de Isac Mihai | apr. 18, 2019 | Balcani, Federatia Rusa, Știri, UE
Președintele rus, Vladimir Putin, înger politic pentru Serbia
Moscova, marele aliat al Belgradului, a solicitat anterior SUA şi Uniunii Europene să-şi exercite influenţa asupra autorităţilor din Kosovo pentru ca acestea să pună capăt ‘provocărilor şi confruntării’ cu Serbia, potrivit agenţiilor de presă EFE şi TASS, citate de KARADENIZ PRESS. ‘Cerem Washingtonului şi Bruxellesului să-şi exercite influenţa pe lângă Pristina şi să-şi asume responsabilitatea pentru transpunerea în practică a rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU’, a declarat ministrul de externe rus Serghei Lavrov în finalul întâlnirii cu omologul său sârb, Ivica Dacic.
Ministrul rus a reamintit că SUA şi UE ‘au participat direct’ la redactarea respectivelor rezoluţii şi ar ‘trebui să-i determine pe kosovari să pună capăt politicilor provocatoare şi de confruntare’.
Lavrov a apreciat că obligaţia Pristinei privind crearea unei asociaţii sau a unei comunităţi a municipalităţilor sârbe ‘este ignorată’, în pofida faptului că aceasta este inclusă în acordul de normalizare a relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo, încheiat în aprilie 2013 cu medierea UE.
UE, incapabilă
‘UE este incapabilă să facă ceva în acest sens’, a declarat ministrul rus, denunţând în acelaşi timp decizia Pristinei din decembrie 2018 de a crea o armată proprie prin ‘încălcarea Rezoluţiei 1244’ a Consiliului de Securitate al ONU, care stipulează că misiunea internaţională KFOR, condusă de NATO, este singura autoritate militară în Kosovo.
‘Totodată, NATO a făcut la Bruxelles comentarii favorabile faţă de acest pas ilegal’, susţine Serghei Lavrov.
KFOR supraveghează securitatea în teritoriul desprins de Serbia de la sfârşitul conflictului din 1998-1999 între forţele sârbe şi gherila separatistă albaneză.
Kosovo, fostă provincie sârbă populată de o majoritate albaneză, şi-a autoproclamat independenţă în 2008, dar Serbia nu o recunoaşte.
Războiul taxelor
De asemenea, Serghei Lavrov s-a referit la introducerea de către Kosovo, în noiembrie trecut, a unor taxe de 100% asupra produselor sârbe (şi bosniace, provenite din Republica Srpska în principal), ceea ce a provocat indignarea Belgradului. Dialogul între Serbia şi fosta sa provincie Kosovo pentru normalizarea relaţiilor s-a întrerupt după introducerea acestor taxe.
Ivica Dacic a declarant anterior, la Moscova, că Belgradul va relua dialogul ‘numai dacă Pristina va elimina aceste taxe vamale’. Anterior, UE şi Statele Unite au cerut Kosovo să anuleze aceste taxe vamale.
Cu toate acestea, potrivit lui Lavrov, ‘colegii din UE care, conform rezoluţiilor Adunării Generale a Naţiunilor Unite, ar trebui să acţioneze ca mediatori între Belgrad şi Pristina, nu îşi îndeplinesc funcţiile’.
Joc diplomatic
Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a sugerat recent că Serbia ar putea fi de acord să recunoască Kosovo, cu condiţia obţinerii de compensaţii în cadrul unei înţelegeri mai largi, într-un interviu acordat agenţiei italiene ANSA, citat de mass-media de la Belgrad, preluată de KARADENIZ PRESS. „Trebuie să găsim mai întâi compromisul, nu putem recunoaşte Kosovo fără a obţine ceva din partea cealaltă”, a declarat şeful statului sârb. „Cu ajutorul prietenilor noştri europeni şi cu sprijinul Rusiei, al Statelor Unite, al Chinei şi al altor ţări, sunt sigur că putem ajunge la o soluţie”, a adăugat Vucic.
