Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, decis să revină în clubul F-35
Ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, a declarat sâmbătă că negocierile dintre SUA și Turcia cu privire la programul F-35 sunt „în desfășurare”, urmând ca o întâlnire să aibă loc în SUA în zilele următoare. Sursa citată a menționat că Turcia se află în prezent în negocieri cu SUA cu privire la programul avioanelor de luptă F-35.
Media turcă a relatat că oficialii turci și americani se vor întâlni în curând pentru a discuta despre programul avioanelor de luptă F-35, din care Turcia a fost exclusă după ce oficialii apărării de la Ankara au decis achiziţioneze sisteme ruseşti de apărare antiaeriană S-400.
Negocieri dificile
„Negocierile cu Statele Unite pentru F-35 sunt în desfășurare. În zilele următoare, va avea loc o întâlnire în Statele Unite pentru a discuta problema F-35, pregătirile sunt în curs de desfășurare”, a declarat Akar, citat de agenția de stat Anadolu.
Anterior, în 2019, SUA au exclus Turcia din programul F-35 după ce Ankara a achiziționat sistemul de rachete de apărare aeriană S-400 din Rusia.
Ankara a adăugat că achiziționarea de către Turcia a sistemelor ruseşti de apărare a fost o „necesitate”, deoarece nu a putut găsi un partener NATO de la care să achiziționeze un sistem similar în condiții rezonabile.
SUA au susținut că achiziția de către Turcia a unor sisteme ruseşti de rachete a fost în contradicţie cu poziția sa de stat membru al NATO. Washingtonul a impus anul trecut sancțiuni industriei turce de apărare, ca răspuns la decizia Ankarei de a cumpăra armament din Rusia.
F-16 vs. F-35
La sfârşitul lui anului trecut, Ankara a solicitat Statelor Unite să-i vând 40 de avioane de luptă F-16, în versiunea cea mai avansată Block 70, împreună cu 80 de kituri de modernizare pentru flota existentă de avioane F-16 – coloana vertebrală a Forțelor Aeriene Turce.
Modernizarea flotei actuale de avioane F-16 fiind o chestiune crucială pentru Turcia până când va putea fie să construiască, fie să cumpere o aeronavă de ultimă generație.
Turcia susţine că a solicitat Statelor Unite să-i vând 40 de avioane de luptă F-16, în versiunea cea mai avansată Block 70, ca o compensaţie pentru excluderea Ankarei din programul F-35 Joint Strike Fighter.
La momentul respectiv, ministerul turc al Apărării, Hulusi Akar, a precizat că Turcia va trebui să ia în considerare alternative pentru a-și asigura securitatea, dacă Statele Unite vor răspunde negativ la solicitarea Ankarei pentru noi avioane F-16.
Supărare turcă
Turcia a amenințat în repetate rânduri că va apela la Moscova, dacă Statele Unite refuză să vândă avioane F-16 – Ankara putând să se orienteze către o posibilă achiziţie de aeronave ruseşti Su-35 şi Su-57.
Ministrul turc s-a referit şi la ceea ce el a numit un embargou asupra armelor, „secret sau asumat”, la adresa Turciei, din partea aliaţilor săi din NATO, fără a numi vreo ţară. „Slăbirea forţelor armate turce înseamnă slăbirea NATO”, a declarat el.
Canada a blocat exporturile de arme către Turcia din aprilie 2021, după ce a descoperit că tehnologia sa cu privire la drone vândută Ankarei a fost folosită de Azerbaidjan în timpul războiului acestei ţări împotriva Armeniei.
Iar în 2020, SUA au impus sancţiuni agenţiei turce de armament, după cumpărarea de către Ankara a unui sistem de apărare antiaeriană rusă. (Mihai Isac)
Vicepremierul polonez Jaroslaw Kaczynski a acuzat Germania că încearcă să impună „un al IV-lea Reich” în Uniunea Europeană sub forma unui „stat centralizat” în care Berlinul să ia toate deciziile.
Kaczynski, preşedintele Partidului Lege şi Justiţie, aflat la guvernare în Polonia din 2015, a declarat într-un interviu publicat luni de săptămânalul polonez Sieci că „germanii afirmă deschis că ei sunt cei care decid” şi că „termenul de al IV-lea Reich este pe deplin justificat”.
