de Isac Mihai | iul. 16, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi, UE
Cancelarul german Angela Merkel a preferat Rusia în locul Ucrainei, consideră Alexei Arestovici, consilier al delegației Kyivului în grupul de Contact Trilateral, consilier independent al șefului biroului președintelui țării. Potrivit acestuia, vizita lui Vladimir Zelensky în Germania și negocierile sale cu conducerea germană nu au avut succes.
Un pic de trădare
„Doamna Merkel a rezistat șapte ani, dar în cele din urmă a trădat totuși un pic interesele ucrainene în favoarea Rusiei”, a declarat Arestovici la postul de televiziune Ucraina 24. El a spus că Zelensky nu a găsit un limbaj comun cu Merkel cu privire la o serie de probleme, inclusiv finalizarea gazoductului Nord Stream-2 și implementarea „formulei Steinmeier”. „Declarațiile politicoase în timpul conferințe de presă sînt doar pentru a evita o ceartă”, a adăugat Arestovici. El a exprimat, de asemenea, opinia că țările occidentale sunt îngrijorate de influența crescîndă a Chinei și sînt gata să negocieze cu Rusia. „Am înțeles că germanii numesc acest lucru protecția intereselor naționale germane. < … > Prețul ar putea fi mare pentru Ucraina, chiar și în anturajul lui Biden există astfel de oameni”, a concluzionat consilierul.
Divergență de opinii
Zelensky s-a întîlnit cu Merkel la Berlin pe 12 iulie, părțile au discutat despre reglementarea situației din Donbass, construcția Nord Stream-2, la care Kyivul se opune, implementarea reformelor și lupta împotriva corupției. Președintele Ucrainei a cerut garanții de asigurare stabilă cu gaze a Ucraina timp de zece – cincisprezece ani în cazul în care conducta va fi pusă în funcțiune și, de asemenea, a numit-o o amenințare la adresa securității energetice a țării. Ulterior, Zelensky a spus că a rămas mulțumit de rezultatele întîlnirii cu cancelarul, în ciuda divergenței de opinii. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 15, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a pronunţat – în cadrul unei vizite de lucru în Germania – în favoarea implicării SUA în negocierile destinate găsirii unei soluţii diplomatice la criza din Donbas.
Zelenski a făcut o declaraţie în acest sens la Berlin, unde a avut discuţii de peste patru ore cu cancelarul Angela Merkel, a cărei ţară a format până în prezent împreună cu Franţa echipa de mediere între Moscova şi Kiev cu privire la conflictul din Donbas, unde rebelii separatişti proruşi luptă împotriva forţelor proguvernamentale din 2014.
Ofensivă diplomatică
„Ucraina ar susţine aşa ceva. Ar putea fi includerea SUA în aşa-numitul ‘format Normandia’ sau lansarea unui nou format”, a spus Zelenski, întrebat despre aceasta în conferinţa de presă comună cu Angela Merkel, în cadrul căreia s-a observat o distanţare progresivă între Kiev şi Berlin, principalul său susţinător european în faţa Rusiei.
Zelenski a adăugat că ar fi dispus să negocieze acest nou format cu Merkel şi să-l propună preşedintelui american Joe Biden.
Poziţia lui Zelenski relevă o recunoaştere implicită a faptului că medierea franco-germană, care a dus în 2015 la Acordul de la Minsk destinat să ofere o soluţie diplomatică la criza din Donbas, nu a dat rezultate.
De fapt, după o serie de prime progrese în cursul lunilor care au urmat semnării acordului între Rusia şi Ucraina, realizarea sa este total blocată în punctele iniţiale, iar dacă în privinţa aspectelor militare s-au realizat unele progrese, cele politice sunt departe de a fi implementate.
Ucraina se confruntă cu o insurgență în Donbas
Fără progrese
Merkel a recunoscut că nu s-au înregistrat „suficiente progrese” în privinţa Acordului de la Minsk pentru a convoca un nou summit al liderilor ‘formatului Normandia’, în cadrul căruia cancelarului german şi preşedintelui Volodimir Zelenski ar trebui să li se alăture preşedinţii Franţei, Emmanuel Macron, şi Rusiei, Vladimir Putin.
La rândul său, Zelenski consideră că este necesară o nouă reuniune la cel mai înalt nivel în cadrul ‘formatului de negocieri Normandia’ pentru a „se exercita presiune” asupra Rusiei cu scopul ca aceasta „să pună capăt” războiului din Donbas.
Angela Merkel a remarcat că Ucraina a făcut unele progrese, cum ar fi deschiderea mai multor puncte de trecere pe linia de contact între teritoriul controlat de Kiev şi cel aflat sub controlul rebelilor, în timp ce cealaltă parte nu a făcut acelaşi lucru, şi a reiterat că obiectivul ar trebui să fie organizarea de alegeri locale în cele două regiuni rebele – Doneţk şi Lugansk.