Principiile războiului
Parlamentul kosovar a votat o serie de principii de negociere prin care sunt interzise orice schimbări de frontieră în cadrul dialogului Belgrad-Priştina, ce vizează normalizarea relaţiilor dintre cele două părţi, relatează mass-media regională, citând portalul de informaţii Kossev, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform principiilor aprobate recent de legislativul de la Priştina, obiectivul principal vizează obţinerea recunoaşterii independenţei din partea Serbiei, respectarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale şi acordul Belgradului care să permită aderarea Kosovo la instituţiile internaţionale. Documentul subliniază, de asemenea, că un astfel de acord ar deschide pentru Kosovo calea spre UE şi admiterea în ONU.
Reacții dure
Se prevede, de asemenea, că nu pot exista alte tipuri de putere în afara celei centrale şi locale, principiu care face ca o posibilă comunitate a municipalităţilor sârbe din Kosovo să nu poată avea puteri executive. Parlamentul de la Priștina a stabilit că acordul încheiat cu Serbia va fi supus unui referendum pe teritoriul Kosovo, pe care îl va ratifica.
In vara anului trecut, atât preşedintele sârb Aleksandar Vucic, cât şi omologul său kosovar, Hashim Thaci, au sugerat că o ‘corecţie a frontierelor’, care ar implica un schimb de teritorii, ar putea conduce la un acord care să pună capăt conflictului.
Directorul biroului pentru Kosovo din cadrul guvernului de la Belgrad, Marko Djuric, a criticat aceste condiţii impuse de Priştina, considerând că ele reprezintă un alt indiciu al faptului că autorităţile kosovare nu doresc un dialog sau o înţelegere.
Aceste principii au fost aprobate de parlamentul kosovar într-un moment în care Dialogul Belgrad-Priştina, mediat de UE, este întrerupt ca urmare a impunerii de către Priştina, la sfârşitul anului trecut, a unei taxe vamale de 100% pentru produsele importate din Serbia.
UE şi SUA au făcut apel, fără succes, în mai multe rânduri, ca această taxă vamală să fie revocată, pentru a permite reluarea dialogului început în 2013 de Belgrad şi Priştina.
Apel american
Serbia şi Kosovo ar trebui să înceteze să se mai provoace una pe alta şi ar trebui să reia negocierile de normalizare a relaţiilor după două decenii da la terminarea războiului dintre cele două state, a declarat vineri David Hale, subsecretar de stat al SUA pentru afaceri politice. „Statele Unite fac apel la eliminarea tarifelor, la stoparea provocărilor reciproce şi reluarea dialogului”, a declarat David Hale, subsecretar de stat al SUA pentru afaceri politice, într-un mesaj transmis în limba sârbă prin Ambasada SUA de la Belgrad, informează Radio România, citat de mass-media regională. David Hale urmează să se întâlnească sâmbătă cu liderii albanezi la Pristina.
Apelul oficialului american survine după o întrevedere la Belgrad cu preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic şi la două zile după ce Parlamentul din Kosovo a adoptat o platformă de negociere cu 12 puncte care prevede recunoaşterea reciprocă între Serbia şi Kosovo, cu menţinerea graniţelor actuale între cele două state.
Ripostă de la Belgrad
Premierul sârb, Ana Brnabic, a declarat vineri că platforma de negociere votată de Kosovo este „împotriva bunului simţ (…) Reprezintă o lovitură letală dată negocierilor, iar reacţia Serbiei va fi adecvată, morală şi în interesul poporului sârb”.