„Nu are nimic negativ, nu se referă la cel de-al III-lea Reich (regimul nazist), ci la Sfântul Imperiu Romano-German”, a explicat vicepremierul polonez.
Eufemisme politice
Într-o referire la noul guvern de coaliţie din Germania, liderul ultraconservator polonez a afirmat că trebuie să le fim „recunoscători, într-un anumit sens, pentru că au spus foarte clar că vor să construiască un stat federal european – sub autoritatea lor, desigur”. Totodată, Kaczynski a apreciat că, în opinia sa, cuvântul „federaţie” este un eufemism pentru a face referire la un stat centralizat.
Pe de altă parte, Kaczynski s-a referit la „forţele de rezistenţă care se opun acestor planuri, printre care şi ţările mari, precum Italia, Spania şi Franţa”, o referire la formaţiunile naţionaliste şi antieuropene din aceste ţări, cum este cazul formaţiunilor VOX din Spania, Adunarea Naţională din Franţa sau Frăţia din Italia.
Spionaj și alegeri
În altă ordine de idei, vicepremierul polonez a recunoscut că executivul său a achiziţionat programul informatic Pegasus de spionare a comunicaţiilor, însă a negat că ar fi fost folosit pentru a-i supraveghea pe membrii opoziţiei.
În privinţa situaţiei politice interne, Kaczynski a vorbit despre posibilitatea de a organiza alegeri anticipate în 2022, ca urmare a ”anului extrem de greu” prin care a trecut coaliţia conservatoare la guvernare, cu „probleme provocate de fostul vicepremier Jaroslaw Gowin (…), pandemie, inflaţie şi războiul hibrid cu Belarus”.
La 10 august 2021, premierul polonez Mateusz Morawiecki l-a destituit pe Jaroslaw Gowin, liderul unuia din cele trei partide care formează coaliţia de guvernare, ca urmare a conflictelor privind politica executivului de la Varșovia. (Mihai Isac)
Președintele Rusiei Vladimir Putin a declarat că statele OTSC nu vor permite escaladarea situației și implementarea scenariului revoluțiilor colorate, așa cum s-a întâmplat în alte țări.
„Măsurile luate pe linia OTSC arată că noi nu vom permite să fie perturbată situația la noi acasă și implementarea scenariului așa-ziselor revoluții colorate”, a declarat liderul de la Kremlin.
Vladimir Putin participă la summitul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, unde se discută despre situația din Kazahstan. Din OTSC fac parte Kazahstan, Federația Rusă, Belarus, Kîrgîzstan, Tadjikistan și Armenia. Organizația s-a format sub egida Moscovei, intervenția din Kazahstan fiind prima operațiune din istoria organizație.
Probleme sociale
Acțiunile de protest în Kazahstan au început în primele zile ale noului an. Locuitorii orașelor Zanaozen și Aktau, care sunt situate în regiunea producătoare de petrol Mangistau, au ieșit pe străzi pentru a protesta împotriva dublării prețului gazului petrolier lichefiat, care este folosit în calitate de combustibil pentru mașini.
Ministerul kazah al Energeticii a explicat că de la 1 ianuarie costul său a început să se formeze la tranzacțiile bursei electronice în baza cererii și ofertei. Pe 4 ianuarie, autoritățile au anunțat că sunt pregătite să îndeplinească principala revendicări ale protestatarilor – reducerea prețului gazelor. Protestele s-au extins și în alte orașe, fiind arestate câteva mii de persoane.
În dimineața zilei de 5 ianuarie, președintele țării Tokaev a demis guvernul și a dispus introducerea reglementării de stat a prețurilor la gazul lichefiat și la benzină, pentru o perioadă de șase luni. El a anunțat, de asemenea, că va prelua funcția de șef al Consiliului de Securitate, care a fost condus anterior de primul președinte al țării, Nursultan Nazarbaev, și a anunțat noi măsuri pentru soluționarea situației.
OTSC, colac de salvare
La ședința Consiliului de Securitate, Tokaev a informat că a cerut ajutor OTSC „pentru a depăși amenințarea teroristă”. Consiliul de Securitate Colectivă al organizației a decis să trimită forțe de menținere a păcii în Kazahstan, care vor rămâne acolo pentru o perioadă limitată.
