de Razvan Iorga | apr. 6, 2010 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Chiar si in ultimele zile care preced semnarea noului acord privind dezarmarea nucleara nucleara START-2, Rusia incearca sa impuna SUA noi conditiile printre care se numara si renuntarea americanilor la desfasurare a unor elemente ale sistemului lor de aparare antiracheta in România si Bulgaria, potrivit afirmatiilor facute marti de catre seful diplomatiei moscovite, Serghei Lavrov, transmite portalul RBK. “In conditiile in care experti din Rusia si SUA poarta un dialog direct, la indicatia presedintilor Dmitri Medvedev si Barack Obama, in probleme de aparare antiracheta, ar fi bine ca surprize de genul celei privind desfasurarea elementelor scutului american antiracheta in România si Bulgaria sa fie evitate”, a subliniat Lavrov. Oficialul rus a mai adaugat ca Rusia va monitoriza cu atentia aspectele practice ale sistemului de aparare antiracheta creat in mod unilateral de SUA. “Am remarcat faptul ca in primele etape, sistemul nu va avea carasteristici strategice, dar vom vedea ce se va intâmpla in continuare. in momentul in care vor aparea aceste caracteristici atunci vom analiza daca acestea prezinta riscuri pentru fortele noastre strategice”, adaugat Lavrov. El a mai spus ca Rusia a propus omologilor americani un sistem de estimare comuna a riscurilor si a precizat ca aceasta chestiune nu trebuie sa tina numai de cele doua parti, ci de toatele statele europene, reafirmat astfel intentiile Moscovei de sprijinire a planului de securitate europeana fluturat tot mai insistent de catre presedintele rus Dmitri Medvedev. “Si numai dupa aceea, când vom ajunge la o viziune comuna a acestor amenintari, sa adoptam decizii, pasi, inclusiv in problema tipului de obiective si a locului lor de amplasare. Noi ne-am pronuntat dintotdeauna ca aceasta sa nu fie o chestiune numai intre Rusia si SUA, ci si a tuturor statelor europene. Sper ca mai exista posibilitatea inceperii unei astfel de activitati”, a mai spus Lavrov, citat de Interfax.
Drept de retragere
In acelasi registru, Moscova isi va rezerva dreptul sa paraseasca noul tratat de dezarmare nucleara START-2, a carui semnare este prevazuta pentru joi, 8 aprilie, la Praga, daca scutul american antiracheta va pune in pericol potentialul sau nuclear, a mai declarat marti Lavrov, citat de Interfax. “Rusia isi rezerva dreptul sa renunte la tratatul START-2 daca dezvoltarea cantitativa si calitativa a potentialului de aparare antiracheta al SUA va incepe sa puna in discutie eficacitatea fortelor sale nucleare strategice”, a declarat Lavrov.
de Isac Mihai | mart. 29, 2010 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Armele nucleare ale SUA, date afara din Europa
Cu o mare majoritate de voturi, Bundestagul, parlamentul Germaniei, s-a pronunţat pentru scoaterea armelor nucleare americane de pe teritoriul ţării, relateaza mass-media germana, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Rezoluţia adoptată conţine un apel la adresa Guvernului să insiste asupra acestui fapt, apelând atât la NATO, cât şi la SUA. Totodată, Bundestagul a salutat iniţiativa preşedintelui SUA, Barack Obama, de a crea o lume fără arme nucleare şi tratativele dintre SUA şi Rusia cu privire la Tratatul START.
Anterior Germania, Belgia, Luxemburg, Norvegia si Olanda au cerut Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) lansarea unei dezbateri privind politica nucleara a Aliantei,aducand astfel in actualitate problema retragerii armelor atomice americane din Europa. Ministrii de externe din cele cinci tari i-au transmis recent secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, o scrisoare “in care-i cer ca o mare dezbatere privind politica nucleara a Aliantei Atlantice sa aiba loc la viitoarea conferinta a ministrilor de externe din tarile NATO, pe 22 aprilie 2010, la Tallinn”, se poate citi in comunicatul sevicului de presa al MAE belgian. “Armele nucleare tactice din Europa reprezinta de fapt o chestiune esentiala in obiectivul unei lumi denuclearizate”, se mai arata in comunicatul diplomatiei belgiene, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Deoarece Germania este prima care si-a facut publica intentia de a cere retragerea ogivelor americane aflate inca pe teritoriul sau, NATO a convenit la sfirsitul lui 2009 ca orice decizie sa fie luata in cadrul multilateral al NATO si nu unilateral. Obiectivul este de a elimina cele circa 240 de bombe atomice B-61, care pot fi lansate de avioane militare, pe care SUA le are inca amplasate in baze militare din cinci state membre ale NATO, si anume Germania, Belgia, Italia, Olanda si Republica Turcia.