La rândul său, preşedintele sârb a spus în mod repetat că Serbia nu va relua negocierile cu Kosovo până când nu vor fi abolite taxele vamele la importuri. Pristina doreşte ca Serbia să recunoască statalitatea Kosovo şi să înceteze să mai blocheze Kosovo în drumul său spre ONU şi alte organizaţii internaţionale, inclusiv Interpol. (M.B.)
de Isac Mihai | apr. 17, 2019 | Balcani, Federatia Rusa, Știri, UE
Kosovo, problema strategica in Balcani
Rusia, aliat diplomatic și militar al Belgradului, a solicitat SUA şi Uniunii Europene să-şi exercite influenţa asupra autorităţilor din Kosovo pentru ca acestea să pună capăt ‘provocărilor şi confruntării’ cu Serbia, relatează mass-media de la Moscova, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Cerem Washingtonului şi Bruxellesului să-şi exercite influenţa pe lângă Pristina şi să-şi asume responsabilitatea pentru transpunerea în practică a rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU’, a declarat ministrul de externe rus Serghei Lavrov în finalul întâlnirii cu omologul său sârb, Ivica Dacic.
Acuzații dure
Ministrul rus a reamintit că SUA şi UE ‘au participat direct’ la redactarea respectivelor rezoluţii şi ar ‘trebui să-i determine pe kosovari să pună capăt politicilor provocatoare şi de confruntare’.
Lavrov a apreciat că obligaţia Pristinei privind crearea unei asociaţii sau a unei comunităţi a municipalităţilor sârbe ‘este ignorată’, în pofida faptului că aceasta este inclusă în acordul de normalizare a relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo, încheiat în aprilie 2013 cu medierea UE.
‘UE este incapabilă să facă ceva în acest sens’, a declarat ministrul rus, denunţând în acelaşi timp decizia Pristinei din decembrie 2018 de a crea o armată proprie prin ‘încălcarea Rezoluţiei 1244’ a Consiliului de Securitate al ONU, care stipulează că misiunea internaţională KFOR, condusă de NATO, este singura autoritate militară în Kosovo.
‘Totodată, NATO a făcut la Bruxelles comentarii favorabile faţă de acest pas ilegal’, susţine Serghei Lavrov.
Istorie sângeroasă
KFOR supraveghează securitatea în teritoriul desprins de Serbia de la sfârşitul conflictului din 1998-1999 între forţele sârbe şi gherila separatistă albaneză.
Republica Kosovo, fostă provincie sârbă populată de o majoritate albaneză, şi-a autoproclamat independenţă în 2008, dar Serbia nu o recunoaşte.
De asemenea, Serghei Lavrov s-a referit la introducerea de către Kosovo, în noiembrie trecut, a unor taxe de 100% asupra produselor sârbe (şi bosniace), ceea ce a provocat indignarea Belgradului.
Dialogul între Serbia şi fosta sa provincie Kosovo pentru normalizarea relaţiilor s-a întrerupt după introducerea acestor taxe.
Ivica Dacic a declarat miercuri, la Moscova, că Belgradul va relua dialogul ‘numai dacă Pristina va elimina aceste taxe vamale’. Anterior, UE şi Statele Unite au cerut Kosovo să anuleze aceste taxe vamale.
Cu toate acestea, potrivit lui Lavrov, ‘colegii din UE care, conform rezoluţiilor Adunării Generale a Naţiunilor Unite, ar trebui să acţioneze ca mediatori între Belgrad şi Pristina, nu îşi îndeplinesc funcţiile’. (M.B.)
de Isac Mihai | apr. 8, 2019 | Balcani, Știri
Kosovo, problema strategica in Balcani
Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a afirmat că prezenţa de trupe albaneze în nordul Kosovo are drept scop intimidarea sârbilor şi provocarea suplimentară a Serbiei, relatează agenţia Tanjug, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Într-un demers care i-a nemulţumit şi mai mult pe locuitorii de etnie sârbă din nordul Kosovo, trupe KFOR (Forţa internaţională de pace sub comanda NATO în Kosovo), inclusiv mulţi soldaţi albanezi, au patrulat joi prin Mitrovica de Nord.
În opinia lui Vucic, este perfect logic ca populaţia să fie nemulţumită de acest fapt.
