Grupul social-democraţilor din Parlamentul European, parteneri ai Partidului Regiunilor din Ucraina, ia în calcul posibilitatea aplicării de sancţiuni împotriva statului ucrainean şi a liderilor de la Kiev, informează ediţia ucraineană a ziarului Kommersant, citată de KARADENIZ PRESS. Disponibilitatea UE de a recurge la acţiuni dure împotriva Ucrainei a fost confirmată în timpul unei conferinţe organizate de Parlamentul European şi Comisia Europeană, în cadrul căreia a fost dezbătută situaţia privind libertatea de exprimare şi a democraţiei în ţările estice din vecinătatea UE. Co-preşedintele Adunării Parlamentare Euronest, forum ce reuneşte Parlamentul European şi parlamentele ţărilor membre ale Parteneriatului Estic, socialistul bulgar Christian Vigenin, a declarat că UE are tot mai mult în vedere posibilitatea aplicării de sancţiuni împotriva Kievului. „Electoratul din UE nu înţelege de ce ne mişcăm atât de încet în ceea ce priveşte problema exercitării de presiuni asupra Ucrainei. Oamenii consideră că ar trebui să aplicăm sancţiuni împotriva Kievului”, a subliniat Vigenin.
Fara Acord de Asociere
Europarlamentarul a mai remarcat faptul că UE nu este încă pregătită să recurgă la măsuri extreme de influenţă la adresa Ucrainei. „Am făcut deja destule demersuri. De exemplu, nu am semnat Acordul de asociere, deşi am fi putut face acest lucru. Acesta a fost un semnal politic destul de puternic”, a explicat socialistul bulgar.
Potrivit deputatului european, momentul cheie pentru viitoarele decizii ale Bruxellesului în relaţia cu Ucraina îl vor reprezenta alegerile parlamentare din octombrie. „În cazul în care fostul premier Iulia Timoşenko şi fostul ministru de Interne Iurii Luţenko nu vor putea să participe la alegeri, va fi prea târziu pentru a discuta doar despre o ‘preocupare’ a UE în ceea ce priveşte Ucraina. Acest lucru va fi un motiv suficient pentru ca UE, Consiliul Europei şi OSCE să declare că alegerile nu s-au desfăşurat în mod liber şi corect. Un număr mare de state membre ale UE nu vor recunoaşte alegerile dacă Timoşenko va rămâne în spatele gratiilor”, a precizat Christian Vigenin.
Avertizări de peste ocean
În același timp, și Statele Unite ale Americii dau semnale clare că vor fi cu ochii pe scrutinul parlamentar ucrainean. Fostul ambasador american la Kiev, Steven Pfeiffer, a declarat că Ucraina riscă să fie sancționată, în cazul în care va derapa grav de la normele democratice. Diplomatul a precizat că SUA au alocat mai mult de 3 milioane de dolari pentru asigurarea unui număr cât mai mare de observatori la alegerile parlamentare din octombrie.
Diplomatul a precizat că autoritățile americane observă discrepanța foarte mare dintre promisiunile Revoluției portocalii din 2004 și starea actuală a democrației în Ucraina. Totodată, Pfaifer a subliniat că sancțiunile vor fi aplicate doar în cazul în care alegerile nu vor fi desfășurate liber și corect.
Fostul ambasador la Kiev a mai remarcat că poziția SUA referitor la situația din Ucraina este similară cu cea a Uniunii Europene. Potrivit lui, acest fapt este confirmat și de scrisoarea comună a Secretarului de Stat al SUA, Hillary Clinton, și a Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe al UE, Catheryne Ashton, în care se face trimitere la justiția selectivă în cazul procesului Iuliei Timoșenko.
Kievul rămâne optimist
Chiar și în aceste condiții tensionate, când toți partenerii externi condiționează susținerea Ucrainei în funcție de rezultatul scrutinului din toamnă, oficialii ucraineni speră la semnarea Acordului de asociere dintre Ucraina şi UE. Astfel, ministrul ucrainean al dezvoltării economice şi turismului, Petro Poroşenko, susţine că Acordul de asociere, care prevede şi înfiinţarea zonei de liber schimb între cele două părţi, ar putea fi semnat după alegerile parlamentare din octombrie. Poroşenko a mai menţionat că reprezentantul Guvernului ucrainean pentru integrare europeană, Valeri Piatniţki, urmează să transmită Bruxellesului ultimele documente necesare pentru semnarea Acordului de asociere.
