Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a acuzat conducerea Republicii Moldova că încearcă să distrugă formatul de negocieri 5+2 privind reglementarea transnistreană şi a făcut o paralelă cu guvernarea de la Kiev, relatează mass-media regională.
„Am cerut regimului de la Chişinău, condus de cetăţeni români, care nu fac un secret din faptul că vor să anexeze Republica Moldova la România, ca acest regim să nu mai blocheze procesul de negocieri”, a declarat Lavrov, citat de agenșia rusă de presă TASS.
”Conducerea transnistreană vorbeşte de mult timp despre acest lucru: formatul 5+2 a permis luarea în considerare a intereselor transnistrenilor în contextul păstrării integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Tocmai reluarea acestui format este ceea ce solicită Transnistria, în timp ce conducerea română de la Chişinău încearcă să distrugă definitiv acest format”, a susţinut ministrul rus, care a vorbit în cadrul Forumului Diplomatic de la Antalya, în Turcia.
De asemenea, el a atras atenţia asupra faptului că „regimul care s-a instalat la Chişinău calcă pe urmele regimului de la Kiev, anulează tot ce este rusesc, discriminează limba rusă în toate domeniile şi, împreună cu ucrainenii, exercită presiuni economice serioase asupra Transnistriei”.
Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, spune că formatul de negocieri 5+2 este nefuncţional, iar miza Chişinăului este acum aducerea treptată a regiunii transnistrene în câmpul legislativ al Republicii Moldova. Şefa statului spune că regiunea din stânga Nistrului va trebui să se conformeze legislaţiei naţionale pentru a putea beneficia de toate avantajele apropierii de Uniunea Europeană.
„Formatul 5+2 nu poate să funcţioneze în situaţia în care doi membri ai acestui format sunt în război. Rusia a atacat Ucraina şi Ucraina nu vrea să participe la acest format. Noi facem ce este bine pentru cetăţenii noştri. Reîntregim ţara şi întreprindem paşi mici în diferite domenii care ar conduce la această reîntregire, ca să beneficiem cu toţii de procesul de integrare europeană, care înseamnă beneficii şi până să ajungem stat membru, şi mult mai multe beneficii după ce vom deveni stat membru. Regiunea transnistreană beneficiază de prevederile Acordului de Asociere; pentru ca aceste beneficii să fie păstrate şi crescute, stânga Nistrului trebuie să se conformeze unor rigori ale Uniunii Europene”, a explicat Maia Sandu în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la JurnalTV.

La negocierile în format 5+2 privind reglementarea transnistreană participau cele două ”părţi în conflict” (Chişinăul şi regiunea separatistă) şi trei mediatori: Rusia, Ucraina şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). La formatul iniţial s-au adăugat ulterior doi actori cu statut de observatori: Uniunea Europeană şi Statele Unite.
În aceeaşi emisiune, Sandu a spus că Republica Moldova nu „se rupe” de Rusia, ci de „Rusia agresivă”, şi Chişinăul îşi doreşte să vadă o Rusie paşnică şi democratică în viitorul apropiat, pentru a putea construi „relaţii bune” cu această ţară, care a invadat militar Ucraina, acum doi ani.
„Vreau să fie foarte clar, noi nu avem nimic împotriva ruşilor, noi avem împotriva tancurilor ruseşti. Noi nu avem ceva împotriva lor, noi vrem doar ca Federaţia Rusă, ca şi alte state, să respecte Republica Moldova, să respecte alegerea cetăţenilor Republicii Moldova. Noi suntem o ţară democratică, încă trebuie să mai consolidăm această democraţie, dar oamenii decid ce fac, unde merg, cu cine cooperează”, a declarat Maia Sandu.
Întrebată când va ieşi Moldova din Comunitatea Statelor Independente (CSI) şi dacă ”face suficient de mult pentru a se rupe de Federaţia Rusă”, Maia Sandu a precizat: „În primul rând, noi nu ne rupem de Rusia, noi ne rupem de Rusia agresivă. Noi ne dorim să vedem o Rusie paşnică într-un viitor apropiat şi democratică şi să avem relaţii bune. Noi ne dorim relaţii bune cu toate statele. Ca să fie foarte clar, acum ne rupem de Rusia agresivă şi este alegerea lor că s-a ajuns aici”.
În ceea ce priveşte ieşirea ţării din acordurile semnate pe platforma CSI, şefa statului a spus că acestea se examinează prin prisma interesului cetăţenilor Republicii Moldova. ”Anumite acorduri care nu sunt în interesul Republicii Moldova sunt întrerupte, altele, dacă mai reprezintă nişte beneficii – nu. În toate acţiunile pe care le facem, pornim de la interesul cetăţenilor”, a menţionat şefa statului.

Ziua aniversării invaziei ruse în Republica Moldova pe 2 martie 1992 a fost marcată de atacurile ministrului de externe Serghei Lavrov după ce nomenclatura de la Tiraspol a înscenat un „congres al deputaților de toate nivelurile”, la care a cerut să fie apărată de Chișinău, notează IPN cu referință la presa din regiune.
Invectivele Moscovei au venit după ce congresul convocat săptămâna trecută la Tiraspol a votat o rezoluţie în care susţine teza suveranităţii zonei separatiste şi cere ajutor Moscovei în acest sens, acuzând Republica Moldova de „genocid”, potrivit postărilor pe canalele oficiale de Telegram ale regiunii.
La rândul ei, presa ucraineană menționează răspunsul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova la susținerea regimului separatist din partea șefului diplomației ruse. Chișinăul a afirmat că „Lavrov și regimul de la Kremlin nu au niciun drept moral să dea lecții de democrație și libertate”, a scris Unian cu referință la surse de la Chișinău.
„O țară care îi pune în pușcării și îi ucide pe politicienii de opoziție, își atacă neprovocat vecinii, nu are nimic de oferit lumii decât sânge și durere”, citează sursa numită un comunicat al Ministerului de Externe al Republicii Moldova.
Unian menționează că zona secesionistă se bucură de beneficiile integrării economice cu UE, exportând peste 70% din mărfurile sale în vest. Totodată, se reia afirmația Ministerul de Externe de la Chișinău că „Moldova este un stat democratic pentru care libertatea și respectul pentru drepturile omului sunt valori fundamentale. Construim un viitor european pentru ca toți cetățenii noștri, indiferent de limbă și etnie, să trăiască în pace și prosperitate”.