Obama fara arme
Reamintim ca presedintele american Barack Obama si-a exprimat viziunea sa a unei lumi fara arme nucleare in cadrul unui discurs sustinut in Praga in aprilie 2009. “Statele Unite vor lua masuri concrete pentru o lume fara arme nucleare. Pentru a opri gandirea specifica Razboiului Rece, noi vom reduce rolul armelor nucleare in strategia noastra nationala si vom indemna si pe altii sa faca la fel. Sa nu intelegeti gresit, cat timp exista aceste arme, Statele Unite vor mentine un arsenal eficient pentru securitate si pentru a impiedica orice adversar, si pentru a garanta apararea aliatilor nostri, incluzand Republica Ceha”, a declarat Obama. Totodata, administratia americana va prezenta politica sa nucleara in aceasta luna Congresului american, intr-un document intitulat Reanaliza Posturii Nucleare. Intre timp, guvernul german a cerut inlaturarea armelor americane tactice de pe solul sau si de pe solul european.
Opozitie diplomatica
Fostul secretar general al NATO George Robertson considera ca acest lucru este o idee rea. “Cred ca ei nu au realizat inca pe deplin ce importanta are protectia nucleara americana, si cat de periculos si riscant ar fi daca o componenta din garantia nucleara americana va fi inlaturata fara luarea in considerare a tuturor consecintelor”, a declarat Robertson. El sustine ca una dintre consecinte ar putea fi extinderea nucleara, daca natiunile nu se simt in siguranta. Acesta a mai adaugat ca structura principala europeana a securitatii este alianta NATO, formata din 28 de tari, incluzand majoritatea statelor Europei, Statele Unite si Turcia, printre altele. Articolul 5 din Carta sa garanteaza securitatea colectiva.
“Cred ca natiunile est-europene s-au alaturat Aliantei in mare parte datorita faptului ca ei au primit o garantie din partea NATO in privinta integritatii lor teritoriale, si acel lucru inseamna ca nu va exista un razboi in Europa. Nu doar ca nu va exista nici un razboi nuclear in Europa, dar nici un razboi conventional, sau o agresiune conventionala. NATO a fost cea mai de succes alianta de aparare din istorie, in mare parte datorita faptului ca a avut un element nuclear la garantia oferita de Articolul 5 al Cartei sale”, a declarat Franklin Miller, fost oficial al Pentagonului.
Analistul in securitate Kori Schake, de la prestigiosul Institutul Hoover, a declarat ca „rusii au 5.400 de arme nucleare tactice. Este in interesul NATO si as sustine ca este in interesul Rusiei ca aceste arme sa fie aduse sub controlul unui tratat care este verificabil si care construieste securitatea in Europa”, a declarat Schake. Raportul este intitulat “Germania redeschide Cutia Pandorei”, dar Robertson sustine ca noua dezbatere este pozitiva.
“De fapt, dezbaterea deschide usa unei noi oportunitati de a reduce numarul total de arme nucleare de raza scurta din Europa prin negocierea cu Rusia – efectul fiind reducerea numarului armelor in ambele tabere. Acest lucru este in sine un targ benefic si prin urmare ne-am putea deplasa de la riscul ridicat, care este sugerat de politica prezenta, la un nivel de risc care sa reasigure Rusia, sa reduca numarul de arme nucleare din Europa si sa mentina solidaritatea Aliantei”, a declarat Robertson. Analistii mai sustin ca dezbaterea asupra armelor nucleare din Europa ar putea afecta in cele din urma acordurile comunitatii internationale cu Iranul, deoarece membra NATO Turcia are granita comuna cu Iranul si cu alte natiuni din Orientul Mijlociu. Schake sustine ca acel lucru a dominat politica externa a Turciei. “Noi, aliatii NATO, trebuie sa ajutam turcii sa se simta in siguranta si sa ia niste alegeri care sunt bune pentru noi toti.”
