Federația Rusă s-a declarat deschisă să ajute Transnistria, regiune separatistă prorusă din cadrul Republicii Moldova, ai cărui reprezentanţi au cerut anterior ajutorul Moscovei în faţa a ceea ce ei au numit „presiunea sporită” din partea Chişinăului, relatează mass-media internațională.
„Oamenii care sunt în Transnistria trăiesc în condiţii foarte dure. Desigur, au mare nevoie de ajutor. Rusia este deschisă la acest ajutor, dar preferăm până în ultimul moment să rezolvăm orice problemă prin dialog, dialog politic”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, în cadrul unei conferinţe cu un grup de studenţi.
La aşa-zisul Congres al „deputaţilor de la toate nivelurile” din Transnistria, întrunit săptămâna trecută la Tiraspol la solicitarea liderului separatist Vadim Krasnoselski, a fost adoptată o rezoluţie oficială prin care se cerea „protecţia” Rusiei în faţa a ceea ce a descris ca fiind o presiune concertată asupra economiei transnistrene din partea guvernului moldovean.
Iniţial, apelul transnistrean de săptămâna trecută a fost interpretat ca o solicitare de ajutor militar, dar autorităţile separatiste au clarificat că este vorba de o cerere de asistenţă strict politică pentru reactivarea negocierilor în vederea soluţionării conflictului.
Peskov a recunoscut că situaţia dintre Transnistria, regiune aflată sub ocupație militară rusă, şi Republica Moldova „este departe de a fi previzibilă şi calmă”.
„Acolo locuiesc oameni care în mare măsură nu sunt de acord cu ceea ce fac autorităţile de la Chişinău. Desigur, sperăm că autorităţile moldoveneşti vor ţine cont de părerea acestor oameni”, a declarat Peskov.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului şi-a exprimat totodată încrederea că Republica Moldova nu va urma sfaturile niciunei puteri din afara regiunii şi nu va alege „calea confruntării şi represiunii poporului”.
„Acest lucru va duce la o catastrofă”, a adăugat el şi a denunţat că „bacilul rusofobiei se înmulţeşte” în Republica Moldova.
Peskov a criticat şi faptul că unii lideri consideră că a paria pe apropierea de Uniunea Europeană înseamnă a fi „duşmani” ai Rusiei. ”Este o greşeală teribilă. Sperăm ca la Chişinău să se înţeleagă cât de monstruos este”, a spus el.
În apelul lor către Rusia, dar şi către ONU şi alte organizaţii internaţionale, transnistrenii au amintit că „peste 220.000 de cetăţeni ruşi” locuiesc permanent pe acest teritoriu, unde trăiesc mai puţin de o jumătate de milion de oameni.
În replică, Republica Moldova a negat că exercită presiuni asupra regiunii separatiste, iar ulterior Departamentul de Stat al SUA a dat asigurări că monitorizează „foarte atent” acţiunile Rusiei.

Anterior, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a acuzat conducerea Republicii Moldova că încearcă să distrugă formatul de negocieri 5+2 privind reglementarea transnistreană şi a făcut o paralelă cu guvernarea de la Kiev.
„Am cerut regimului de la Chişinău, condus de cetăţeni români, care nu fac un secret din faptul că vor să anexeze Republica Moldova la România, ca acest regim să nu mai blocheze procesul de negocieri”, a declarat vineri Lavrov, citat de agenția rusă de presă TASS.
”Conducerea transnistreană vorbeşte de mult timp despre acest lucru: formatul 5+2 a permis luarea în considerare a intereselor transnistrenilor în contextul păstrării integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Tocmai reluarea acestui format este ceea ce solicită Transnistria, în timp ce conducerea română de la Chişinău încearcă să distrugă definitiv acest format”, a susţinut ministrul rus, care a vorbit în cadrul Forumului Diplomatic de la Antalya, în Turcia.
De asemenea, el a atras atenţia asupra faptului că „regimul care s-a instalat la Chişinău calcă pe urmele regimului de la Kiev, anulează tot ce este rusesc, discriminează limba rusă în toate domeniile şi, împreună cu ucrainenii, exercită presiuni economice serioase asupra Transnistriei”.
Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a menționat la rândul său că formatul de negocieri 5+2 este nefuncţional, iar miza Chişinăului este acum aducerea treptată a regiunii transnistrene în câmpul legislativ al Republicii Moldova. Şefa statului spune că regiunea din stânga Nistrului va trebui să se conformeze legislaţiei naţionale pentru a putea beneficia de toate avantajele apropierii de Uniunea Europeană.
„Formatul 5+2 nu poate să funcţioneze în situaţia în care doi membri ai acestui format sunt în război. Rusia a atacat Ucraina şi Ucraina nu vrea să participe la acest format. Noi facem ce este bine pentru cetăţenii noştri. Reîntregim ţara şi întreprindem paşi mici în diferite domenii care ar conduce la această reîntregire, ca să beneficiem cu toţii de procesul de integrare europeană, care înseamnă beneficii şi până să ajungem stat membru, şi mult mai multe beneficii după ce vom deveni stat membru. Regiunea transnistreană beneficiază de prevederile Acordului de Asociere; pentru ca aceste beneficii să fie păstrate şi crescute, stânga Nistrului trebuie să se conformeze unor rigori ale Uniunii Europene”, a explicat Maia Sandu în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la JurnalTV, citată vineri de https://deschide.md.

La negocierile în format 5+2 privind reglementarea transnistreană participau cele două ”părţi în conflict” (Chişinăul şi regiunea separatistă) şi trei mediatori: Rusia, Ucraina şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). La formatul iniţial s-au adăugat ulterior doi actori cu statut de observatori: Uniunea Europeană şi Statele Unite.
În aceeaşi emisiune, Sandu a spus că Republica Moldova nu „se rupe” de Rusia, ci de „Rusia agresivă”, şi Chişinăul îşi doreşte să vadă o Rusie paşnică şi democratică în viitorul apropiat, pentru a putea construi „relaţii bune” cu această ţară, care a invadat militar Ucraina, acum doi ani.
„Vreau să fie foarte clar, noi nu avem nimic împotriva ruşilor, noi avem împotriva tancurilor ruseşti. Noi nu avem ceva împotriva lor, noi vrem doar ca Federaţia Rusă, ca şi alte state, să respecte Republica Moldova, să respecte alegerea cetăţenilor Republicii Moldova. Noi suntem o ţară democratică, încă trebuie să mai consolidăm această democraţie, dar oamenii decid ce fac, unde merg, cu cine cooperează”, a declarat Maia Sandu, citată de mass-media de la Chișinău.
Întrebată când va ieşi R. Moldova din Comunitatea Statelor Independente (CSI) şi dacă ”face suficient de mult pentru a se rupe de Federaţia Rusă”, Maia Sandu a precizat: „În primul rând, noi nu ne rupem de Rusia, noi ne rupem de Rusia agresivă. Noi ne dorim să vedem o Rusie paşnică într-un viitor apropiat şi democratică şi să avem relaţii bune. Noi ne dorim relaţii bune cu toate statele. Ca să fie foarte clar, acum ne rupem de Rusia agresivă şi este alegerea lor că s-a ajuns aici”.
În ceea ce priveşte ieşirea ţării din acordurile semnate pe platforma CSI, şefa statului a spus că acestea se examinează prin prisma interesului cetăţenilor Republicii Moldova. ”Anumite acorduri care nu sunt în interesul Republicii Moldova sunt întrerupte, altele, dacă mai reprezintă nişte beneficii – nu. În toate acţiunile pe care le facem, pornim de la interesul cetăţenilor”, a menţionat şefa statului.