Presedintele Ianukovici viseaza la integrarea Ucrainei in UE
Ucraina se va folosi de pauza din relaţiile sale cu Uniunea Europeană şi va construi o Europă în interiorul statului ucrainean, a declarat, preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, citat de mass-media regionala. „Aderarea la Uniunea Europeană rămâne prioritatea noastră. Însă până atunci, vom încerca să construim o Europă în Ucraina”, a explicat Ianukovici în timpul şedinţei din cadrul Forumului Economic Mondial, care se desfăşoară la Istanbul.
Șeful statului ucrainean a precizat că este conştient de faptul că aderarea la UE depinde în mare măsură de Ucraina şi de schimbările pe care trebuie să le facă această ţară.
Reamintim ca mai mulți oficiali europeni au criticat Ucraina în repetate rânduri, declarând că nu respectă drepturile şi libertăţile omului. Ei au făcut trimitere, în special, la cazul fostului premier ucrainean, Iulia Timoşenko, condamnată la şapte ani de închisoare. Liderii din Europa susţin că decizia privind arestarea ex-premierului ucrainean este una motivată politic, întrucât Timoşenko este considerată cel mai de temut adversar al actualului preşedinte ucrainean, Viktor Ianukovici.
Cu toate acestea, Ucraina mai speră să semneze până la sfârşitul anului 2012 Acordul de asociere cu UE, care include şi crearea zonei de liber schimb.
Iulia Timosenko, devenita martira a opozitiei de la Kiev
După alegerile parlamentare din toamna acestui an, Ucraina se va alege cu un parlament pestriț și instabil. Analiștii politici ucraineni consideră că una din cauzele instabilității este revenirea la sistemul mixt pentru alegerea membrilor Radei Supreme, când 50% din parlamentari provin din circumscripțiile uninominale, iar alții 50% de pe listele de partid.
Deși acest sistem pare mai eficient decât atunci când parlamentarii sunt aleși doar pe listele de partid, pentru că alegătorii pot influența astfel deciziile Parlamentului și îi pot cere socoteală oricând alesului din circumscripție, analiștii spun că Partidul Regiunilor, care a schimbat legislația electorală recent, a avut alte motive, decât presiunile societății civile.
Parlament santajabil
Președintele Viktor Ianukovici știe că parlamentul care va fi ales în toamnă va fi instabil atât pentru opoziție, cât și pentru putere. Olexandr Palii, analist la Institutul de Politică Externă al Academiei de Diplomaţie din cadrul Ministerului de Externe ucrainean, considera că în aceste condiții Ianukovici își dorește limitarea prerogativelor legislativului și concentrarea puterii în mâinile sale. „Deputații care vor ajunge în Parlament de pe urma alegerilor în circumscripții uninominale vor avea pretenții mari atunci când se va ajunge la vot. Din start ei vor șantaja partidele mari să li se dea beneficii și drepturi. Discuții vor fi și atunci când va fi distribuit bugetul național, care este mic și nu ajunge la toți. Astfel, responsabilitatea Radei Supreme față de procesul bugetar ar putea fi redusă și trecută la atribuțiile președinției”, menționează Palii.
Sistem contestat
De instabilitatea legislativului de la Kiev este sigur și directorul Centrului de cercetări politice „Penta”, Volodymyr Fesenko. „După revenirea la sistemul electoral mixt, nici opoziția, nici puterea nu vor deține majoritatea. Mă refer la o majoritate stabilă și sigură, pentru că o jumătate din deputați vor fi aleși în circumscripții, printre aceștia fiind oameni apolitici sau reprezentanți ai partidelor regionale mici”, a subliniat Fesenko, precizând că viitorul legislativ nu va fi mai puțin conflictual decât cel actual.
Razbunarea lui Timosenko
Alegerile parlamentare din Ucraina vor avea loc pe 30 octombrie 2012. Acum câteva luni, două partide de opoziție – Batkivșcina, condus de Iulia Timoșenko, și Frontul Schimbărilor, în funte cu fostul speaker Arsenii Iațeniuk, și-au unit eforturile. Se presupune că cele două formațiuni vor constitui un bloc electoral, pentru a înlătura Partidul Regiunilor de la guvernare. Potrivit sondajelor, Batkivșcina, Frontul Schimbărilor și partidul boxerului Vitalii Kliciko „Udar” (care nu a aderat la opoziția unită) ar putea învinge Partidul Regiunilor.
Unii analiști însă prevăd un scor bun pentru partidul Batșivșcina, datorită situației în care se află fostul premier, dar și cerințelor neîncetate ale oficialilor europeni către actuala putere ca Iulia Timoșenko să fie eliberată din detenție și să poată candida liber pe lista formațiunii sale la alegerile din toamnă.