Formula Steinmeier
De fapt, cancelarul german a subliniat necesitatea implementării aşa-numitei „formule Steinmeier” în legislaţia ucraineană, propusă în 2016 de ministrul de externe german Frank-Walter Steinmeier, devenit între timp preşedintele Germaniei, potrivit Interfax-Ukraina. Iniţiativa acestuia prevede ca în regiunile separatiste să fie organizate alegeri, în baza legislaţiei ucrainene, sub controlul OSCE. Dacă OSCE consideră alegerile corecte şi libere, atunci se trece la formularea unui statut de autonomie pentru regiunile separatiste, iar Kievul reia controlul asupra graniţei sale estice.
Preşedintele Zelenski se opune organizării de alegeri în Doneţk şi Lugansk înaintea preluării de către Kiev a controlului frontierei cu Rusia. „Fără controlul frontierelor, este imposibil să fie organizeze alegeri libere şi corecte, iar observatorii internaţionali nu vor putea monitoriza procesul electoral”, declara Zelenski încă în octombrie anul trecut. „Frontiera ucraineană trebuie controlată de autorităţile ucrainene. Spun acest lucru în mod deschis şi cred că nu se poate altfel”, a subliniat atunci preşedintele ucrainean, citat de Ukrainska Pravda. De atunci, poziţia sa nu s-a schimbat, indică media de la Kiev.
Donbass, rana deschisă pe trupul Ucrainei
Problema Nord Stream 2
În altă ordine de idei, Merkel a salutat reforma în domeniul justiţiei desfăşurată de guvernul ucrainean şi a subliniat importanţa statului de drept.
Ea a subliniat de asemenea angajamentul german până în 2024 pentru ca Ucraina să rămână o „ţară de tranzit” pentru gazele ruseşti spre Uniunea Europeană, o problemă-cheie pentru Kiev în ceea ce priveşte securitatea sa energetică şi ceea ce obţine din taxele de tranzit pentru gazele ruseşti.
Subiectul este problematic, întrucât Nord Stream 2, un gazoduct care leagă direct Rusia de Germania prin Marea Baltică, ar putea intra în serviciu chiar în acest an, diminuând valoarea geostrategică a Ucrainei.
Cu această ocazie, Zelenski a reiterat poziţia ucraineană potrivit căreia acest proiect reprezintă o „ameninţare majoră” pentru ţara sa şi a subliniat că şi-ar dori ca acordul care stabileşte că Ucraina este o ţară de tranzit pentru gazul european să beneficieze nu doar de garanţiile Rusiei, ci şi din partea partenerilor din blocul comunitar.
Preşedintele ucrainean a pledat, de asemenea, pentru includerea problemelor energetice în negocierile în ‘formatul Normandia’, lucru pe care Merkel l-a respins.
Cancelarul german a indicat că va aborda problema Nord Stream 2 în cadrul întâlnirii sale cu Biden, programată pentru săptămâna aceasta. SUA s-au pronunţat în repetate rânduri împotriva conductei respective. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 15, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Turcia, comemorare tristă
Autoritățile din Turcia comemorează, joi, cinci ani de la un un presupus puci eşuat al unei facţiuni a armatei, cu evenimente planificate în toată ţara, inclusiv la Istanbul şi în capitala Ankara.
Parlamentul intenţionează să organizeze evenimente comemorative şi, mai târziu în cursul zilei, se aşteaptă ca preşedintele Recep Tayyip Erdogan să se adreseze oaspeţilor, inclusiv familiilor victimelor, la palatul prezidenţial.
Sute de morți
În timpul nopţii, o aşa-numită „veghe a democraţiei” va avea loc în parlament până la o ceremonie de depunere de coroane de flori în jurul momentului când clădirea a fost atacată, punctul culminant al comemorărilor zilei.
În noaptea de 15 iulie 2016, confruntări au avut loc între pucişti şi forţele de securitate loiale guvernului în toată ţara, inclusiv la Istanbul şi Ankara. Peste 250 de morţi au fost anunţaţi oficial şi mai mult de 2.000 de persoane rănite.
Ankara îl învinovăţeşte pe clericul islamic stabilit în SUA Fethullah Gulen că a orchestrat puciul eşuat şi i-a desemnat mişcarea ca grup terorist.
Clericul, un aliat politic transformat în duşman al lui Erdogan, respinge acuzaţiile. Acesta licuiește în Statele Unite, autoritățile americane refuzând extrădarea acestuia.
Erdogan, lider incontestabil în Turcia
Măsuri dure
Zeci de mii de persoane au fost arestate în Turcia după încercarea de lovitură de stat, în timp ce peste 100.000 de angajaţi publici au fost concediaţi. Peste 23.000 de persoane vizate de represiune făceau parte din forţele armate, a declarat marţi ministrul apărării Hulusi Akar.