Tokaev i-a avertizat pe protestatari că autoritățile vor lua măsurile cele mai dure împotriva protestatarilor, deoarece sunt deja morți și răniți în rândul forțelor de ordine. În întreaga țară a fost introdusă starea de urgență.
Moscova condiționează
Moscova regretă faptul că Statele Unite continuă să insiste pe concesii unilaterale din partea Rusiei și, în locul unei abordări constructive, preferă speculațiile, ceea ce nu poate fi bază pentru o discuție productivă privind garanțiile de securitate, a declarat, pentru RIA Novosti, viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov. El a amintit că la negocieri se va insista pe refuzul NATO de a continua să se extindă și de a amplasa arme de atac în aproapierea granițelor ruse.
”Totul în formă legală. Din păcate, auzim tot felul de speculații pe tema că Rusia trebuie să facă asta, trebuie să facă cealaltă, trebuie să întreprindă pasul acesta, pasul celălalt… De nenumărate ori am reacționat la o asemenea abordare a problemei – și nu oricum, ci la toate nivelurile, dar aici nu poate fi bază pentru nici un fel de acord, nici pentru o discuție productivă”, a subliniat diplomatul.
Discurs dur
Riabkov a recunoscut că, în procesul dezbaterilor, Moscova se va confrunta cu lipsa dorinţei colegilor occidentali de a ”percepe în mod real” cerințele, și anume – garanții legate de stoparea extinderii, precum și ”lichidarea a tot ceea ce a creat Alianța, mânată de fobii antirusești și de tot felul de idei false despre ce înseamnă esența politicii Rusiei începând din 1997”.
”Numai că, firește, sub presiune și în regim de amenințări formulate constant la adresa noastră, de către participanții occidentali, la viitoarele contacte nu vom face nici o concesie”, a spus viceministrul. Potrivit spuselor sale, nici o altă tactică la negocieri nu răspunde intereselor de securitate ale statului.
În același timp, Riabkov nu a exclus posibilitatea ca dialogul cu SUA privind garanțiile de securitate, de la Geneva, să se limiteze la o singură întâlnire, dacă Statele Unite nu își vor exprima disponibilitatea de a discuta despre preocupările părții ruse.
”Nu pot exclude nimic; este un scenariu cât se poate de posibil”, a declarat Riabkov, subliniind că SUA, dar, în special ”grupul lor de sprijin, în persoana altor state NATO, nu trebuie să-și facă iluzii în acest sens”.
Întrebări americane
Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că Washingtonul are întrebări cu privire la cererea Kazahstanului adresată unei organizaţii de securitate regională condusă de Rusia prin care îi cere ajutorul în reprimarea protestelor care au provocat zeci de morți în această țară din Asia Centrală.
Înaltul diplomat american a spus că autoritățile kazahe „au cu siguranță capacitatea de a face față în mod corespunzător protestelor”, așa încât să respecte drepturile protestatarilor, menținând în același timp legea și ordinea. „Așa că nu este clar de ce (autoritățile kazahe) simt nevoia unei asistențe din exterior”, a afirmat Blinken, pe 7 ianuarie, într-o conferință de presă.
La începutul acestei săptămâni, Kazahstanul a cerut ajutorul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, pe fondul protestelor provocate de creșterea prețului la combustibili. Dintre țările membre, Rusia a trimis cei mai mulți soldați – câteva mii – în Kazahstan.
Blinken a făcut comentariile după ce președintele kazah Kasîm-Jomart Tokaiev i-a avertizat pe manifestanți că forțele de securitate au primit ordinul „să tragă pentru a ucide”, chiar dacă forțele de poliție păreau să dețină controlul asupra majorității orașelor din Kazahstan. Ministerul de Interne a declarat că Piața Republicii din Almatî, unul dintre principalele focare de violență, a fost curățată de ceea ce a numit „grupurile criminale”. (Mihai Isac)
Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass
Viceministrul de externe rus Serghei Riabkov a declarat că a avut o discuţie „complicată” duminică seara cu omoloaga sa americană, Wendy Sherman, începutul unei săptămâni diplomatice cu risc ridicat pentru a încerca dezamorsarea crizei explozive cu privire la Ucraina.
