de Razvan Iorga | mai 29, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
In actualul context tensionat de securitate, ministrii leton, lituanian si eston ai Apararii au cerut, joi, la Panevezys, in nord-estul Lituaniei, negocieri imediate legate de crearea unui sistem unic de aparare antiracheta. Potrivit Ministerului leton al Apararii, Letonia vrea ca negocierile in acest sens sa se deschida chiar la inceputul anului viitor. Gasirea unui „acord asupra achizitionarii de sisteme de aparare aeriana ar fi, pe termen lung, un pas foarte important si practic in consolidarea protectiei tarilor baltice”, a dat asigurari ministrul leton al Apararii Raimonds Vējonis Cele trei parti au evocat, de asemenea, probleme de cooperare trilaterala si au subliniat necesitatea continuarii eforturilor in vederea crearii unui batalion comun cu Polonia si tarile din Nord. Tarile baltice au evocat de mai multe ori o posibila invazie ruseasca, pe fundalul cresterii tensiunile din Ucraina.
de Razvan Iorga | mai 11, 2015 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Pactul Hitler-Stalin, mai cunoscut drept Ribbentrop-Molotov, dupa numele sefilor celor doua diplomatii – germana si sovietica – a devenit motiv de dezacord intre cancelarul de la Berlin, Angela Merkel si liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Despre documentul semnat in 1939, Putin a sustinut ideea ca URSS nu a avut de ales pentru a evita razboiul cu Germania, in timp ce Merkel a reiterat faptul ca impartirea Poloniei si anexarea tarilor baltice au fost ‘ilegitime’. Cei doi lideri s-au exprimat pe acest subiect in cadrul unei conferinte de presa comune sustinute dupa intrevederea pe care au avut-o la Kremlin, a doua zi dupa ceremoniile grandioase desfasurate la Moscova pentru marcarea a 70 de ani de la victoria Armatei Rosii asupra Germaniei naziste. ‘Uniunea Sovietica a facut imense eforturi pentru a crea conditiile favorabile unei rezistente colective la nazismul in Germania (…), pentru a forma un bloc antifascist in Europa. Dar toate aceste eforturi nu au avut succes’, a declarat Putin.
‘Cand a realizat ca a fost lasata singura in fata Germaniei lui Hitler, URSS a luat masuri pentru a evita o confruntare directa, si a fost semnat pactul Molotov-Ribbentrop’, a continuat presedintele rus. ‘Acest pact avea sens din punct de vedere al garantiilor de securitate pentru Uniunea Sovietica’, a adaugat el, raspunzand astfel la o intrebare a jurnalistilor legata de recentele declaratii ale ministrului rus al culturii, Vladimir Medinski, care a calificat pactul Molotov-Ribbentrop drept un triumf al diplomatiei lui Stalin. ‘Este greu de inteles pactul Molotov-Ribbentrop, daca nu luam in considerare clauza aditionala secreta’, care prevedea impartirea Poloniei si anexarea tarilor baltice, a reactionat Angela Merkel. ‘Din acest punct de vedere, eu cred ca nu a fost corect, ceea ce s-a facut a fost ilegitim’, a adaugat Merkel. Acelasi pact a permis raptul Basarabiei si Bucovinei de Nord din componenta Romaniei, teritorii ce au fost anexate URSS-ului.
de Razvan Iorga | apr. 3, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ingrijorati de anexarea peninsulei ucrainene Crimeea si de sprijinul Moscovei pentru separatistii prorusi din estul Ucrainei, polonezii, balticii si chiar scandinavii isi revizuiesc statutul fortelor lor militare, usor in amortire dupa incheierea Razboiului Rece, scrie France Presse intr-o ampla analiza. Atat pentru a descuraja o ipotetica incursiune a ‘omuletilor verzi’ de tipul celei din Crimeea, cat si pentru a calma opinia publica, Polonia si tarile baltice, deopotriva membre ale NATO si UE, isi sporesc bugetele de aparare si organizeaza aplicatii cu participarea militarilor si echipamentelor din Occident, in special din SUA. Avioane de vanatoare NATO stationeaza astazi in tarile baltice si in Polonia, intarind supravegherea spatiului lor aerian. in fata crizei ucrainene, Varsovia a angajat un efort major. in 2014, bugetul apararii atingea 7,7 miliarde de euro (1,95% din PIB) si pragul de 2% recomandat de NATO ar urma sa fie atins in 2016. Elicoptere multirol, elicoptere de lupta, sisteme antiracheta, submarine si rachete de croaziera — comenzile totalizeaza miliarde de euro. Armata, devenita pe deplin profesionista in 2010, numara aproximativ 100.000 de soldati, carora li se adauga 20.000 de membri ai Fortelor Nationale de Rezerva, create dupa modelul Garzii Nationale americane. Exercitiile obligatorii au fost instituite pentru rezervisti, iar cooperarea intre armata si organizatiile paramilitare a fost intarita, scrie Agerpres. in Lituania, bugetul apararii a crescut de la 0,89% din PIB in 2014 la 1,11% in acest an, ajungand la 425 milioane de euro. La 19 martie, parlamentul a votat in prima lectura restabilirea partiala a serviciului militar obligatoriu. in prezent, armata profesionista numara 8.000 de persoane, carora li se adauga 4.500 de voluntari din organizatiile paramilitare.