”Dacă incluzi trupe albaneze în cadrul NATO, luaţi-le pentru un tur în Zrze şi Djakovica (sud), nu le duceţi în Mitrovica de Nord (cu populaţie sârbă, nota red.), a declarat Vucic într-un mesaj către NATO şi KFOR. ”Nu vor exista consecinţe drastice, deoarece trebuie să evaluăm toate acţiunile viitoare într-un mod serios şi responsabil (…) În ce priveşte poporul nostru, dacă KFOR nu-şi face treaba, va exista cine s-o facă”, a mai afirmat Vucic, citat de mass-media.
Referindu-se și la anunțul conform căruia foștii secretari de stat Madeleine Albright și Hillary Clinton vor vizita Pristina în data de 12 iunie, cu ocazia aniversării intrării KFOR în Kosovo, președintele sârb a spus că era de așteptat, având în vedere că cele două au fost implicate în crearea „ unui Kosovo independent”.
”Este copilul lor, au creat un Kosovo independent, contrar normelor dreptului internațional, pe care majoritatea lumii îl vede așa astăzi. Ne vom asigura că și administrația Trump va vedea cine sunt cei care au creat un Kosovo independent”, a subliniat liderul de la Belgrad. (M.B.)
de Isac Mihai | mart. 30, 2019 | Balcani, România, Știri, UE
Romania, curtată energetic de Grecia
România şi Grecia vor face eforturi pentru a administra interconectarea energetică între Marea Neagră şi Marea Mediterană, a declarat, recent, la Snagov, premierul grec Alexis Tsipras, după consultările în format cvadrilateral cu premierul României, Viorica Dăncilă, preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, şi prim-ministrul Republicii Bulgaria, Boiko Borisov. „Am luat decizii foarte importante deja. Cele patru ţări ale noastre cooperează şi fiecare ţară, la rândul ei, face tot ce poate. Am creat o companie comună între România şi Grecia şi vom continua să administrăm interconectarea între Marea Neagră şi Mediterană. Avem un astfel de proiect în considerare. Acum vorbim despre energie. Avem o conductă, un traseu vertical, care va conecta conducta de gaz din Azerbaidjan către nordul Greciei”, a afirmat Tsipras, potrivit traducerii oficiale.
Decizii istorice
Şeful Guvernului elen a spus că, în acest context, deciziile în domeniul energiei sunt de importanţă „istorică”. „Vorbind despre energie, am posibilitatea să îmi informez prietenii că cooperarea şi deciziile noastre, care au o importanţă istorică în domeniul conductei est-vest şi care modifică harta energetică în partea de sud şi de est a Europei. (…) Această conductă de gaz va prelua gazul natural din Israel şi Cipru, va transporta prin Grecia, cu posibilitatea de a ajunge în Italia, dar putem să trimitem gazul în Balcani”, a explicat el, la conferinţa de presă după cvadrilaterala de la Snagov.
Prin acest proiect, a subliniat prim-ministrul grec, Balcanii pot deveni „un nod energetic pentru toată zona”.
Serbia, viitor european
„Din prima zi în care am creat această întâlnire cvadrilatelală am dorit să ajutăm această ţară şi să o susţinem pentru a intra în Uniunea Europeană. Intrarea Serbiei în UE este o prioritate pentru ţările noastre şi trebuie să încurajăm această dorinţă a Serbiei, care să aibă un progres stabil, în decursul celor 16 capitole de negociere”, a afirmat el.
Potrivit premierului elen, dialogul Belgrad – Priştina, dintre liderii din Serbia şi cei din Kosovo, are o „importanţă majoră” în ceea ce priveşte acest parcurs european, dar aceste demersuri „nu au fost în aceeaşi măsură susţinute de Priştina”.