Strategie nucleara
Mass-media germana atrage atentia ca cererea de retragere a armelor nucleare americane vine in contradictie cu strategia coalitiei de guvernamant conservatoare (CDU-CSU) a Angelei Merkel, care doreste sa pastreze Germania integrata intr-un sistem de aparare nucleara. Motivul pentru care coalitia de la Berlin nu s-ar simti in siguranta este din nou Iranul cu programul sau nuclear scapat de sub controlul comunitatii internationale. „Cata vreme exista arme nucleare in lume, nu ne putem descurca (fara arsenalul nuclear al SUA – n.r.).Trebuie sa ne protejam pentru a nu deveni intr-o buna zi ostatici ai unui stat precum Iranul”, a explicat anterior purtatorul de cuvant CDU, Eckart von Klaeden, citat de mass-media germana.
Solicitarile de retragere s-au intensificat in contextul in care o investigatie recenta realizata de US Air Force a aratat ca cele mai multe situri nucleare americane de pe teritoriul european nu mai raspund unor standarde minime de siguranta cerute de Departamentul pentru aparare american. In raport se arata ca inspectorii americani au gasit in Europa „o problema de securitate nucleara mai mare decat se stia”. Brese in securitate au fost remarcate in ceea ce priveste cladirile adiacente, iluminarea si sistemele de alarma. Nici personalul nu este intotdeauna cel mai adecvat si nici echipamentul. Prin urmare, fortele americane planuiesc sa-si retraga unitatile nucleare cel putin din una dintre bazele europene si eventual sa isi consolideze celelalte situri. Cele cateva sute de arme termonucleare americane sunt stocate in locatii subterane din Germania, Belgia, Olanda si Italia. Armele se afla sub controlul americanilor pe timp de pace, dar pot fi folosite si de fortele respectivului stat gazda pe timp de conflict, daca se cere acordul SUA. Trecerea in revista a armelor americane si a felului in care sunt stocate a avut loc dupa ce, in 2007, US Air Force a pierdut urma, timp de mai bine de o zi, a sase focoase nucleare chiar deasupra SUA.
de Razvan Iorga | mart. 26, 2010 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Presedintele rus si omologul sau american au batut palma pe START-2
Rusii si americanii au ajuns la un acord in privinta noului tratat pentru dezarmare nucleara START-2, documentul putand fi semnat pe 8 aprilie la Praga de catre presedintele american Barack Obama si omologul sau rus Dmitri Medvedev, potrivit CNN. START-2 va fi semnat prevede stipula un plafon de 1550 de focoase nucleare, a anuntat vineri Casa Alba intr-un comunicat de presa dat publicitatii vineri. In cadrul unei convorbiri telefonice de vineri, cei doi lideri “au cazut de acord de a se intalni la Praga, in Republica Ceha, joi, 8 aprilie, pentru a semna tratatul intre Statele Unite ale Americii si Federatia Rusa privind masurile pentru reducerea si limitarea armelor strategice ofensive, “noul tratat START”“, mai precizeaza acelasi comunicat al presedintiei americane. “Acest acord istoric sporeste securitatea ambelor state si reafirma leadershipul american si rus in numele securitatii si nonproliferarii la nivel global”, se precizeaza in textul citat. Potrivit comunicatului Casei Albe, tratatul va limita la 1550 numarul de focoase pentru fiecare parte, cu circa 30 la suta mai putin decat cel precedent. Tratatul nu prevede nicio constrangere privind testarea, dezvoltarea sau desfasurarea actualelor sau viitoarelor planuri de aparare antiracheta, a precizat Casa Alba, in conditiile in care SUA au un sistem de aparare antiracheta cu baza in principal pe propriul teritoriu si intentioneaza sa instaleze unul si in Europa. Documentul nu impune limite nici asupra viitoarelor rachete nenucleare cu raza lunga de actiune ale SUA, a adaugat Casa Alba.