Lituania a cumparat anul trecut din Polonia rachete portabile sol-aer pentru 34 milioane de euro si intentioneaza sa achizitioneze de asemenea rachete antitanc Javelin americane si obuziere germane PzH 2000. Letonia si-a crescut, de asemenea, bugetul militar, care a atins 1% din PIB in 2015 si urmeaza sa ajunga la 2% in 2018. Efectivele armatei profesioniste ar trebui sa creasca de la 4.600, cat numara in prezent, la 6.600 in 2018. Garda Nationala, compusa din rezervisti, numara 8.000 de membri si vizeaza sa totalizeze efective de 12.000 in 2020.
Elev model al NATO in regiune, Estonia a atins deja pragul de 2% din PIB destinat apararii, sau 412 milioane de euro in 2015. Armata sa numara efective de 3.000 de soldati profesionisti, 3.000 de militari in termen si 1.100 de civili. Liga Apararii (Garda Nationala) numara 15.000 de membri, majoritatea voluntari. La sfarsitul anului 2014, aceasta tara baltica a achizitionat din Olanda 44 de vehicule de lupta de infanterie CV90. In Suedia si Finlanda, doua tari membre ale UE vecine cu Rusia, dar avand statut neutru, unii oameni politici invoca posibilitatea aderarii la Alianta Nord-Atlantica. intre timp, autoritatile de la Stockholm au anuntat trimiterea unor efective militare in insula strategica Gotland in Marea Baltica. Suedia, ridiculizata in legatura cu cautarile unui misterios submarin in Marea Baltica, cheltuieste 1,1% din PIB pentru aparare (o cifra datand din 2013). Helsinki si-a redus cu 2% cheltuielile cu apararea in 2015, care au scazut la 2,7 miliarde de euro, sau 1,29% din PIB. In acest timp, Norvegia, care a consacrat apararii 1,4% din PIB in 2013, a organizat in nordul tarii, in apropiere de frontiera cu Rusia, un exercitiu interarme de amploare la care au participat peste 5.000 de persoane. Aceste manevre, cu nume de cod ‘Joint Viking’, s-au incheiat in momentul in care Rusia incepea manevre de amploare de cealalta parte a frontierei, noteaza agentia franceza de presa.
