de Isac Mihai | mai 19, 2021 | Arhiva, R. Moldova, România, Știri, UE
Republica Moldova,destinație epentru aleșii locali români
Primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, a făcut o vizită în regiunea autonomă Găgăuzia din Republica Moldova, fiind primit de guvernatoarea Irina Vlah.
Lidera de la Comrat a mulțumit poporului român pentru suportul important oferit Republicii Moldova în general, și Găgăuziei în particular, în procesul combaterii epidemiei.
“Bașcanul” (guvernatoarea) Irina Vlah a mai declarat că „prioritatea noastră este industrializarea economiei Autonomiei și dezvoltarea sectorului IT. Intenția companiilor industriale de a investi în regiune și competitivitatea economiei noastre depind direct de nivelul de pregătire a specialiștilor care pot fi găsiți. Cunoașterea limbilor este un instrument important în dezvoltarea competențelor personale și un avantaj mare în procesul de angajare”.
“Suportul Dvs în dezvoltarea capacităților sistemului nostru de educație este deosebit de valoroasă. Sperăm că vom reuși construi o colaborare permanentă și intensă cu municipiul București” a mai declarat Irina Vlah,
Desant la Chișinău
O parte a vizitei în Republica Moldova a primarului Ciucu s-a desfășurat la Chișinău, în delegația condusă de secretarul de stat Adrian Dupu, șeful Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din Guvernul României, în contextul în care Primăria Sectorului 6 din București ar fi dat bani pentru renovarea parcului „Alunelul” din Chișinău. “De acum încolo, pentru o perioadă lungă de timp, destinele noastre vor fi împletite. Acest proiect este doar începutul acestei înfrățiri pe care o dorim foarte fructuoasă” a declarat Ciucu. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | nov. 21, 2020 | Uncategorized @ro
UE nu își folosește pe deplin potențialul militar
Liderii Uniunii Europene au admis că blocul comunitar nu dispune de capacităţile necesare pentru a-şi îndeplini obiectivele strategice, relatează agențiile internaționale de presă, citate de agenția KARADENIZ PRESS. Dezideratul de a deveni putere militară de sine stătătoare, capabilă să ajute NATO sau să desfăşoare rapid trupe în crize regionale, este pus în pericol de retragerea Regatului Unit din UE.
Prima „trecere în revistă” anuală a UE privind apărarea, prezentat miniştrilor apărării din bloc, a constatat că doar 60% dintre militarii şi armele statelor membre care pot fi puse teoretic la dispoziţia NATO sunt apte să fie realmente desfăşurate.
Reticențe naționale
În acelaşi timp, guvernele din UE au reţineri în privinţa desfăşurării acestor militari, a mai consemnat raportul, conform căruia misiunile militare oficiale ale UE beneficiază de numai 7% din totalul personalului militar al statelor Uniunii angajat în misiuni pe plan internaţional, existând probleme în procesul de generare a forţelor.
Cu toate că aceste slăbiciuni ale UE erau în mare parte cunoscute, dat fiind că blocul nu a dispus niciodată de o putere militară corespunzătoare puterii sale economice, principalele guverne din UE, cum sunt cele din Franţa, Germania, Italia şi Spania speră ca această evaluare detaliată şi recunoaştere publică a vulnerabilităţilor să reprezinte un moment de cotitură, scrie Reuters.
„UE nu are la dispoziţie toate capacităţile militare necesare pentru a se ridica la nivelul său de ambiţie”, conchide raportul citat de mass-media.
Probleme grave
„Apărarea europeană suferă de fragmentare, suprapuneri şi insuficient angajament operaţional”, a recunoscut în faţa presei şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell.
State membre mai mici cum sunt Grecia, Suedia şi Polonia au încercat să-şi protejeze industriile de armament naţionale, ceea ce a subminat coordonarea direcţionată pentru a asigura apărarea continentului în ansamblul său.
State şi mai mici ca Belgia şi Luxemburgul sunt printre ţările cu cel mai mic buget al apărării din Europa, în timp ce Danemarca nu participă la iniţiativele de apărare ale UE.
