de Isac Mihai | iun. 13, 2019 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina
Tătarii crimeeni, țintă favorită a FSB-ului din peninsulă
Un tribunal din peninsula Crimeea (Ucraina), anexată ilegal de Federația Rusă în 2014, a condamnat opt tătari crimeeni la detenție preventivă pentru 2 luni, sub acuzația de extremism, relatează surse locale, citate de mass-media turcă, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cei opt au fost arestati în urma unor operațiuni în forță ale trupelor Serviviului rus de Securitate (FSB), iar poliția le-a perchezitionat locuințele.
Acuzații contestate
Potrivit FSB-ului, cei opt etnici tătari crimeeni ar fi fost membri ai organizației islamice Hizb-ut-Tahrir, care este interzis in Rusia, dar nu și în Ucraina, stat care a controlat peninsula până în 2014.
O parte a comunității internaționale a condamnat arestările. Potrivit organizațiilor internaționale de apărarea a drepturilor omului și mai multor guverne occidentale, autoritățile ruse din peninsula anexată, duc o campanie susținută împotriva tătarilor din Crimeea și a celor care critică politica Moscovei.
Una din acuzațiile frecvente aduse etnicilor tătari crimeeni considerați indezirabili de către forțele de ocupație ruse este aparteneța la organizația islamică Hizb-ut-Tahrir, interzisă în Federația Rusă, Egipt, Turcia, China și majoritatea statelor arabe, datorită activismului său politic în favoarea reînfințării postului de calif (n.r.-lider spiritual și politic al tuturor musulmanilor sunniți, abolit în 1924 de liderul turc Mustafa Kemal Ataturk) și a unui stat islamic mondial.
Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre
Moștenirea geocidului
Guvernul ucrainean a cerut comunităţii internaţionale să recunoască drept genocid deportarea stalinistă a 200.000 de tătari din Crimeea în urmă cu 75 de ani, relata recent mass-media regională, citând MAE de la Kiev. „Cerem partenerilor noştri internaţionali să onoreze victimele inocente ale deportării, să condamne această crimă a regimului comunist totalitar şi să recunoască deportarea tătarilor din Crimeea din 1944 ca fiind un genocid”, potrivit ministerului afacerilor externe de la Kiev.
Parlamentul Ucrainei, Rada Supremă, a recunoscut drept genocid deportarea de către URSS a tătarilor din Crimeea, iar pe 23 aprilie 2019 Mejils-ul, adunarea populară a tătarilor din Crimeea, a făcut apel într-o scrisoare adresată statelor membre ale ONU să procedeze în mod similar.
Conform datelor oficiale, 191.400 de persoane au fost deportate din Crimeea în primele două zile ale operaţiunii staliniste de deportare, în timp ce alte 5.989, acuzate că au cooperat cu Germania nazistă şi cu alte „elemente anti-sovietice” au fost arestaţi şi trimişi în Gulag sau în lagăre de muncă sovietice.
Tătarii din Crimeea, care au legături cu etnicii tătarii din diferite republici federale ruse (Tatarstan, Bașkiria, etc.), au fost principalii locuitori ai peninsulei din Marea Neagră, până când imperiul țarist a cucerit-o în secolul al XVIII-lea.
În timpul perioadei staliniste, tătarii, asemenea cecenilor şi inguşilor, au fost deportaţi în masă în republici din Asia Centrală, reuşind să se întoarcă în Crimeea în timpul Perestroikăi şi, într-un număr mai mare, după căderea Uniunii Sovietice în 1991. (N.G.)
de Isac Mihai | dec. 24, 2018 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina
Războiul pentru Crimeea continuă la ONU
Adunarea Generală a ONU a adoptat, cu 65 de voturi pentru, 27 împotrivă și 70 de abțineri, o rezoluție privind „Situația drepturilor omului în Republica Autonomă Crimeea și orașul Sevastopol, Ucraina”, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Aceasta este a treia rezoluție a ONU inițiată de Ucraina privind starea drepturilor omului în Crimeea în ultimii trei ani. Primele două rezoluții au fost adoptate de Adunarea Generală în 2016 și 2017. În acest an, documentul conține o serie de articole noi, inclusiv definirea modului în care va fi numită Crimeea de acum în toate documentele ONU.
Războiul cuvintelor
„Adunarea Generală solicită tuturor organizațiilor internaționale și agențiilor specializate ale Națiunilor Unite să folosească expresia „Republica Autonomă Crimeea și orașul Sevastopol, Ucraina, temporar ocupată de Federația Rusă” în ceea ce privește Crimeea în documentele, comunicările și publicațiile oficiale, inclusiv cu privire la datele statistice ale Federației Ruse”, se notează în rezoluție, citată de mass-media de la Kiev.
