SUA forțează „recunoaştere reciprocă” dintre Kosovo și Serbia

SUA forțează „recunoaştere reciprocă” dintre Kosovo și Serbia

Kosovo, problema strategica in Balcani

Kosovo, problema strategica in Balcani

Statele Unite au lansat luni un apel Serbiei şi Kosovo la „dialog” şi o „recunoaştere reciprocă”, prilejuit de împlinirea a 20 de ani de la încetarea desfăşurării forţelor NATO care au pus capăt conflictului lor armat, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Multe progrese au fost obţinute, dar lucrul nu este terminat”, a subliniat Casa Albă într-un comunicat remis mass-media internațională.

Singura modalitate

„Pristina şi Belgradul trebuie să îşi dubleze eforturile pentru a găsi un acord complet axat pe o recunoaştere reciprocă şi a îndepărta imediat obstacolele din calea progresului”, a adăugat documentul.

Potrivit executivului american, „dialogul” între cei doi vecini este „singura modalitate de a se ajunge la o independenţă adevărată”.

Statele Unite s-au declarat „dispuse să îşi aducă sprijinul de-a lungul întregului proces”, punând în acelaşi timp Serbia şi Kosovo în faţa responsabilităţilor lor „pentru a acţiona imediat în memoria „celor care au suferit şi au murit în urmă cu 20 de ani”.

Liderii celor două ţări au acceptat în aprilie să se întâlnească la 1 sau 2 iulie la Paris pentru negocieri.

Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia

Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia

Istorie zbuciumată

Alături de majoritatea ţărilor occidentale, Statele Unite recunosc Kosovo, unde popularitatea lor printre kosovarii albanezi este imensă. O parte din statele membre UE și NATO, precum Spania, Slovacia și România nu au recunoscut până în acest moment independența statului balcanic.

Intervenţia forţelor NATO, declanşată în martie 1999, a pus capăt ultimului război care a dus la destrămarea fostei Iugoslavii. Acest conflict s-a soldat oficial cu peste 13.000 de morţi, în mare parte civili kosovari albanezi și sârni.

Relaţiile dintre Belgrad şi Pristina au rămas însă tensionate, pe fondul recentului război comercial și a înființării oficiale a armatei Republicii Kosovo. Plasat sub protecţie internaţională, Kosovo şi-a proclamat în 2008 independenţa, care nu este recunoscută de Serbia. (M.B.)

Share our work
SUA forțează „recunoaştere reciprocă” dintre Kosovo și Serbia

Premierul sârb, non-grata în Kosovo

Kosovo, problema strategica in Balcani

Kosovo, problema strategica in Balcani

Şefa executivului sârb, Ana Brnabic, a fost declarată joi persona non-grata în Kosovo, în urma unor afirmaţii calificate drept ‘rasiste’ de către Pristina, un nou semn al tensiunii actuale între cele două părţi, relatează France Presse, citând oficialii de la Priștina, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Eu, ministru al afacerilor externe (…), nu voi permite premierului (Ana Brnabic) să intre în Kosovo atât timp cât ea vehiculează o ideologie rasistă şi ilicită împotriva poporului din Kosovo’, a scris Behgjet Pacolli pe contul său de Facebook.

Războiul declarațiilor

Ana Brnabic i-a atacat miercuri pe responsabilii din Kosovo, afirmând că aceştia sunt ‘oameni care au ieşit literalmente din pădure’, ‘terorişti care nu au fost condamnaţi’, ‘cea mai rea specie de populişti’.

Menționăm că înalți oficiali sârbi se deplasează cu regularitate în zonele majoritar sârbe din Kosovo, vizite pe care Pristina le aprobă în prealabil. Acest proces a fost suspendat după recentele intensificări ale violențelor din Kosovo

Preşedintele Hashim Thaçi, premierul Ramush Haradinaj, şeful parlamentului Kadri Veseli sunt toţi foşti lideri ai gherilei kosovare albaneze, care a luptat împotriva trupelor sârbe în timpul războiului din 1998-1999. Belgradul îi acuză că sunt criminali de război. Acest conflict s-a soldat cu 13.000 de morţi, în marea lor majoritate kosovari albanezi, aminteşte AFP.

