navalny și rezultatele investigației. În caz contrar, spun ei, este imposibil să începi o investigație corevtă. Cu toate acestea, Occidentul dorește să știe răspunsurile la întrebările care s-au acumulat de-a lungul timpului, ca și pentru cazurile Navalny, Skripals și alții: cine a ordonat otrăvirea și cine a implementat, cum au fost otrăviți, de unde au venit aceste otrăvuri și multe altele. În toată această poveste cu Navalny, Occidentul este preocupat în primul rând de propria sa securitate. Răbdarea occidentală a ajuns la capăt și se pare că aceasta a fost o surpriză pentru Kremlin.
Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană
După scandalul din jurul otrăvirii lui Navalny, țările occidentale au amenințat Rusia cu noi sancțiuni, iar Germania a anunțat că restrânge cooperarea cu Federația Rusă. În special, guvernul german a anunțat că va dezvolta o poziție comună asupra cazului Navalny cu UE și NATO. NATO, UE, Marea Britanie, Austria, Lituania și Ucraina au făcut un apel către autoritățile ruse pentru a investiga ce s-a întâmplat cu Navalny. Pe 17 septembrie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție privind sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, inclusiv înghețarea activelor europene ale celor implicați în investigațiile Navalny și oprirea construcției gazoductului Nord Stream 2.
Și se pare că Berlinul va închide era „Gorbaciov” a relațiilor de încredere și de prietenie cu Moscova. În doar 30 de ani după reunificarea Germaniei și reconcilierea aparent istorică a popoarelor, Rusia vrea să evite amenințarea unei politici de izolare. În orice caz, establishment-ul rus face totul pentru asta.
Era „Gorbaciov” a fost văzută nu numai ca o reconciliere istorică, ci și ca o garanție a viitoarelor relații de prietenie și a strânsei cooperări între cele două popoare și state, dar ea însăși a devenit un lucru din trecut. De exemplu, asasinarea de către serviciile speciale ruse a fostului comandant militar cecen Zelimkhan Khangoshvili la Berlin, agresiunea împotriva Georgiei, agresarea manifestanților în Piața Bolotnaya în mai 2012, asasinarea lui Boris Nemțov, fără a mai menționa anexarea Crimeii, războiul din Donbass, distrugerea avionului MH17, intervenția siriană și mult mai mult.
Putin a privit întotdeauna RFG, ca și Franța, drept țări care, spre deosebire de Statele Unite sau țările din Europa Centrală, nu vor impune niciodată măsuri extreme și îi vor lăsa întotdeauna loc de manevră politică și diplomatică. De data aceasta este diferit. Răbdarea Berlinului s-a dovedit a fi limitată.
Cel mai interesant lucru este că Kremlinul nu a înțeles că Occidentul este îngrijorat nu atât de Navalny, cât de faptul că armele chimice interzise de Convențiile la care Rusia, inclusiv Rusia, rătăcesc pe continent. Și asta înseamnă că cineva îl produce. Mai mult, nu undeva într-un beci, ci în laboratoare echipate controlate de stat.
Prin urmare, atunci când Occidentul cere o anchetă, ei sunt preocupați în primul rând de propria lor siguranță. Și numai în acest sens, povestea lui Navalny poate fi înțeleasă în Occident. (Marianna Prysiazhniuk-Kiev)
