de Vitalie Goncearov | feb. 6, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Recenta decizie a NATO de a intari flancul sau estic nu va ramane fara un raspuns adecvat din partea Moscovei. „Deschiderea unor centre militare suplimentare la granitele noastre nu este altceva decat o incercare de a exercita presiune asupra Rusiei”, a declarat emisarul Moscovei la Alianta Nord-Atlantica, Aleksandr Grusko, citat de Sputnik. Potrivit emisarului rus, „schimbarile serioase din cadrul situatiei politico-militare” de-a lungul frontierei rusesti vor conduce „in mod natural” la schimbari in planurile militare ale Rusiei, menite sa garanteze securitatea tarii. Afirmatiile oficialul de la Moscova vin dupa ce ministrii Apararii din tarile membre NATO au convenit, joi, asupra crearii a sase noi centre de comanda si control in Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia si Romania. Ministrii au anuntat, de asemenea, ca Forta NATO de reactie rapida va fi dublata si va include 30.000 de persoane.
Putin ordona mobilizarea rezervistilor
Masurile Rusiei nu se opresc aici. Presedintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat joi un decret privind convocarea rezervistilor la centrele de antrenament pe anul 2015, decizie ce intervine pe fondul degradarii situatiei din estul Ucrainei si al deciziei NATO de a-si consolida capacitatile pe flancul sau estic. Documentul a intrat in vigoare din momentul semnarii si a fost dat publicitatii pe portalul informatiilor oficiale Garant.ru. Rusia convoaca anual rezervistii, iar problemele de organizare si de desfasurare a exercitiilor de formare si antrenament militar sunt reglementate prin dispozitii speciale. De data aceasta, decretul presedintelui rus privind convocarea rezervistilor intervine pe fondul demersurilor diplomatice intense pentru rezolvarea conflictului din estul Ucrainei, unde situatia s-a deteriorat semnificativ in ultimele saptamani. Directorul Centrului pentru studii politico-militare din Moscova Vladimir Evseev, sef de sectie la Institutul pentru problemele CSI (Comunitatea Statelor Independente), a declarat vineri ca tarile membre ale Aliantei Nord-Atlantice se lasa angrenate treptat in conflictul din sud-estul Ucrainei, desi conducerea NATO face declaratii diametral opuse. ‘Polonezii furnizeaza arme Ucrainei nu doar din ratiuni umanitare (…), polonezii se debaraseaza de armele de fabricatie sovietica, pentru ca America le furnizeaza arme moderne. in aceasta afacere este implicata si Republica Ceha, care livreaza Ucrainei vehicule blindate’ vechi, a declarat expertul citat.
Pericol pentru statele baltice
La randul sau, fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a afirmat joi ca Vladimir Putin are ambitii care merg dincolo de Ucraina si ar putea ataca unul din statele baltice pentru a testa solidaritatea NATO, scrie Daily Telegraph. ‘El vrea sa mearga dincolo de Ucraina. Putin vrea sa redea Rusiei pozitia sa de mare putere. Exista o mare probabilitate ca el sa intervina in (regiunea) Baltica pentru a testa articolul 5 al NATO’, a declarat Rasmussen pentru cotidianul amintit. ‘Putin stie ca el va fi invins daca va trece linia rosie si ataca un aliat al NATO. Dar el este un specialist al razboiului hibrid’, combinand diferite tipuri de operatiuni pentru a destabiliza un stat, a mai declarat Rasmussen. Articolul 5 din Tratatul Aliantei Nord-Atlantice stipuleaza ca un atac armat impotriva uneia din tarile membre ‘va fi considerat un atac indreptat impotriva tuturor partilor’. si, in consecinta, acestea vor sprijini ‘partea sau partile atacate’, inclusiv prin forta daca va fi necesar.
de Vitalie Goncearov | feb. 5, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Livrarea de armament pentru armata ucraineana provoaca polemici importante in relatia Washington-Bruxelles-Moscova, fapt ce ar putea inflama spiritele in zona de conflict din estul Ucrainei. In timp ce in SUA se dezbate aprins acesta posibilitate, Rusia a avertizat joi ca un astfel de gest va crea un ‘prejudiciu colosal’ relatiilor dintre Rusia si SUA. „O decizie a Washingtonului privind o eventuala livrare de arme letale americane, ceruta de Kiev pentru a combate rebeliunea prorusa din estul Ucrainei, ‘este susceptibila sa aduca un prejudiciu colosal relatiilor ruso-americane”, a declarat purtatorul de cuvant al diplomatiei ruse Aleksandr Lukasevici, citat de RIA Novosti. Declaratiile acestuia vin pe fundalul vizitei sefului diplomatiei americane, John Kerry, la Kiev pentru a discuta posibilitatea inarmarii armatei ucrainene in scopul de a face fata razboiului din estul tarii, acolo unde rebelii rusi, ajutati de trupe paramilitare ruse incep sa castige teren. in cadru vizitei sale, John Kerry va purta convorbiri cu presedintele Petro Porosenko, cu premierul Arseni Iateniuk, cu ministrul de externe Pavlo Klimkin, precum si cu reprezentanti ai conducerii parlamentului. Deplasarea secretarului de stat american la Kiev intervine pe fondul escaladarii tensiunilor in estul Ucrainei, numarul civililor ucisi crescand in mod dramatic in ultimele saptamani. in ultimele 24 de ore, 14 civili au fost ucisi in regiune, dupa cum au anuntat surse locale.