Contraatac albanez

Hashim Thaçi a condamnat de asemenea afirmaţiile premierului Ana Brnabic, pe care le-a calificat drept ‘o altă mărturie a urii patologice a actualului regim al Serbiei împotriva cetăţenilor din Kosovo’.

Serbia nu recunoaşte autoproclamata independenţă a Kosovo, fosta sa provincie sudică, unde mai trăiesc încă aproximativ 120.000 de sârbi. Pristina încearcă să-şi impună suveranitatea în zonele în care aceştia alcătuiesc majoritatea populației, unde au creat structuri paralele de guvernământ, în pofida condamnărilor din partea comunității internaționale.

O operaţiune a poliţiei kosovare desfăşurată marţi împotriva unei reţele de contrabandă, desfăşurată în special în zonele sârbe, a provocat incidente atunci când populaţia a încercat să se opună. Doi poliţişti kosovari au fost răniţi prin tiruri cu arme de foc în localitatea Zubin Potok (nordul Republicii Kosovo).

Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia

Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia

Escaladare sârbă

Aşa cum face în mod regulat de fiecare dată când tensiunile escaladează, preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a plasat armata în stare de alertă. Sute de militari, mașini de luptă și unități ale forțelor speciale au fost desfășurați la granița dintre cele două state.

Relaţiile între Belgrad şi Pristina s-au deteriorat, iar dialogul între cele două părţi se află în impas de mai multe luni. Un recent summit la Berlin nu a permis relansarea acestuia. O altă reuniune ar urma să aibă loc la începutul lunii iulie 2019 la Paris.

Serbia cere ridicarea taxelor vamale de 100% impuse produselor sale de către Republica Kosovo, care susţine că le va suspenda atunci când Belgradul îi va recunoaşte independenţa. Aceste taxe afectează în principal etnicii sârbi din Kosovo.

Sprijin rus

Administraţia Vladimir Putin a somat, marţi după-amiază, liderii din Kosovo să înceteze „provocările” la adresa Serbiei, în contextul tensiunilor dintre Priştina şi Belgrad.

Incursiunea în nordul Kosovo „are rolul de a genera temeri în rândul populaţiei non-albaneze şi de a prelua prin forţă controlul asupra acestor zone”, a declarat Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, relatează agenţia Associated Press. Kosovo „a provocat” Serbia, a adăugat aceasta.

Maria Zaharova a atras atenţia că incidentele de marţi afectează progresele înregistrate în eforturile de reconciliere dintre Belgrad şi Priştina. „Şefii străini trebuie să îi ţină sub control pe radicalii kosovari şi albanezi”, a insistat oficialul rus. (M.B.)

Share our work
SUA forțează „recunoaştere reciprocă” dintre Kosovo și Serbia

Armata germană rămâne în Kosovo

Kosovo, problema strategica in Balcani

Kosovo, problema strategica in Balcani

Guvernul german a decis recent continuarea participării la misiunea NATO din Kosovo, KFOR, dar cu o reducere a efectivelor maxime de trupe germane de la 800, cât este în prezent la 400, relatează agenția DPA, citată de KARADENIZ PRESS. Acest plafon este suficient ca Bundeswehr (forţele armate germane) să reacţioneze rapid la orice deteriorare neaşteptată a situaţiei de securitate în zonă, la 20 de ani după desfăşurarea iniţială în Kosovo, consideră cabinetul de la Berlin.

Pentru a fi implementată, decizia miniştrilor mai trebuie aprobată şi de parlamentul german.

În acest moment, în Kosovo sunt desfăşuraţi circa 70 de militari germani. Berlinul, stat membru NATO, a sprijinit financiar și logistic formarea armatei tânărului stat balcanic, precum și a serviciilor de informații de la Priștina.

Interes german

De la declararea independenţei fostei provincii sârbe, în 2008, KFOR se ocupă în principal de supravegherea creării de structuri de securitate profesioniste, multietnice şi cu control democratic.

„Continuarea participării la KFOR este în interesul securităţii Germaniei”, se subliniază în comunicatul cabinetului, care menţionează că „situaţia din Republica Kosovo continuă să fie în general paşnică şi stabilă”. Comunicatul notează totuşi că lipsa relaţiilor normale între Pristina şi Belgrad menţine potenţialul de conflict, în special în nordul Republicii Kosovo, unde populaţia este predominant sârbă. (M.B.)