de Razvan Iorga | feb. 19, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ministrul britanic al Apararii, Michael Fallon, a declarat joi ca Rusia va incerca destabilizarea tarilor baltice, asa cum a procedat si cu Ucraina. El s-a declarat ingrijorat in privinta presiunii exercitate asupra acestora tari de catre presedintele rus Vladimir Putin. „Sunt ingrijorat in legatura cu Putin”, le-a spus Fallon jurnalistilor de la The Times si Daily Telegraph in timpul unui zbor catre Sierra Leone, unde trupele britanice contribuie la lupta impotriva epidemiei de Ebola. „Sunt ingrijorat de presiunea lui asupra tarilor Baltice, de modul in care testeaza NATO”, a precizat el. Fallon a afirmat ca Rusia ar putea folosi tactici ca cele pe care sustine el ca le-a folosit pentru anexarea Crimeei si in actualul conflict ucrainean. NATO trebuie sa se pregateasca pentru o agresiune rusa sub toate formele, a declarat Michael Fallon referindu-se la un ‘pericol real’ pentru Estonia, Letonia si Lituania, toate trei membre ale Aliantei Nord-Atlantice. ‘Sunt ingrijorat din cauza presiunii pe care o exercita asupra tarilor baltice, a modului in care testeaza NATO’, a adaugat el, amintind recentele zboruri ale unor bombardiere rusesti in apropierea spatiului aerian al Marii Britanii si arestarea unui politist estonian inculpat pentru spionaj de justitia din Rusia de la 5 septembrie, situatie ce a antrenat tensiuni in relatiile dintre Moscova si Tallinn. Marea Britanie a anuntat joi ca a trimis avioane de lupta Typhoon pentru a escorta miercuri doua bombardiere rusesti cu raza lunga de actiune in largul coastei de sud a Angliei, fiind al doilea incident de acest tip inregistrat in tot atatea cateva luni. ‘Avioane rusesti au fost escortate de FAR (Fortele Aeriene Regale) pana cand au iesit din zona de interes a Marii Britanii. in niciun moment avioanele militare rusesti nu au patruns in spatiul aerian suveran’ al Regatului Unit, se arata in declaratia Ministerului Apararii.
de Razvan Iorga | feb. 10, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Criza militara din Ucraina pune in garda tarile baltice care sunt pregatite inclusiv de scenariul unui „razboi hibrid”. Primele declaratii in acest sens au putut fi auzite din Letonia, dar si Estonia ia in calcul o astfel de posibilitate. ‘Planurile noastre interne presupun si un asemenea scenariu. Am luat in calcul ceea ce se intampla in Ucraina’, a declarat ministrul leton al apararii, Raimonds Vejonis, citat de Deutsche Welle. Despre adoptarea unor masuri corespunzatoare a vorbit si premierul estonian Taavi Roivas. Potrivit lui Roivas, ‘Estonia si-a planificat cu atentie apararea’. De altfel, ambii politicieni considera ca pericolul ca tarile lor sa fie atacate este redus, in conditiile in care ambele sunt membre ale Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Prin termenul de ‘razboi hibrid’ sunt calificate actiuni armate desfasurate de soldati si tehnica militara fara semne de apartenenta la trupele unei anumite tari, fiind sustinute prin campanii de dezinformare si atacuri in spatiul cibernetic.
Declaratiile oficialilor baltici vin dupa ce fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat saptamana trecuta pentru Daily Telegraph ca Vladimir Putin ar putea ordona un „razboi hibrid” asupra uneia dintre republicile baltice, pentru a testa eficienta garantiei de sprijin militar din partea Aliantei Atlanticului de Nord. In paralel, ministrul apararii polonez Tomasz Siemoniak, a afirmat marti ca Polonia este pregatita sa ajute Statele Unite in cazul unei decizii a presedintelui Barack Obama de a livra arme Ucrainei in conflictul contra rebelilor prorusi, dar inarmarea fortelor guvernamentale ucrainene trebuie sa fie doar ultima optiune, relateaza Financial Times. ”Rusia trebuie sa tina cont ca SUA sau Occidentul in general pot lua o decizie de inarmare a Ucrainei si ca asul se afla in mana Occidentului, carte care poate fi folosita in viitor, daca nu chiar acum. Pozitia Poloniei este aceea ca nu trebuie sa spunem niciodata ca aceasta carte nu va fi jucata”, a declarat Siemoniak pentru Financial Times.
In actualul context tensionat de securitate, ministrii leton, lituanian si eston ai Apararii au cerut, joi, la Panevezys, in nord-estul Lituaniei, negocieri imediate legate de crearea unui sistem unic de aparare antiracheta. Potrivit Ministerului leton al Apararii, Letonia vrea ca negocierile in acest sens sa se deschida chiar la inceputul anului viitor. Gasirea unui „acord asupra achizitionarii de sisteme de aparare aeriana ar fi, pe termen lung, un pas foarte important si practic in consolidarea protectiei tarilor baltice”, a dat asigurari ministrul leton al Apararii Raimonds Vējonis Cele trei parti au evocat, de asemenea, probleme de cooperare trilaterala si au subliniat necesitatea continuarii eforturilor in vederea crearii unui batalion comun cu Polonia si tarile din Nord. Tarile baltice au evocat de mai multe ori o posibila invazie ruseasca, pe fundalul cresterii tensiunile din Ucraina.