„Discuţia a fost complicată, nu putea fi simplă”, a spus Serghei Riabkov, citat de agenţia de presă Interfax, după o cină de lucru de două ore la Geneva cu subsecretarul de stat al SUA Wendy Sherman.
Ucraina, marele absent
Serghei Riabkov a apreciat discuţia ca fiind „serioasă”. Luni ar trebui să urmeze o zi de negocieri. „Cred că mâine nu ne vom pierde timpul”, a ministrul rus.
Statele Unite şi Rusia s-au poziţionat ferm înaintea acestor negocieri. Washingtonul a avertizat asupra unui risc de „confruntare”, iar Moscova a exclus orice concesie.
Secretarul de stat al american, Antony Blinken, a îndemnat Rusia să evite o nouă „agresiune a Ucrainei” şi să aleagă calea diplomatică, în timp ce Kremlinul, sub presiune pentru a-şi retrage trupele de la frontiera cu Ucraina, solicită occidentalilor garanţii privind securitatea în Europa, inclusiv că NATO nu se va extinde mai spre est.
În cursul dineului de lucru, Wendy Sherman „a subliniat sprijinul Statelor Unite pentru principiile internaţionale de suveranitate, integritate teritorială şi libertatea ţărilor suverane de a-şi alege propriile alianţe”, potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat american.
Vladimir Putin, supărat pe Occident
Avertizare rusă
Cu câteva ore înainte de acest dineu, Serghei Riabkov s-a declarat „dezamăgit de semnalele venite în ultimele zile de la Washington, dar şi de la Bruxelles”, unde îşi au sediul UE şi NATO, potrivit agenţiilor ruse de presă.
Această întâlnire a lansat o săptămână diplomatică intensă. Pe lângă discuţiile americano-ruse din Elveţia luni, o întâlnire NATO-Rusia este prevăzută miercuri la Bruxelles, apoi o reuniune joi la Viena a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), pentru a include europenii, care se tem să fie marginalizaţi. ”Există o cale a dialogului şi a diplomaţiei pentru a încerca să rezolvăm unele dintre aceste diferenţe” a declarat Antony Blinken duminică la postul american CNN.
”Cealaltă cale este cea a confruntării şi a consecinţelor masive pentru Rusia, dacă aceasta îşi repetă agresiunea asupra Ucrainei. Urmează să vedem în ce direcţie este dispus să meargă preşedintele (rus Vladimir) Putin”, a spus el.
Invazie posibilă
Occidentul şi Kievul acuză Rusia că a staţionat zeci de mii de soldaţi la frontiera ucraineană în vederea unei posibile invazii şi l-au ameninţat pe Vladimir Putin cu sancţiuni „masive” şi fără precedent dacă va ataca din nou Ucraina.
Aceste sancţiuni ar putea ajunge până la a exclude Rusia din sistemul financiar internaţional ori a împiedica intrarea în funcţiune a gazoductului Nord Stream 2, dorit de Kremlin.
Obiectivul occidentalilor este de a se arăta mai hotărâţi decât în 2014, când Moscova a anexat peninsula ucraineană Crimeea fără ca alianţa americano-europeană să reuşească să o oprească.
Preşedintele Vladimir Putin, care a discutat telefonic de două ori cu omologul său american, Joe Biden, de la începutul acestei noi crize, a avertizat că noi sancţiuni ar fi o „greşeală colosală” şi a ameninţat cu un răspuns „militar şi tehnic” în cazul „menţinerii liniei agresive foarte clare” a rivalilor săi.
Rusia rămâne o putere nucleară
Condiții a la russe
Kremlinul susţine că Occidentul provoacă Rusia prin staţionarea de militari la porţile sale şi înarmarea soldaţilor ucraineni care luptă împotriva separatiştilor pro-ruşi în Donbass, estul Ucrainei.
Prin urmare, el solicită un tratat major care să prevadă excluderea aderării Ucrainei la NATO, precum şi retragerea soldaţilor americani din cele mai estice ţări ale Alianţei Nord-Atlantice. SUA au dat asigurări că nu vor să-şi reducă trupele din Polonia sau din ţările baltice şi ameninţă că le vor întări dacă ruşii trec la ofensivă.