Share our work
SUA forțează „recunoaştere reciprocă” dintre Kosovo și Serbia

Binomul Merkel-Macron forțează pacea în Balcani

Duetul geopolitic Macron-Merkel, decisiv în Balcani

Duetul geopolitic Macron-Merkel, decisiv în Balcani

Găsirea unei soluţii la conflictul din Balcanii Occidentali este în interesul întregii Europe, a declarat luni cancelarul german Angela Merkel, în cadrul unui summit regional organizat la Berlin, transmit dpa şi AFP, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Potrivit şefei executivului german, care a semnat o declaraţie comună cu preşedintele francez Emmanuel Macron, stabilitatea regiunii balcanice trebuie să fie o responsabilitate comună a europenilor.

În acelaşi timp, Merkel a precizat că reuniunea de la Berlin nu şi-a propus să găsească o soluţie la disputa dintre Belgrad şi Pristina, ci să analizeze opţiunile existente pentru evoluţii pozitive în regiunea balcanică.

Stabilitate europeană

De partea sa, Emmanuel Macron a subliniat că problema stabilităţii în Balcanii Occidentali este şi o chestiune de stabilitate europeană. ”Obiectivul nostru nu este de a prescrie o soluţie Belgradului şi Pristinei. Toate opţiunile trebuie să se afle pe masă şi trebuie să înceapă un nou dialog”, a spus şeful statului francez.

Kosovo, populată majoritar de etnici albanezi, şi-a declarat independenţa faţă de Belgrad în februarie 2008, la aproape un deceniu după ce NATO a bombardat forţele sârbe pentru a opri uciderea şi expulzarea etnicilor albanezi din regiune în timpul războiului din 1998-1999.

Independenţa Kosovo este recunoscută de 116 ţări, inclusiv de 23 dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Spania, România, Grecia, Slovacia şi Ciprul nu recunosc declaraţia unilaterală de independenţă a Republicii Kosovo.

Războiul declarațiilor

Preşedintele kosovar Hashim Thaci a respins luni propunerea unui schimb de teritorii cu Serbia, declarând că „nu va face niciodată comerţ cu teritorii ale Kosovo”, dar că va analiza posibile modificări de frontieră pentru o normalizare a relaţiilor, informează dpa, citată de KARADENIZ PRESS.

Oficiali sârbi au avansat prima data ideea unui schimb de teritorii anul trecut. Aceasta a fost respinsă de conducerea albaneză kosovară ca fiind inacceptabilă, iar majoritatea membrilor comunităţii internaţionale o consideră prea periculoasă. Potrivit criticilor, o astfel de înţelegere ar putea redeschide rănile din regiune, încă marcată de conflictele etnice din anii 1990.

Chiar dacă detalii nu au fost prezentate oficial, ar putea fi vorba de un schimb între nordul Kosovo, dominat de sârbi, cu o zonă din sudul Serbiei, populată majoritar de albanezi.

Serbia a început negocierile de aderare la UE în 2014, iar reconcilierea cu Kosovo este una dintre condiţiile principale pentru aderare. Acest proces este îngreunat de recentele sancțiuni impuse de Priștina împotriva importului de mărfuri din Serbia și Bosnia-Herțegovina. (M.B.)

Share our work
SUA forțează „recunoaştere reciprocă” dintre Kosovo și Serbia

Kosovo, avertismente dure la adresa Serbiei

Kosovo, problema strategica in Balcani

Kosovo, problema strategica in Balcani

Preşedintele kosovar Hashim Thaci a respins propunerea unui schimb de teritorii cu Serbia, declarând că „nu va face niciodată comerţ cu teritorii ale Kosovo”, dar că va analiza posibile modificări de frontieră pentru o normalizare a relaţiilor, relatează mass-media de la Priștina, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Oficiali sârbi au avansat prima data ideea unui schimb de teritorii anul trecut. Aceasta a fost respinsă de conducerea albaneză kosovară ca fiind inacceptabilă, iar majoritatea membrilor comunităţii internaţionale o consideră prea periculoasă. Potrivit criticilor, o astfel de înţelegere ar putea redeschide rănile din regiune, încă marcată de conflictele etnice din anii 1990.