Rezoluția adoptată la 17 decembrie privind militarizarea Crimeii a cerut deja Rusiei să își retragă trupele din Crimeea. Rezoluția actuală solicită, de asemenea, în mod direct întoarcerea Crimeii Ucrainei.
„Confirmând că ocuparea forțată a Crimeii este ilegală și încalcă legea internațională, de asemenea, confirmând că aceste teritorii ar trebui returnate”, se arată în documentul preambul.
Raport special
Rezoluția se concentrează pe deținuții politici, persecuția activiștilor ucraineni și tătarii crimeeni din Crimeea, tortura și detenția ilegală, dispariția locuitorilor din Crimeea, crimele extrajudiciare, persecuția minorităților religioase, restricțiile privind libertatea conștiinței, libertatea de exprimare. ONU condamnă aceste și alte încălcări ale drepturilor omului de către Rusia pe peninsula ucraineană ocupată și notează separat că Rusia nu a îndeplinit cerințele celor două rezoluții anterioare și situația sa înrăutățit de atunci.
De asemenea, pentru prima dată, rezoluția conține un apel separat către Secretarul General al ONU pentru a pregăti pentru următoarea a 74-a sesiune a Adunării Generale a anului viitor, un raport special privind punerea în aplicare a acestei rezoluții, inclusiv cu recomandări pentru punerea sa în aplicare. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 23, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Tătarii din Crimeea se plâng de discriminare
Curtea Internațională de Justiție (CIJ), cu sediul la Haga, s-a adresat oficial Rusiei cerând informații cu privire la punerea în aplicare a deciziei sale de anul trecut, a declarat ministrul adjunct de externe al Ucrianei, Elena Zerkal, care are statutul de agent al Ucrainei în procesul împotriva Federației Ruse, citată de mass-media regională.
Potrivit lui Zerkal, cererea către Federația Rusă a fost trimisă săptămâna trecută. Acesta conține o solicitare de explicare a modului în care Rusia execută ordinul Curții ONU din 19 aprilie 2017, privind reluarea activității Mejlisului tatarilor din Crimeea, organizatie interzisa de Moscova.
Reacție tardivă
„Reamintim că, în luna aprilie a acestui an, am cerut Curții să ofere o interpretare a acestei decizii. Acest lucru se datorează faptului că, în decurs de un an, Federația Rusă nu a făcut nimic pentru a executa decizia judecătoreasca și am auzit doar ..“ luam măsurile necesare” – deși măsurile anterioare decise de instanță urmau sa fie puse in executare imediată”, a explicat Zerkal.
Potrivit cererii Curții, Rusia ar trebui să explice ce s-a făcut pentru a crea condițiile normale pentru reluarea activitatii Mejlisului în Crimeea.
Moscova, indiferentă la decizia CIJ
Oficialul din Ucraina este convins că Rusia a ignorat total decizia Curtii, deși aceasta este obligatorie: „Această atitudine a Federației Ruse înseamnă o ignorare de fapt a Curții Internaționale de Justiție a Națiunilor Unite”, a spus ea.
Aminitm ca, în primăvara anului 2016, Ucraina a depus plângere împotriva Federației Ruse ca urmare a încălcării convențiilor privind interzicerea finanțării terorismului și interzicerea tuturor formelor de discriminare rasială. (N.G.)
de Razvan Iorga | nov. 24, 2017 | Federatia Rusa, Minoritați, Știri, Ucraina
Liderul tătarilor crimeeni, Mustafa Djemilev
Rusia schimbă forțat situația demografică in teritoriile ocupate ale Crimeei, iar circa 250.000 de oameni din regiunile estice Donețk și Lugansk din sunt aduși pentru popularea Crimeei, a declarat comisarul tătarilor de pe lângă Președinția Ucrainei, Mustafa Djemilev, în cadrul unui interviu pentru Canal 5.
„Rusia încalcă grosolan Convenția de la Geneva (privind drepturile drepturile necombatanților și tratamentul prizonierilor de război -n.r.) în ceea ce privește schimbarea forțată a situației demografice în teritoriile ocupate prin forțarea băștinașilor de a părăsi peninsula și apoi repopularea ei cu oameni loiali autorităților ruse. Circa 250.000 de rezidenți pro-ruși a teritoriilor separatiste Donețk și Lugansk au fost trimiși în Crimeea. Mulți dintre aceștia sunt criminali. În plus, cel puțin 250.000, sau chiar 300 -400.000 de oameni, potrivit mai multor estimări, au fost trimiși în Crimeea ocupată de Federația Rusă”, a declarat acesta.
El a subliniat că astfel de acțiuni contrazic direct cererile convențiilor de la Geneva și sunt clasificate drept crime de război.