Confirmare moscovita
La randul sau, Kremlinul a confirmat vineri semnarea noului tratat de dezarmare nucleara ruso-american in ziua de 8 aprilie, la Praga, dupa anuntul similar facut de Casa Alba. Presedintele rus Dmitri Medvedev si omologul sau american Barack Obama au decis data si locul semnarii tratatului in cursul unei convorbiri telefonice purtate vineri, a indicat secretarul de presa al Kremlinului, Natalia Timakova. “Presedintii si-au multumit reciproc pentru cooperare. Medvedev a spus ca acordul reflecta echilibrul de interese al celor doua state”, a declarat Natalia Timakova.
Reducere cu o treime
Noul tratat START de dezarmare nucleara intre SUA si Rusia transmite semnale clare ca cele doua puteri nucleare vor sa conduca eforturile la nivel global de a opri raspandirea unor astfel de arme, a declarat vineri Obama. Liderul de la Casa Alba a mai afirmat ca tratatul istoric este cel mai comprehensiv acord de control al armelor din aproape doua decenii. “Prin acest acord, SUA si Rusia – cele mai mari puteri nucleare din lume – transmit de asemenea un semnal clar, ca vrem ca conducem. Prin mentinerea angajamentelor noastre conform tratatului de dezarmare nucleara, ne intarim eforturile globale de a opri raspandirea acestor arme si de a ne asigura ca alte state isi indeplinesc propriile responsabilitati”, a spus presedintele american dupa anuntul oficial al semnarii tratatului la 8 aprilie, la Praga. “In linii mari, noul tratat START inregistreaza progrese in mai multe zone. Reduce cu circa o treime numarul armelor nucleare pe care SUA si Rusia le vor desfasura. Reduce semnificativ numarul rachetelor si lansatoarelor.
[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=QGUzZ8SoUWU[/youtube]
de Razvan Iorga | mart. 22, 2010 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Noul tratat pentru dezarmare nuclear START-2 dintre Washington si Moscova va fi semnat “in cateva zile”, a anuntat luni ministrul adjunct rus de externe Serghei Riabkov, citat de RIA Novosti. Precedentul acord dintre cele doua parti expirase la 5 decembrie iar semnarea unui nou documente va parafa intelegerea de “resetare a relatiilor” dintre SUA si Rusia.
“Suntem literalmente aproape (de un acord), cred ca in zilele urmatoare aceasta problema va fi incheiata”, a afirmat oficialul rus. Cu toate acestea, intrebat asupra locului unde va fi semnat noul tratat, Serghei Riabkov a raspuns ca aceasta problema urmeaza sa faca obiectul unei intelegeri intre parti si ca “atata timp cat lucrul asupra nuantelor (din text) nu este incheiat, este dificil de a discuta locul” semnarii textului.
Diplomatul rus a precizat ca problema interdependentei intre START si scutul antiracheta american in Europa “este in studiu de la inceputul procesului de pregatire a proiectului”. in privinta locului semnarii tratatului, cotidianul rus Kommersant scria sambata, citand o sursa apropiata negocierilor, ca documentul va fi semnat la inceputul lunii aprilie, la Praga, si nu la Kiev asa cum propusese presedintele ucrainean Viktor Ianukovici, intrucat americanii nu au fost de acord cu aceasta propunere.
Deznodamant asteptat
Secretarul de stat american Hillary Clinton declara vinerea trecuta, dupa intalnirea avuta la Moscova cu presedintele rus Dmitri Medvedev, ca partile “sunt foarte aproape de un nou acord cu privire la dezarmarea nucleara”. “Negociatorii au reusit sa rezolve principalele probleme, raman doar unele aspecte tehnice”, indica dna Clinton, exprimandu-si speranta ca tratatul va putea fi semnat “Œn curand”. Omologul sau rus Serghei Lavrov amintea in aceeasi zi ca, in timpul primei lor intalniri, in aprilie 2009, Dmitri Medvedev si Barack Obama au cazut de acord ca exista o legatura intre armele strategice ofensive si sistemul de aparare antiracheta. “Presedintii au dispus atunci guvernelor Rusiei si SUA sa tina cont de aceasta interdependenta”, sublinia ministrul rus. Presedintii rus si american, Dmitri Medvedev si Barack Obama, au definit in iulie obiectivul de a reduce numarul focoaselor nucleare la un interval de 1.500-1.675 pentru fiecare dintre cele doua state foste adversare ale Razboiului Rece, iar numarul vectorilor capabili sa le transporte sa fie redus, de asemenea, pana la un interval de 500-1.100.