În plus, există un dezacord între Franţa şi Germania în ce priveşte nivelul de dezvoltare a cooperării militare independent de SUA, care sunt de departe cea mai mare putere din NATO şi garantul efectiv al securităţii Europei după Al Doilea Război Mondial.
După patru ani de ostilitate faţă de NATO din partea preşedintelui american Donald Trump, UE afirmă însă că nu se mai poate baza exclusiv pe Statele Unite pentru reglementarea crizelor din vecinătatea sa.
UK, afară din UE
Buturuga britanică
UE face de câșiva ani demersuri pentru a-şi dezvolta capacităţile militare independent de SUA, în fruntea acestui efort plasându-se Franţa, principala putere militară din bloc după ce Regatul Unit – care se opunea unei astfel de cooperări – a ieşit din UE.
Ieșirea Marii Britanii din UE va lipsi blocul de capacități militare importante, precum și baze aero-navale strategice, precum cele din Oceanul Atlantic ori Cipru, unde ambițiile regionale ale Turciei amenință direct state membre UE.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a făcut apel la mai multă „suveranitate” în capacitatea UE a-şi asigura apărarea, iar în premieră în bugetul UE sunt prevăzute pentru anul viitor 8 miliarde de euro pentru dezvoltarea de armamente.
Totodată, UE are în vedere ca până în 2022 să elaboreze o doctrină militară care să definească viitoarele ameninţări şi ambiţiile blocului.
Raportul citat de Reuters şi care face parte din strategia blocului de a-şi dezvolta în următorii 10 ani o capacitate militară de sine stătătoare face apel la guvernele UE să-şi pună în comun capacităţile de producţie de arme şi să pună capăt duplicării la nivel naţional, concentrându-se în special asupra producerii unui nou tanc de luptă, a unei nave de patrulare şi asupra tehnologiei anti-dronă. (N.G.)
de Isac Mihai | sept. 23, 2020 | Federatia Rusa, România, Știri, Ucraina, UE
Uniunea Europeană, îngrijorată de situația din Belarus
Miniştrii de externe ai UE au eşuat luni în tentativa de a adopta sancţiuni menite să pună presiune asupra preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko din cauza opoziţiei Ciprului, un blocaj care provoacă tot mai multă iritare în alte capitale europene, relatează agenția DPA, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Nicosia blochează măsurile – convenite luna trecută ca răspuns la frauda electorală şi reprimarea protestelor din Belarus – cerând noi acţiuni împotriva Turciei, pentru activităţile sale de explorare a zăcămintelor de gaz din Mediterana de Est.
Amenințare turcă
Cele două chestiuni nu sunt direct legate, dar Cipru argumentează că Uniunea Europeană trebuie să acţioneze similar când răspunde încălcării unor principii fundamentale. Potrivit autorităților de la Nicosia, Ankara încalcă legea şi ameninţă suveranitatea Ciprului.
Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a declarat după discuţiile de luni, de la Bruxelles, că nu acuză Cipru pentru că nu şi-a dat votul, necesar pentru a asigura unanimitatea, şi că înţelege situaţia ciprioţilor.
Cu toate acestea, este crucial să adoptăm sancţiunile, întrucât „credibilitatea noastră este în joc”, a spus el, adăugând că a vedea măsurile trecute a devenit un „angajament personal”.
Situație regretabilă
Ministrul de externe finlandez Pekka Haavisto şi-a exprimat frustrarea pe Twitter, afirmând că ţara sa va fi gata să treacă la votul prin majoritate calificată pentru adoptarea măsurilor, în locul unanimităţii.
Omologul său leton, Edgars Rinkevics, a afirmat că situaţia este „regretabilă” şi a postat pe Twitter că măsurile „au fost luate ostatice”. „Le transmite un semnal greşit belaruşilor, societăţilor noastre şi întregii lumi”, a adăugat el.
Înainte de începerea discuţiilor, Spania, România, Croaţia şi Lituania şi-au exprimat sprijinul pentru activarea sancţiunilor, notează agențiile internaționale de presă, preluate de KARADENIZ PRESS.