„Riscul unui nou conflict este real”, a avertizat vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. „Cu siguranţă face parte din strategia lor să vină cu o listă de cereri absolut inadmisibile şi apoi să susţină că cealaltă parte nu joacă jocul şi să folosească asta ca o justificare pentru o agresiune”, a subliniat Antony Blinken.
Speranțe americane de pace
Dincolo de criza ucraineană, Washingtonul speră să profite de discuţii pentru a aduce pe drumul cel bun relaţiile americano-ruse, la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece. Şi poate să obţină anumite progrese în alte dosare, cum ar fi dezarmarea.
De la Paris la Berlin trecând prin Bruxelles, apelurile s-au înmulţit pentru a face un loc real la masa negocierilor pentru ţările vechiului continent, şi în special pentru Uniunea Europeană – în faţa Kremlinului care pare să dorească să privilegieze discuţiile bilaterale ruso-americane.
Un test pentru Statele Unite conduse de Joe Biden care, în ciuda promisiunilor de concertare, şi-a iritat aliaţii europeni dând impresia că merge singur în privinţa Afganistanului sau a strategiei anti-China.
Turcia, supăratî din cauza embargoului american
Ankara, apel la calm
Ankara a făcut apel să se evite orice „provocare” înaintea negocierilor de săptămâna viitoare dintre Rusia şi SUA cu scopul calmării tensiunilor provocate de prezenţa militară rusă la frontiera cu Ucraina.
„Sperăm că tensiunile dintre Ucraina şi Rusia, dintre Rusia şi NATO, să fie soluţionate prin mijloace paşnice. Să nu agravăm tensiunile, să evităm provocările”, a declarat ministrul apărării turc Hulusi Akar, într-o conferinţă de presă la Ankara.
Supărare turcă
Ministrul turc s-a referit şi la ceea ce el a numit un embargou asupra armelor, „secret sau asumat”, la adresa Turciei, din partea aliaţilor săi din NATO, fără a numi vreo ţară.
„Slăbirea forţelor armate turce înseamnă slăbirea NATO”, a declarat el.
Canada a blocat exporturile de arme către Turcia din aprilie 2021, după ce a descoperit că tehnologia sa cu privire la drone vândută Ankarei a fost folosită de Azerbaidjan în timpul războiului acestei ţări împotriva Armeniei.
Iar în 2020, SUA au impus sancţiuni agenţiei turce de armament, după cumpărarea de către Ankara a unui sistem de apărare antiaeriană rusă.
Akar a mai adăugat că ţara sa este gata să ajute autorităţile din Kazahstan, confruntate cu proteste violente.
Turcia încearcă să-şi consolideze relaţiile cu ţările turcofone din Asia centrală, cum este Kazahstanul, după dezmembrarea URSS în 1991. (Mihai Isac)
Trei soldaţi turci au fost ucişi sâmbătă în sud-estul Turciei, când o bombă a explodat la frontiera cu Siria, a anunţat Ministerul Apărării de la Ankara.
Potrivit sursei citate, cei trei militari şi-au pierdut viaţa în oraşul Akcakale, din provincia Sanliurfa, din cauza exploziei unei bombe artizanale „plasate acolo de terorişti”, fără alte detalii.
De cealaltă parte a frontierei se află oraşul sirian Tal Abyad, controlat de forţele turce şi de recruţi sirieni pro-turci din octombrie 2019, când Ankara a lansat o ofensivă împotriva unei miliţii kurde.
Deşi ministerul nu a numit nicio organizaţie, este posibil să se fi referit la rebeli kurzi.
Ofensive susținute
Ankara a lansat numeroase operaţiuni în Turcia, Irak şi Siria împotriva rebelilor kurzi care sunt membri ori au legătură cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK).
PKK, clasată drept organizaţie teroristă de către Ankara şi aliaţii săi occidentali, conduce din 1984 o insurecţie împotriva statului turc.
În nordul Siriei, Turcia a desfăşurat ofensive împotriva Unităţilor de Protecţie a Poporului (YPG), o miliţie kurdă, în 2016, 2018 şi 2019.
Pentru Ankara, YPG este o ramură „teroristă” a PKK, chiar dacă această miliţie a jucat un rol-cheie în operaţiunile americane împotriva grupării jihadiste Stat Islamic în Siria. (K.P.)