Tsipras a vorbit despre ţările din Balcani care îşi doresc aderarea la Uniunea Europeană. „Aş dori să facem toate reformele necesare astfel încât perspectiva europeană să devină o realitate. Noi (…) privim fiecare ţară în parte”, a afirmat el. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 8, 2019 | Balcani, Știri, UE
Kosovo, problema strategica in Balcani
Parlamentul kosovar a votat o serie de principii de negociere prin care sunt interzise orice schimbări de frontieră în cadrul Dialogului Belgrad-Priştina, ce vizează normalizarea relaţiilor dintre cele două părţi, relatează mass-media regională, citând portalul de informaţii Kossev, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform principiilor aprobate joi de legislativul de la Priştina, obiectivul principal vizează obţinerea recunoaşterii independenţei din partea Serbiei, respectarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale şi acordul Belgradului care să permită aderarea Kosovo la instituţiile internaţionale. Documentul subliniază, de asemenea, că un astfel de acord ar deschide pentru Kosovo calea spre UE şi admiterea în ONU.
Reacții dure
Se prevede, de asemenea, că nu pot exista alte tipuri de putere în afara celei centrale şi locale, principiu care face ca o posibilă comunitate a municipalităţilor sârbe din Kosovo să nu poată avea puteri executive. Parlamentul de la Priștina a stabilit că acordul încheiat cu Serbia va fi supus unui referendum pe teritoriul Kosovo, pe care îl va ratifica.
In vara anului trecut, atât preşedintele sârb Aleksandar Vucic, cât şi omologul său kosovar, Hashim Thaci, au sugerat că o ‘corecţie a frontierelor’, care ar implica un schimb de teritorii, ar putea conduce la un acord care să pună capăt conflictului.
Directorul biroului pentru Kosovo din cadrul guvernului de la Belgrad, Marko Djuric, a criticat aceste condiţii impuse de Priştina, considerând că ele reprezintă un alt indiciu al faptului că autorităţile kosovare nu doresc un dialog sau o înţelegere.
Aceste principii au fost aprobate de parlamentul kosovar într-un moment în care Dialogul Belgrad-Priştina, mediat de UE, este întrerupt ca urmare a impunerii de către Priştina, la sfârşitul anului trecut, a unei taxe vamale de 100% pentru produsele importate din Serbia.
UE şi SUA au făcut apel, fără succes, în mai multe rânduri, ca această taxă vamală să fie revocată, pentru a permite reluarea dialogului început în 2013 de Belgrad şi Priştina.
Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia
Apel american
Serbia şi Kosovo ar trebui să înceteze să se mai provoace una pe alta şi ar trebui să reia negocierile de normalizare a relaţiilor după două decenii da la terminarea războiului dintre cele două state, a declarat vineri David Hale, subsecretar de stat al SUA pentru afaceri politice. „Statele Unite fac apel la eliminarea tarifelor, la stoparea provocărilor reciproce şi reluarea dialogului”, a declarat David Hale, subsecretar de stat al SUA pentru afaceri politice, într-un mesaj transmis în limba sârbă prin Ambasada SUA de la Belgrad, informează Radio România, citat de mass-media regională. David Hale urmează să se întâlnească sâmbătă cu liderii albanezi la Pristina.
Apelul oficialului american survine după o întrevedere la Belgrad cu preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic şi la două zile după ce Parlamentul din Kosovo a adoptat o platformă de negociere cu 12 puncte care prevede recunoaşterea reciprocă între Serbia şi Kosovo, cu menţinerea graniţelor actuale între cele două state.
Ripostă de la Belgrad
Premierul sârb, Ana Brnabic, a declarat vineri că platforma de negociere votată de Kosovo este „împotriva bunului simţ… Reprezintă o lovitură letală dată negocierilor, iar reacţia Serbiei va fi adecvată, morală şi în interesul poporului sârb”.
La rândul său, preşedintele sârb a spus în mod repetat că Serbia nu va relua negocierile cu Kosovo până când nu vor fi abolite taxele vamele la importuri. Pristina doreşte ca Serbia să recunoască statalitatea Kosovo şi să înceteze să mai blocheze Kosovo în drumul său spre ONU şi alte organizaţii internaţionale, inclusiv Interpol. (M.B.)