Presedintele ucrainean Petro Porosenko declara marti ca „nu are nicio indoiala” ca SUA va livra arme Ucrainei pentru a ajuta armata acestei tari sa lupte impotriva separatistilor, autoritatile de la Kiev sperand ca un anunt in acest sens sa intervina cu ocazia vizitei de joi a secretarului de stat american in capitala ucraineana. In acest context, ambasadorul SUA la NATO, Douglas Edward Lute, a declarat miercuri ca Washingtonul dispune de dovezi incontestabile ca trupele ruse actioneaza in estul Ucrainei din aprilie, cand au inceput confruntarile intre armata ucraineana si rebelii separatisti. Expertii militari rusi joaca un rol de comanda si control in acest conflict si manevreaza echipamente militare sofisticate, care nu sunt la indemana separatistilor neinstruiti, a spus el inainte de o reuniune la Bruxelles a ministrilor apararii din tarile NATO. Fortele ruse sunt reprezentate pe teritoriul Ucrainei si prin trupe, dar si prin personal operativ al serviciilor de informatii. Unii ofiteri de informatii poarta uniforma armatei ruse, altii insa sunt imbracati in civil, a mai afirmat Douglas Edward Lute.
NATO intentioneaza sa intareasca flancul estic
Alianta Nord-Atlantica urmeaza sa decida joi daca va consolida prezenta trupelor NATO in zona flancului sau estic prin crearea a unei forte militare de 5.000 de soldati coordonati de sase centre de comanda. Este de asteptat ca acestea sa fie infiintate in cele trei tari baltice (Estonia, Letonia si Lituania), in Polonia, Romania si Bulgaria. ‘Avem de luat decizii importante. Decizii cu privire la modul in care putem consolida apararea noastra colectiva’, a afirmat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la sosirea la reuniunea de la Bruxelles a ministrilor apararii din tarile membre ale Aliantei Nord-Atlantice. „Acesta este un raspuns la actiunile agresive ale Rusiei, care a incalcat dreptul international si a anexat Crimeea”, a afirmat Stoltenberg. „Vom decide marimea si componenta noii forte, numita ‘varf de lance’, si ne vom asigura ca aceasta sa poata fi desfasurata in cateva zile’, a explicat el. Aceasta forta urmeaza sa fie compusa din ‘5.000 de persoane’ si sa fie declarata operationala in 2016.
de Razvan Iorga | aug. 26, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Polonia si tarile baltice au propus ca scutul NATO antiracheta sa fie recunoscut ca sistem de descurajare a Rusiei, insa Germania si alte state au obiectat ca „nu este necesar ca Rusia sa fie provocata in mod inutil”, potrivit Der Spiegel. Sistemul american antiracheta, bazat in mare parte in Romania, vizeaza sa protejeze Europa de eventuale rachete lansate de catre state considerate paria din Orientul Mijlociu. Potrivit sursei citate, Polonia, Lituania, Letonia si Estonia au facut aceasta propunere in cadrul pregatirilor Summitului NATO care va avea loc in perioada 4-5 septembrie in tara Galilor. Propunerea polonezo-baltica submineaza pozitia Statelor Unite, potrivit carora mobilizarrea sistemului american antibalistic nu vizeaza Rusia. insa cei care au propus ideea au reusit sa puna pe agenda, inainte de summit, problema unor noi masuri de securitate pentru Polonia si statele baltice, intre care suplimentarea numarului zborurilor NATO de recunoastere la frontierele lor de est, iar aceste operatiuni nu se vor incheia autoomat dupa un an, asa cum se planuia initial. Cancelarul german Angela Merkel a indemnat ca masura sa fie reaprobata de catre toti membrii NATO dupa un an. insa, intre timp, Berlinul si-a dat seama ca este singurul care sustinea aceasta pozitie si a renuntat la idee, scrie Der Spiegel.
de Razvan Iorga | mai 23, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Rusia nu sta cu mainile in san dupa ce NATO a anuntat ca isi va spori prezenta in partea rasariteana a Europei. Autoritatile ruse vor lua masuri de retorsiune la – ceea ce reprezinta in opinia sa – activitatea intensificata a NATO in apropiere de granitele Federatiei Ruse, pe fondul crizei din estul Ucrainei, a declarat vineri, seful Statului Major al armatei ruse, generalul Valeri Gherasimov, citat de RIA Novosti. Evenimentele din Ucraina, potrivit lui Gherasimov, au dus la agravarea situatiei politico-militare in Europa, iar unele tari occidentale si-au inasprit retorica belicoasa antirusa, a spus generalul. ‘Intensitatea, gradul de pregatire operationala si de lupta a trupelor Aliantei au sporit in apropierea frontierei ruse. in aceste conditii, noi trebuie sa luam masuri de retorsiune’, a declarat generalul Valeri Gherasimov. ‘Are loc o sporire a gruparilor fortelor NATO in tarile baltice (Estonia, Letonia si Lituania), Polonia si Romania, precum si a prezentei aliantei in apele marilor Baltica, Neagra si Mediterana. Creste gradul de pregatire operationala si de pregatire de lupta a blocului militar in apropiere de granitele noastre’, a subliniat seful Statului Major al armatei ruse, citat de RIA Novosti.