Supărare belarusă
Borrell a mai spus că încă se discută dacă liderul de la Minsk Lukaşenko să apară personal pe lista sancţiunilor.
Într-o decizie care a atras acuzaţii de amestec din partea Moscovei şi Minskului, Borrell şi cei 27 de miniştri de externe ai UE s-au întâlnit luni cu Svetlana Tihanovskaia la Bruxelles.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a spus că întâlnirea „este potrivnică scopului restabilirii stabilităţii”.
Premierul belarus Roman Golovcenko a acuzat Occidentul că încearcă să alimenteze haosul în Belarus, o fostă republică sovietică din estul Europei. „Ţara noastră se confruntă cu o presiune fără precedent din exterior”, a mai spus Golovcenko. (N.G.)
de Isac Mihai | sept. 21, 2020 | Federatia Rusa, România, Știri, UE
România se înrolează în falanga anti-Lukașenko
Președinții României, Poloniei și Lituaniei au semnat o declarație comună privind situația din Belarus, a anunțat luni dimineață Administrația Prezidențială de la București, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cei trei șefi de stat susțin construirea unui parcurs democratic al Belarusului și se oferă să sprijine autoritățile de la Minsk pentru inițierea unor reforme politice și economice.
Propunere pentru un Belarus Democratic
„Noi, Președinții Lituaniei, Poloniei și României, ca state membre ale Uniunii Europene:
-susținând ferm libertatea și promovarea principiilor democratice,
-evidențiind că alegerile libere, corecte și transparente sunt un drept democratic fundamental al oricărei națiuni,
-recunoscând drept legitime rezultatele alegerilor doar dacă acestea sunt organizate în conformitate cu Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice și sunt monitorizate internațional,
-admițând explicit că nimeni altcineva decât Poporul Belarusului are dreptul de a decide destinul pentru țara sa,
-reasigurând asupra respectului nostru pentru o astfel de decizie realizată pe baze legitime,
-înțelegând că un Belarus prosper, construit pe încredere socială și o viziune comună, este esențial pentru o Europă mai stabilă și mai sigură.”
Ne declarăm voința să susținem Poporul Belarusului în construirea unui parcurs democratic, printr-o conducere de stat aleasă democratic, o societate civilă liberă, prin economie de piață și prin statul de drept ” se mai arată în Propunere pentru un Belarus Democratic, așa cum se numește declarația președinților Lituaniei, Poloniei și României.
Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, recunoscut de Kremlin
Situație complicată
Preşedintele bielorus Aleksandr Lukaşenko, la putere din 1994, se confruntă cu o mişcare inedită de contestare după alegerile de la 9 august, care l-au dat câştigător cu 80% din sufragii şi pe care opoziţia le-a denunţat ca fiind frauduloase.
Rezultatele alegerilor prezidenţiale au fost respinse de Uniunea Europeană, care pregăteşte sancţiuni împotriva unor înalţi reprezentanţi ai regimului belarus şi i-a cerut lui Aleksandr Lukaşenko să dialogheze cu opoziţia. Lukaşenko a refuzat în schimb orice concesie şi denunţă un complot occidental menit a-l înlătura de la putere. Printre principalele state care susțin administrația Lukașenko se numără Federația Rusă și China.
Primele manifestaţii din Belarus după alegerile de la 9 august au fost reprimate prin forţă. Trei persoane au murit, mai multe zeci au fost rănite şi peste 7.000 au fost arestate.
Sprijin financiar
Ministerul Afacerilor Externe de la București a transferat recent 100 de mii de euro pentru susținerea societății civile și a presei independente din Belarus.
Potrivit unui comunicat al MAE român, Contribuția României a fost transferată Organizației European Endowment for Democracy (EED), instituție europeană specializată în acordarea de asistență pentru proiecte de consolidare a democrației și drepturilor omului în vecinătatea Uniunii Europene.
Astfel, România se alătură celorlalți parteneri din UE, state membre și instituții, care dezvoltă proiecte în parteneriat cu EED, în beneficiul direct al societății civile din Belarus.