Summit decisiv

Chiar dacă detalii nu au fost prezentate oficial, ar putea fi vorba de un schimb între nordul Kosovo, dominat de etnicii sârbi, cu o zonă din sudul Serbiei, populată majoritar de albanezi (n.r.-Valea Preșevo).

Serbia a început negocierile de aderare la UE în 2014, iar reconcilierea cu Republica Kosovo este una dintre condiţiile principale pentru aderare.

Cancelarul federal german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron vor încerca să-i readucă pe cei doi vechi inamici la masa negocierilor, în cadrul unui summit regional ce va avea loc luni după-amiaza la Berlin. Acesta are loc după ce negocierile de reconciliere conduse de UE s-au aflat anul trecut într-un punct mort.

Baricada rusă

Moscova, marele aliat al Belgradului, a solicitat anterior SUA şi Uniunii Europene să-şi exercite influenţa asupra autorităţilor din Kosovo pentru ca acestea să pună capăt ‘provocărilor şi confruntării’ cu Serbia, potrivit agenţiilor de presă EFE şi TASS, citate de KARADENIZ PRESS.

‘Cerem Washingtonului şi Bruxellesului să-şi exercite influenţa pe lângă Pristina şi să-şi asume responsabilitatea pentru transpunerea în practică a rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU’, a declarat ministrul de externe rus Serghei Lavrov în finalul întâlnirii cu omologul său sârb, Ivica Dacic.

Ministrul rus a reamintit că SUA şi UE ‘au participat direct’ la redactarea respectivelor rezoluţii şi ar ‘trebui să-i determine pe kosovari să pună capăt politicilor provocatoare şi de confruntare’.

Lavrov a apreciat că obligaţia Pristinei privind crearea unei asociaţii sau a unei comunităţi a municipalităţilor sârbe ‘este ignorată’, în pofida faptului că aceasta este inclusă în acordul de normalizare a relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo, încheiat în aprilie 2013 cu medierea UE.

Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia

Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia

UE, incapabilă

‘UE este incapabilă să facă ceva în acest sens’, a declarat ministrul rus, denunţând în acelaşi timp decizia Pristinei din decembrie 2018 de a crea o armată proprie prin ‘încălcarea Rezoluţiei 1244’ a Consiliului de Securitate al ONU, care stipulează că misiunea internaţională KFOR, condusă de NATO, este singura autoritate militară în Kosovo.

‘Totodată, NATO a făcut la Bruxelles comentarii favorabile faţă de acest pas ilegal’, susţine Serghei Lavrov.

KFOR supraveghează securitatea în teritoriul desprins de Serbia de la sfârşitul conflictului din 1998-1999 între forţele sârbe şi gherila separatistă albaneză.

Kosovo, fostă provincie sârbă populată de o majoritate albaneză, şi-a autoproclamat independenţă în 2008, dar Serbia nu o recunoaşte.

Războiul taxelor

De asemenea, Serghei Lavrov s-a referit la introducerea de către Kosovo, în noiembrie trecut, a unor taxe de 100% asupra produselor sârbe (şi bosniace, provenite din Republica Srpska în principal), ceea ce a provocat indignarea Belgradului. Dialogul între Serbia şi fosta sa provincie Kosovo pentru normalizarea relaţiilor s-a întrerupt după introducerea acestor taxe.

Ivica Dacic a declarant anterior, la Moscova, că Belgradul va relua dialogul ‘numai dacă Pristina va elimina aceste taxe vamale’. Anterior, UE şi Statele Unite au cerut Kosovo să anuleze aceste taxe vamale.

Cu toate acestea, potrivit lui Lavrov, ‘colegii din UE care, conform rezoluţiilor Adunării Generale a Naţiunilor Unite, ar trebui să acţioneze ca mediatori între Belgrad şi Pristina, nu îşi îndeplinesc funcţiile’.

Joc diplomatic

Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a sugerat recent că Serbia ar putea fi de acord să recunoască Kosovo, cu condiţia obţinerii de compensaţii în cadrul unei înţelegeri mai largi, într-un interviu acordat agenţiei italiene ANSA, citat de mass-media de la Belgrad, preluată de KARADENIZ PRESS. „Trebuie să găsim mai întâi compromisul, nu putem recunoaşte Kosovo fără a obţine ceva din partea cealaltă”, a declarat şeful statului sârb. „Cu ajutorul prietenilor noştri europeni şi cu sprijinul Rusiei, al Statelor Unite, al Chinei şi al altor ţări, sunt sigur că putem ajunge la o soluţie”, a adăugat Vucic.

