de Razvan Iorga | nov. 10, 2011 | Federatia Rusa, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Romania isi arata disponibilitatea de a purta un dialog cu Rusia pe tema amplasarii unor elemente ale scutului american antiracheta pe teritoriul romanesc, a anuntat joi, la Kiev, ministrul roman de Externe, Teodor Baconschi, relateaza RIA Novosti. „Noi suntem pregatiti sa negociem cu partenerii nostri, pe o baza bilaterala. Expertii nostri militari vor evoca aceste lucruri”, a declarat Baconschi, intr-o conferinta de presa. Acordul privind amplasarea de elemente ale scutului antiracheta american in Romania contribuie la securitatea NATO, a subliniat seful diplomatiei romane, aflat intr-o vizita oficiala in Ucraina. „Sunt convins ca dialogul intre NATO si Rusia, dar si intre Statele Unite si Rusia va confirma ca acest sistem va viza numai protejarea statelor membre ale Aliantei” Nord-Atlantice, a apreciat Baconschi. Moscova se opune planurilor Washingtonului de amplasare a unor elemente ale scutului sau antiracheta in Romania si considera acest lucru o amenintare la adresa fortelor ruse de disuasiune nucleara.
Moscova vrea garantii
Rusia vrea in continuare garantii legale ca nu este vizata de scutul american antiracheta, in pofida invitatiei de a observa testele interceptoarelor instalate in Europa, a anuntat miercuri Ministerul rus de Externe. „Prezenta ipotetica la teste ar putea fi privita numai ca o masura de transparenta si incredere”, a afirmat ministerul. „Astfel de masuri sunt, cu siguranta, utile, dar nu elimina nevoia de a primi garantii clare, legale, ca segmentul european al apararii globale americane antiracheta nu este orientat impotriva potentialului strategic al Rusiei”, au adaugat autoritatile de la Moscova. Subsecretarul de stat american pentru controlul armamentelor, Ellen Tauscher, a declarat ca SUA sunt dispuse sa ofere asigurari scrise Rusiei ca scutul antiracheta nu este indreptat impotriva ei, dar a repetat ca nu vor fi furnizate Moscovei niciun fel de garantii legale.
de Razvan Iorga | nov. 9, 2011 | România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Seful diplomatiei romane, Teodor Baconschi, se afla in Ucraina, unde incearca dezghetarea relatiilor dintre Kiev si Bucuresti. Unele dintre cele mai mari probleme intre Romania si Ucraina sunt cele legate de drepturile minoritatii romane din aceasta tara, mai ales in conditiile in care Ucraina nu permite dubla cetatenie. La inceputul anului 2009, Kievul si Bucurestiul convenisera ca monitorizarea interguvernamentala privind respectarea drepturilor minoritatilor din Ucraina si Romania sa fie reluata in cursul acelui an, insa discutiile nu s-au concretizat. Lucrarile Comisiei mixte privind monitorizarea situatiei minoritatilor romana si ucraineana au fost intrerupte pe o perioada nelimitata. Comunitatea romanilor se concentreaza cu precadere in trei zone din Ucraina – in Transcarpatia, Cernauti si Odesa. Comunitatea romanofona reprezinta a treia etnie ca pondere din Ucraina, dupa ucraineni si rusi, numarand circa 410.000 de persoane, intre care 151.000 de romani si 258.600 de „moldoveni”. Printre problemele cu care se confrunta minoritatea romana din Ucraina se numara accesul la invatamantul in limba materna, utilizarea oficiala a limbii romane in administratie si in justitie, finantarea activitatilor asociatiilor minoritatii romane, media in limba romana, pastrarea identitatii religioase, reprezentarea la nivelul administratiei, lipsa reprezentarii parlamentare, retrocedarea proprietatilor care au apartinut comunitatii romanesti.
Intalniri la cel mai inalt nivel
Baconschi efectueaza, miercuri si joi, o vizita oficiala la Kiev, la invitatia omologului ucrainean, Konstantin Griscenko, potrivit unui comunicat al MAE. seful diplomatiei romane va fi primit de presedintele Victor Ianukovici, premierul Mikola Azarov si va avea convorbiri cu presedintele Radei Supreme, Volodimir Litvin. Cu prilejul vizitei, ministrul roman de externe se va intalni cu reprezentanti ai comunitatii romanesti din Ucraina. Convorbirile vor aborda perspectivele cooperarii bilaterale si regionale, teme europene de interes comun, in special perspectiva europeana a Ucrainei, subiecte precum problematica de securitate, inclusiv cea energetica, precum si aspecte care tin de protectia minoritǎtilor nationale, precizeaza MAE. Vor fi semnate Acordul de cooperare intre Ministerul Justitiei al Romaniei si Ministerul Justitiei al Ucrainei si Protocolul de colaborare dintre MAE al Romaniei si MAE al Ucrainei in domeniul integrarii europene. Deplasarea ministrului de externe la Kiev, preconizata de mai multe luni, intervine in conditiile in care relatiile Ucrainei cu Uniunea Europeana traverseaza momente dificile, din cauza procesului intentat fostului premier Iulia Timosenko.Verdictul in cazul Timosenko a fost criticat de numeroase capitale occidentale, dar si de NATO. Ucraina a respins insa presiunile internationale si, mai mult, i-a deschis fostului premier un nou dosar penal. Luna trecuta, ministrul de externe Teodor Baconschi declara ca lucreaza la o vizita pe care urmeaza sa o faca in aceasta toamna la Kiev, apreciind ca Ucraina trebuie ajutata cu deschidere si solidaritate sa-si mentina apetitul fata de spatiul euroatlantic.