Preşedintele Traian Băsescu a avut o întrevedere bilaterală luni, în marja Summitului NATO de la Chicago, cu omologul ucrainean, Viktor Ianukovici.
„Cei doi şefi de stat au discutat aspecte ale agendei bilaterale, precum şi ale relaţiilor Ucrainei cu UE şi NATO. Domnul preşedinte Traian Băsescu a reconfirmat dorinţa României pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale dintre România şi Ucraina într-o logică a predictibilităţii şi a cultivării dialogului, de natură să contribuie la soluţionarea tuturor dosarelor aflate încă pe agendă, şi a exprimat convingerea că instrumentele în acest demers rămân contactele consecvente la toate nivelurile, susţinute de rezultatele concrete ale mecanismelor de cooperare create în baza tratatelor şi acordurilor bilaterale în vigoare”, informează Administraţia Prezidenţială.
În ceea ce priveşte cooperarea Ucrainei cu Uniunea Europeană, Traian Băsescu a reconfirmat susţinerea României pentru parcursul european al Ucrainei, cu accentuarea rolului unei implementări consecvente a reformelor, precum şi deschiderea pentru împărtăşirea experienţei de aderare a ţării noastre la spaţiul Uniunii. „Preşedintele Ucrainei şi-a exprimat disponibilitatea pentru creşterea frecvenţei contactelor bilaterale, inclusiv la vârf, în vederea aprofundării cooperării bilaterale între cele două state vecine”, mai informează sursa citată.
De asemenea, şeful statului a avut o întâlnire bilaterală la Chicago şi cu preşedintele Poloniei, Bronisław Komorowski. „În cadrul întrevederii cu omologul polon, cei doi şefi de stat au evaluat ca fiind pozitivă evoluţia implementării Parteneriatului Strategic dintre România şi Polonia, exprimând satisfacţia pentru implementarea Planului de Acţiune subsumat acestuia. Preşedintele român a evocat cooperarea excelentă existentă între cele două state la toate nivelurile, pe teme ce ţin de agenda europeană, regională, inclusiv de securitate, precum şi de agenda internaţională”, precizează Administraţia Prezidenţială.
„În cadrul discuţiilor a fost evidenţiată şi poziţia comună a celor două state cu privire la negocierile pentru noua Perspectivă Financiară 2014 – 2020, inclusiv alocările pentru Politica de Coeziune, precum şi cu privire la Pactul fiscal. Atât preşedintele României, cât şi cel al Poloniei au afirmat că o colaborare strânsă şi continuă este deosebit de importantă pentru susţinerea, la nivelul Uniunii Europene, a intereselor regiunii Europei Centrale şi de Est. Totodată, cei doi şefi de stat au convenit să intensifice eforturile pentru dezvoltarea cooperării bilaterale şi regionale”, mai arată sursa citată.
Liderul ucrainean Viktor Yanukovici vrea liniste in anul electoral 2012
Ucraina speră să rezolve într-un timp cât mai scurt problema gazelor naturale cu Rusia, a declarat, pe 14 mai, la Doneţk, preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, citat de mass-media regionala. Potrivit declaraţiilor sale, în ultima perioadă, în afară de problema gazelor între Kiev şi Moscova nu au existat alte neînţelegeri. „Vom căuta şi vom găsi metodele necesare pentru a ajunge la un compromis în această chestiune„, a spus încrezător Ianukovici.
Săptămâna trecută, compania ucraineană „Naftohaz Ukrainî” anunţa că a redus importurile de gaz rusesc cu 59%, respectiv cu 12 miliarde de metri cubi de gaze, din cauză că preţul pentru gazele ruseşti este dezavantajos pentru Ucraina. Kievul susţine că preţul gazelor ruseşti livrate de Gazprom este mai mare decât pentru restul statelor din Europa. La sfârşitul anului 2011, ministrul ucrainean al Energiei, Iurii Boiko, a avertizat Rusia că Ucraina intenţionează să reducă importurile de gaze ruseşti cu până la 27 de miliarde de metri cubi de gaze. Cu toate acestea, preşedintele concernului rus „Gazprom”, Aleksei Miller, a menţionat că Ucraina va fi nevoită să plătească pentru tot gazul contractat pe 2012, chiar dacă nu va folosi tot combustibilul.
Ucraina solicită Rusiei, de aproape doi ani de zile, revizuirea contractelor în domeniul gazelor naturale, pe motiv că preţul acestora este „total dezavantajos” pentru partea ucraineană, însă Moscova refuză de fiecare dată să ajungă la un compromis în această problemă.