Principiile războiului

Parlamentul kosovar a votat o serie de principii de negociere prin care sunt interzise orice schimbări de frontieră în cadrul dialogului Belgrad-Priştina, ce vizează normalizarea relaţiilor dintre cele două părţi, relatează mass-media regională, citând portalul de informaţii Kossev, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform principiilor aprobate recent de legislativul de la Priştina, obiectivul principal vizează obţinerea recunoaşterii independenţei din partea Serbiei, respectarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale şi acordul Belgradului care să permită aderarea Kosovo la instituţiile internaţionale. Documentul subliniază, de asemenea, că un astfel de acord ar deschide pentru Kosovo calea spre UE şi admiterea în ONU.

Reacții dure

Se prevede, de asemenea, că nu pot exista alte tipuri de putere în afara celei centrale şi locale, principiu care face ca o posibilă comunitate a municipalităţilor sârbe din Kosovo să nu poată avea puteri executive. Parlamentul de la Priștina a stabilit că acordul încheiat cu Serbia va fi supus unui referendum pe teritoriul Kosovo, pe care îl va ratifica.

In vara anului trecut, atât preşedintele sârb Aleksandar Vucic, cât şi omologul său kosovar, Hashim Thaci, au sugerat că o ‘corecţie a frontierelor’, care ar implica un schimb de teritorii, ar putea conduce la un acord care să pună capăt conflictului.

Directorul biroului pentru Kosovo din cadrul guvernului de la Belgrad, Marko Djuric, a criticat aceste condiţii impuse de Priştina, considerând că ele reprezintă un alt indiciu al faptului că autorităţile kosovare nu doresc un dialog sau o înţelegere.

Aceste principii au fost aprobate de parlamentul kosovar într-un moment în care Dialogul Belgrad-Priştina, mediat de UE, este întrerupt ca urmare a impunerii de către Priştina, la sfârşitul anului trecut, a unei taxe vamale de 100% pentru produsele importate din Serbia.

UE şi SUA au făcut apel, fără succes, în mai multe rânduri, ca această taxă vamală să fie revocată, pentru a permite reluarea dialogului început în 2013 de Belgrad şi Priştina.

Problematica Kosovo-Crimeea consolidează relațiile Belgrad-Moscova

Problematica Kosovo-Crimeea consolidează relațiile Belgrad-Moscova

Apel american

Serbia şi Republica Kosovo ar trebui să înceteze să se mai provoace una pe alta şi ar trebui să reia negocierile de normalizare a relaţiilor după două decenii da la terminarea războiului dintre cele două state, a declarat vineri David Hale, subsecretar de stat al SUA pentru afaceri politice. „Statele Unite fac apel la eliminarea tarifelor, la stoparea provocărilor reciproce şi reluarea dialogului”, a declarat David Hale, subsecretar de stat al SUA pentru afaceri politice, într-un mesaj transmis în limba sârbă prin Ambasada SUA de la Belgrad, informează Radio România, citat de mass-media regională. David Hale urmează să se întâlnească sâmbătă cu liderii albanezi la Pristina.

Apelul oficialului american survine după o întrevedere la Belgrad cu preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic şi la două zile după ce Parlamentul din Kosovo a adoptat o platformă de negociere cu 12 puncte care prevede recunoaşterea reciprocă între Serbia şi Kosovo, cu menţinerea graniţelor actuale între cele două state.

Ripostă de la Belgrad

Premierul sârb, Ana Brnabic, a declarat vineri că platforma de negociere votată de Kosovo este „împotriva bunului simţ (…) Reprezintă o lovitură letală dată negocierilor, iar reacţia Serbiei va fi adecvată, morală şi în interesul poporului sârb”.

La rândul său, preşedintele sârb a spus în mod repetat că Serbia nu va relua negocierile cu Kosovo până când nu vor fi abolite taxele vamele la importuri. Pristina doreşte ca Serbia să recunoască statalitatea Kosovo şi să înceteze să mai blocheze Kosovo în drumul său spre ONU şi alte organizaţii internaţionale, inclusiv Interpol. (M.B.)

Share our work