„Această susținere din partea României are ca obiectiv împlinirea așteptărilor legitime ale cetățenilor din Belarus, mai ales în condițiile în care sprijinirea evoluțiilor și reformelor democratice constituie baza cooperării UE cu statele din Parteneriatul Estic”, a declarat ministrul Bogdan Aurescu. (N.G.)
de Isac Mihai | sept. 18, 2020 | România, Știri, UE
Parlamentul European declară război regimului Lukașenko
Parlamentul European (PE) a adoptat o rezoluţie prin care nu-l mai recunoaşte pe Alexandr Lukaşenko drept preşedinte al Belarusului, calificată de Minsk drept „agresivă”, „îndepărtată de realitate” şi „dezechilibrată”, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Pe de altă parte, mai multe state membre ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), printre care şi România, au constituit o misiune de experţi independenţi pentru investigarea încălcării drepturilor omului şi fraudelor electorale în Belarus.
În rezoluţia votată cu 574 de voturi pentru, 37 împotrivă şi 82 de abţineri, Parlamentul European a respins rezultatele alegerilor prezidenţiale desfăşurate în Belarus pe 9 august, câştigate de preşedintele Aleksandr Lukaşenko cu 80% din voturi.
Alegeri fraudate
PE consideră că alegerile au fost fraudate şi „au încălcat toate standardele internaţionale”, motiv pentru care eurodeputaţii solicită Uniunii Europene impunerea de sancţiuni şi subliniază că legislativul european nu-l va mai recunoaşte pe Lukaşenko drept preşedinte începând cu data de 5 noiembrie, când acestuia îi expiră actualul mandat.
Ministerul de Externe belarus a transmis printr-un comunicat că Parlamentul European, „care se descrie drept o structură serioasă, obiectivă şi democratică, nu a avut suficientă voinţă politică să privească dincolo de nasul său, să depăşească parţialitatea şi să nu devină ostatic al diverselor teme”.
„Analiza a fost înlocuită de un şir de propuneri emoţionale care nu duc nicăieri. Parlamentarii europeni ar trebui să aibă un minim de cunoştinţe de drept internaţional şi să respecte suveranitatea statelor terţe”, adaugă MAE belarus.
Misiune internațională
Tot joi, Ministerul de Externe danez a anunţat că un grup de state membre ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au constituit o misiune de experţi independenţi pentru investigarea încălcării drepturilor omului şi fraudelor electorale la scrutinul prezidenţial din Belarus.
Această misiune, care va investiga numeroasele relatări privind încălcări ale drepturilor omului înaintea, în timpul şi după alegerile din 9 august, urmează să publice un raport într-un termen de şase săptămâni, potrivit MAE danez.
Membrii OSCE care au constituit această misiune sunt Danemarca, Belgia, Canada, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franţa, Islanda, Letonia, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, România, Slovacia şi SUA.
Tihanovskaia la Bruxelles
La rândul său, purtătorul de cuvânt al diplomaţiei europene a anunţat că opozanta belarusă Svetlana Tihanovskaia este aşteptată luni la Bruxelles, unde se va întâlni cu miniştrii de externe din statele UE.
„Înaltul reprezentant Josep Borrell va organiza luni dimineaţă la Bruxelles o reuniune informală cu doamna Svetlana Tihanovskaia şi miniştrii afacerilor externe ai statelor membre ale UE”, a declarat purtătorul de cuvânt Peter Stano.
Opozanta, refugiată în Lituania după alegerile din 9 august, va merge după această întâlnire la Parlamentul European. Aceasta este a doua ei deplasare oficială externă, după cea efectuată la Varşovia.
Tihanovskaia a anunţat că pregăteşte o listă cu membri ai forţelor de ordine responsabili pentru violenţele şi arestările arbitrare survenite în timpul manifestaţiilor împotriva preşedintelui Lukaşenko, în vederea unor eventuale acţiuni penale în viitor.
Miniştrii europeni de externe vor discuta despre sancţiunile pe care UE intenţionează să le adopte împotriva responsabililor de la Minsk, acestea urmând să fie supuse aprobării liderilor statelor UE la summitul din 24-25 septembrie. (N.G.)