„In aceste conditii, noi nu putem sa ramanem indiferenti la ceea ce se intampla si trebuie sa ripostam”, a reiterat el, intr-un discurs sustinut in cadrul Conferintei internationale pentru securitate, organizata vineri la Moscova. in contextul crizei din Ucraina, Alianta Nord-Atlantica a adoptat o serie de masuri, pe care NATO le explica prin necesitatea de a-si proteja aliatii. Astfel, au fost intarite misiunile de patrulare a spatiului aerian in tarile baltice, iar avioane cu echipament radar efectueaza zboruri regulate deasupra teritoriilor Poloniei si Romaniei. in plus, NATO a trimis nave suplimentare in marile Mediterana si Baltica, aminteste agentia de presa rusa. Ministrul rus al apararii Serghei soigu semnalase o ‘crestere fara precedent’ a activitatii fortelor SUA si NATO in Europa de Est, la frontiera cu Rusia. Seful misiunii permanente a Rusiei pe langa NATO, Aleksandr Grusko, a afirmat recent ca Alianta Nord-Atlantica se foloseste de situatia din Ucraina pentru a se relansa si a obtine o crestere a cheltuielilor militare din partea tarilor membre.
Repozitionare NATO
Ministrul roman al Afacerilor Externe Titus Corlatean a declarat, joi, ca Alianta Nord Atlantica este nevoita sa redeplaseze si sa reevalueze capacitatile militare pentru a da siguranta natiunilor din Romania, Polonia si din statele baltice. „stiind cat de grav au fost afectate, profund, relatiile dintre comunitatea transatlantica si Federatia Rusa(…) si ca nu mai exista incredere in clipa de fata, Alianta este intr-un proces politic si militar de reevaluare si redeplasare a capacitatilor militare acolo unde este nevoie. Pentru a da siguranta acestor natiuni, natiunea romana, natiunea poloneza, balticii, ca nimic nu se va intampla impotriva lor din partea Federatiei Ruse.(…) Este nevoie sa fie prezenta Alianta cu mai mult multe capacitati militare”, a afirmat Corlatean la stirile TVR. seful diplomatiei romane a vorbit in acest context de amplasarea unor baze militare „de lunga durata”, lucru care s-ar putea decide la summit-ul NATO din septembrie.
de Anatol Terzi | sept. 3, 2012 | Știri, UE, Uncategorized @ro
Aviaţia militară cehă va proteja spaţiul aerian al ţărilor baltice de la 1 septembrie 2012 până la 4 ianuarie 2013 în cadrul misiunii Baltic Air Policing 2012.
Republica Cehă a preluat ştafeta de la Polonia în cursul unei ceremonii desfăşurate la baza aeriană de la Siauliai din Lituania, în prezenţa miniştrilor apărării ceh şi lituanian, Alexandr Vondra şi, respectiv, Rasa Juknevičiene. Misiune de protecţie a spaţiului aerian al ţărilor baltice va fi asigurată cu avioane cehe de vânătoare de tipul Jas-39 Gripen. În total, 64 de militari cehi urmează să participe la această operaţiune. „Controlul spaţiului aerian al ţărilor baltice va costa Praga 100 milioane de coroane cehe” (peste 4 milioane de euro), a făcut cunoscut ministrul Vondra.
Estonia, Letonia şi Lituania nu dispun de avioane de vânătoare. Armata cehă a mai participat la misiunea de protecţie a celor trei state în anul 2009. În ianuarie 2013, danezii dotaţi cu avioane de vânătoare F-16 îi vor înlocui pe cehi în spaţiul aerian al celor trei ţări baltice.
În a doua jumătate a anului 2007, 4 MiG-21 LanceR, aparţinând Forţelor Aeriene Române, au asigurat Poliţia Aeriană în Lituania, Estonia şi Letonia. Operaţiunea s-a desfăşurat în perioada 01.08-31.10.2007 şi, conform planificării făcute de NATO, România a succedat Franţei. Locaţia de unde s-au coordonat activităţile a fost Baza Aeriană Siauliai din Lituania. La misiune au luat parte piloţii şi personalul tehnic de deservire a celor 4 MiG-21 LanceR, de la Baza 71 Aeriană. Misiunea principală a detaşamentului românesc a fost executarea serviciului Poliţie Aeriană sub comandă NATO, în timp de pace, ca parte integrată a apărării aeriene colective, în scopul menţinerii integrităţii spaţiului aerian desemnat – Ţările Baltice.
