de Anatol Terzi | mart. 6, 2012 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Statele din Grupul Vişegrad, Ţările Baltice şi Danemarca îşi exprimă sprijinul pentru perspectiva europeană a statelor din Parteneriatul Estic şi remarcă în contextul cooperării bilaterale progresele obţinute de Republica Moldova în parcursul său european.
Vicepremierul Iurie Leancă, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, a participat luni, la Praga, la reuniunea informală a miniştrilor de Externe ai Grupului de la Vişegrad, Republica Cehă deţinând Preşedinţia acestei structuri de cooperare regională. La întâlnirea desfăşurată în format extins au fost invitate Ţările Baltice, Danemarca ce deţine în prezent Preşedinţia prin rotaţie a UE, şi statele Parteneriatului Estic, instituţiile europene fiind reprezentate de Catherine Ashton, Înaltul Reprezentat pentru afacerile externe şi politica de securitate, şi Comisarul pentru extindere şi politica europeană de vecinătate, Stefan Fule.
Iurie Leancă a punctat dinamica pozitivă înregistrată în raport cu Republica Moldova într-un timp relativ scurt de la Summit-ul de la Varşovia. Exemple concludente în acest sens le constituie parafarea Acordului privind Spaţiul Aerian Comun cu UE, iniţierea negocierilor privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător şi concluziile pozitive ale Raportului Comisiei Europene de evaluare a progreselor în implementarea primei etape a dialogului privind liberalizarea regimului de vize. De asemenea, şeful diplomaţiei de la Chişinău a pledat pentru necesitatea elaborării Foii de Parcurs, care va identifica priorităţile dimensiunilor bilaterală şi multilaterală ale Parteneriatului pe termen scurt, până în al doilea semestru al anului 2013, în baza principiilor mai mult pentru mai mult şi al diferenţierii.
În marja reuniunii, Iurie Leancă a avut întrevederi cu Comisarul Stefan Fule, Pia Olsen Dyhr, ministrul pentru Comerţ şi Investiţii al Danemarcei, Milan Jezovica, secretarul de Stat al MAE al Slovaciei. De asemenea, Iurie Leancă a participat la Consiliul Miniştrilor de Externe ai statelor membre ale Organizaţiei pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică – GUAM desfăşurat la Praga pe marginea reuniunii Grupului de la Vişegrad.
de Anatol Terzi | feb. 26, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Intelligence, Știri, Uncategorized @ro
Boris Karpicikov, un fost agent KGB, a dezvăluit pentru presa britanică misiunile pe care le-a îndeplinit în Ţările Baltice şi în Marea Britanie, una dintre principalele ţinte ale serviciilor secrete ruseşti.
Născut în Letonia, în 1959, Karpicikov a fost racolat de KGB pe vremea când lucra într-o uzină sovietică din sectorul aerospaţial. După prăbuşirea URSS, Karpicikov a rămas în Letonia, unde s-a înrolat în serviciul secret din statul baltic independent. Timp de trei ani, a fost agent dublu, continuând să furnizeze informaţii KGB-ului, rebotezat FSB.
În tot acest răstimp, el a pătruns prin efracţie în sediul ambasadei britanice din Riga, unde a plantat microfoane şi a coordonat operaţiuni de dezinformare a populaţiei letone în privinţa CIA. Ajuns la Londra după ce a ieşit din Rusia cu un paşaport fals, fostul agent s-a ocupat de discreditarea ruşilor din exil care se opuneau regimului acutalului premier, Vladimir Putin. Karpicikov a mai dezvăluit cum oamenii Kremlinului plăteau cu ora persoane care să particpe la mitinguri contra ziaristei Ana Politkovskaia şi a fostului lider cecen Ahmed Zakaiev.
Listă cu agenţi KGB în Lituania
În altă ordine de idei, autorităţile lituaniene au făcut publice pe Internet numele a 238 de cetăţeni care au avut statutul de rezervişti ai KGB în epoca sovietică, şi intenţionează să dezvăluie numele celor care au refuzat să îşi dezvăluie legăturile cu fostul serviciu de securitate. Toate aceste informaţii, ca şi detalii privind metodele de recrutare sau tehnicile de interogatoriu folosite de KGB în Lituania sunt conţinute în mii de dosare sovietice aflate în custodia Centrului pentru cercetarea genocidului şi a rezistenţei, şi care urmează să fie făcute publice în curând. „Cred că acest proiect va ajuta Lituania să se vindece de boala KGB. Întotdeauna e mai bine să cunoşti adevărul”, a declarat directorul Centrului, Birute Burauskaite.
Fostul ministru de externe Antanas Valionis şi şeful Departamentului securităţii statului, Arvidas Pocius, se află pe lista celor 238 de nume. Ei au recunoscut, în urmă cu câţiva ani, că au fost rezervişti ai KGB, carierele lor având de suferit de pe urma acestei mărturisiri. Potrivit lui Burauskaite, mii de dosare ale KGB vor fi făcute publice în viitorul apropiat. Ele conţin informaţii despre biografiile şi operaţiunile ofiţerilor KGB, dar şi ale celor înregistraţi ca rezervişti, dar care nu au recunoscut că au lucrat pentru KGB.
de Razvan Iorga | mart. 16, 2011 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Peste de 2.000 de persoane au luat parte, miercuri, la manifestatiile organizate la Riga in cadrul Zilei legionarului, comemorand fostii combatanti SS din Letonia, scrie RIA Novosti. “Aproape 2.500 de persoane au participat la mars si au depus flori la Monumentul Libertatii”, a spus un purtator de cuvant al politiei locale. In timpul manifestarilor, nu s-a semnalat niciun incident. Defilarea fostilor membri ai legiunii letone a Waffen SS are loc in aceasta tara la 16 martie, ceea ce provoaca indignarea organizatiilor antifasciste internationale si in special a Rusiei. Presedintele Valdis Dombrovskis a declarat de mai multe ori ca nu considera SS letoni ca nazisti. Legiunea letona a fost formata de comandamentul german in Al Doilea Razboi Mondial. In martie 1943, SS letoni au infruntat pentru prima data Armata rosie, in regiunea Pskov. In total, peste 150.000 de letoni s-au inscris in unitatile militare ale Wehrmacht in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial.
Manifestatii similare in Estonia
La fel ca si in Letonia, inca din 1991, de la obtinerea independentei, fostii combatanti nationalisti din Estonia au organizat anual marsuri si mitinguri pentru comemorarea veteranilor SS. La fel ca si in Riga, capitala Letoniei, manifestatiile au acceptul si chiar sprijinul autoritatilor, in ciuda orientarii proeuropene a acestora. Acest lucru se datoreaza faptului ca toti aceia care au murit alaturi de germani in timpul razboiului sunt priviti de populatie ca martiri pentru libertate in lupta contra ocupatiei bolsevice. O foarte mare parte a veteranilor baltici din Waffen SS au fost decorati de autoritatile militare germane cu decoratia Crucea de Fier. Legiunea SS Estona a fost alcatuita in 1942, iar din ianuarie 1944 este cunoscuta sub denumirea de Divizia SS 20. Randurile noii formatiuni au fost reintregite de mii de aspiranti national-socialisti locali. Principala zona de actiune militara a Legiunii Estoniene a fost langa Narva, contra Armatei Rosii.