Erdogan a promis miercuri că guvernul său îi va urmări pe loialiştii lui Gulen „în interiorul şi în afara Turciei (…) până când ultimul membru este neutralizat”, într-un discurs în faţa parlamentului.
După tentativa de lovitură de stat, guvernul a impus starea de urgenţă ce a durat până în iulie 2018. În tot acest timp, Erdogan a reuşit să ocolească parlamentul prin decrete.
Partidele de opoziţie îl acuză pe Erdogan că a folosit perioada post-puci pentru a-şi consolida regimul autoritar.
Erdogan şi-a consolidat autoritatea odată cu trecerea la o preşedinţie executivă în 2017. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 15, 2021 | Arhiva, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Zelenski, război constituțional
Curtea Supremă a Ucrainei a decis că decretul preşedintelui Volodimir Zelenski prin care acesta l-a destituit pe şeful Curţii Constituţionale, Oleksandr Tupiţki, este ilegal. Zelenski i-a destituit pe Oleksandr Tupiţki şi pe un alt judecător de la Curtea Constituţională, Oleksandr Kasminin, susţinând că acţiunile lor „ameninţă independenţa statului şi securitatea naţională”.
Judecătorii lui Ianukovici
Cei doi judecători, ale căror mandate urmau să se încheie în 2022, fuseseră numiţi de fostul preşedinte Viktor Ianukovici în 2013. Acesta a fugit în Rusia în februarie 2014, după trei luni de proteste sângeroase de stradă care au dus la răsturnarea sa de la putere.
În decretul de destituire, Zelenski a invocat o decizie parlamentară care considera că mandatul lui Ianukovici din 2010-2015 a reprezentat o „acaparare ilegală a puterii”.
Preşedintele îl suspendase deja pe Tupiţki din decembrie anul trecut. Judecătorul era vizat de o anchetă preliminară, fiind suspect printre altele de influenţarea unor martori. Presa ucraineană a scris că el a convins un martor să depună o mărturie mincinoasă într-un dosar legat de privatizarea unei întreprinderi.
Opoziție dură
La scurt timp după anunţarea deciziei de miercuri a Curţii Supreme, Preşedinţia ucraineană a anunţat că va face apel.
Curtea Constituţională de la Kiev a atras deja aversiunea lui Zelenski prin respingerea unor prevederi anticorupţie solicitate de creditorii occidentali ai Ucrainei, cum ar fi Fondul Monetar Internaţional.
Conform Constituţiei ucrainene, judecătorii Curţii Constituţionale pot fi destituiţi doar dacă au fost condamnaţi. Şase dintre cei 18 magistraţi ai instanţei sunt desemnaţi de preşedintele ţării. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 14, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri
Israel, deschidere diplomatică către lumea arabă
Emiratele Arabe Unite (EAU) şi-au deschis miercuri la Tel Aviv prima ambasadă în Israel, o etapă în normalizarea relaţiilor între cele două ţări. Anterior, Statul Israel şi-a deschis ambasada la Abu Dhabi.
Odată cu deschiderea acestei misiuni diplomatice, în sediul Bursei din Tel Aviv, EAU devin a treia ţară arabă cu o ambasadă pe teritoriul israelian, după Egipt şi Iordania.
Acorduri istorice
„Emiratele Arabe Unite şi Israelul sunt două ţări ale inovaţiei. Ne putem servi de această creativitate pentru a coopera în vederea unui viitor mai prosper şi mai stabil al ţărilor noastre şi regiunii”, a declarat la inauguare ambasadorul EAU în Israel Mohamed Mahmoud Fateh Ali Al-Khaja.
„Acest acord istoric este necesar să fie extins la alte ţări care caută pacea cu Israelul”, a subliniat noul preşedinte israelian Isaac Herzog.
EAU şi Israelul au anunţat o normalizare a relaţiilor în vara lui 2020, la îndemnul fostei administraţii republicane a lui Donald Trump. Bahrainul, altă monarhie de la Golful Persic, dar şi Marocul şi Sudanul au anunţat în ultimele luni acorduri în vederea unei nornalizări a relaţiilor cu diplomaţii.
Grupările teroriste palestiniene, deranjate de noul climat diplomatic
Vizită strategică
Noul şef al diplomaţiei israeliene Yaïr Lapid a efectuat, la sfârşitul lui iunie, o vizită în EAU, unde a inaugurat prima ambasadă israeliană într-o ţară de la Golful Persic, o etapă salutată de către Statele Unite, marele aliat al Israelului, dar denunţată de către palestinieni. De la Fatahul laic al lui Mahmoud Abbas şi până la islamiştii din Hamas, palestinienii au denunţat aceste acorduri de normalizare pe care le-au catalogat drept „trădare” a ţărilor arabe, deoarece consideră că acest proces este necesar să aibă loc după – ci nu înaintea – soluţionării conflictului israeliano-palestinian. (K.P.)