Acord de mic trafic la frontiera
La un moment dat, discutiile cu Ucraina in privinta incheierii unui acord de mic trafic la frontiera pareau cele mai avansate si cele doua state se apropiau de semnarea documentului, care a fost amanata insa, in urma aparitiei unor dificultati si neintelegeri de ultim moment. La ultima runda de negocieri, in ianuarie 2009, discutiile s-au impotmolit brusc, desi era asteptat anuntul privind finalizarea tratativelor si semnarea Acordului. Partea romana a cerut deschiderea unui consulat la Ujgorod si a unei agentii consulare la Solotvino, in timp ce ucrainenii solicitau deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei. Bucurestiul a inaintat Kievului conditii suplimentare pentru incheierea Acordului de mic trafic la frontiera, iar agumentarea acestora a trezit indoiala partii ucrainene, a declarat, in iunie, ministrul de externe Konstantin Griscenko, intr-un interviu pentru presa romana in care sugera ca Ucraina doreste paritate in privinta deschiderii unor consulate. „Lucram acum la un pachet de sase-sapte acorduri care sa modernizeze cadrul juridic dintre noi si ucraineni, sa accelereze parcursul european al Ucrainei pe durata presedintiei poloneze. Mentinem acest tonus in sensul ca pregatesc o vizita de raspuns, ma voi duce la Kiev (…) si probabil ca pana atunci majoritatea documentelor aflate in negociere vor fi finalizate”, a mentionat ministrul Teodor Baconschi. Romania si Ucraina au avut in ultimii ani numeroase puncte de divergenta, in general legate de dispute teritoriale, proiectul canalului Bistroe sau situatia minoritatilor, totul culminand in 2009 cu un scandal de spionaj.
de Razvan Iorga | nov. 4, 2011 | Alte regiuni, România, Știri, Uncategorized @ro
Amplasarea scutului antiracheta in Romania nu va aduce tarii noastre numai beneficii militare si de securitate. Pe langa cele doua, o serie de investitii aferente urmeaza a fi facute in tara noastra de actre diverse firme americane. In acest sens, ministrul de Externe Teodor Baconschi a avut, joi seara, o intrevedere cu generalul locotenent Patrick O’Reilly, directorul Agentiei pentru Aparare Antiracheta a SUA. Acesta din urma efectueaza o vizita in Romania pentru a sprijini procesul de ratificare a acordului bilateral privind scutul antiracheta. intrevederea a avut ca teme principale procesul de ratificare a Acordului privind amplasarea sistemului de aparare impotriva rachetelor balistice al SUA in Romania si etapele ulterioare ale implementarii acestuia, precum si posibilitatile de cooperare pentru dezvoltarea capacitatii de aparare antiracheta a NATO, potrivit deciziilor adoptate in acest sens in cadrul Summit-ului Aliantei de la Lisabona, potrivit unui comunicat al MAE. Cei doi interlocutori si-au exprimat convingerea ca operationalizarea sistemului de aparare antiracheta pe care SUA il dezvolta, in etape, in Europa va contribui in mod esential la consolidarea securitatii Romaniei, a SUA si a aliatilor din NATO. in cadrul discutiilor dintre cei doi oficiali, a fost explorata ideea organizarii in comun, in Romania, a unei conferinte destinate firmelor romanesti interesate sa contribuie la proiectul apararii antiracheta, fapt ce reconfirma impactul economic al acestuia si reprezinta un semnal pentru industria americana, arata MAE.Totodata, ministrul roman al afacerilor externe a subliniat ca unul din obiectivele importante ale Romaniei pentru summit-ul NATO de la Chicago este declararea capacitatii operationale interimare a sistemul de aparare antiracheta al Aliantei.
Scutul, proiect national
Ministrul Teodor Baconschi a subliniat ca participarea Romaniei la sistemul de aparare antiracheta se bucura de perceptii pozitive la nivelul populatiei si a subliniat ca „indiferent de platforma politica, apararea antiracheta trebuie constientizata ca fiind un proiect de importanta majora pentru securitatea nationala a Romaniei”. La randul sau, oficialul american a aratat ca deschiderea manifestata de autoritatile si populatia locala reprezinta un factor extrem de important pentru dezvoltarea proiectului. Pe parcursul discutiilor a fost subliniat nivelul inalt de dezvoltare a cooperarii bilaterale, formalizat si prin adoptarea de catre cei doi sefi de stat a Declaratiei privind parteneriatul strategic pentru secolul XXI, precum si oportunitatea pe care documentul mentionat o reprezinta pentru amplificarea cooperarii si pe alte dimensiuni si domenii de interes bilateral.Vizita oficialului american in Romania se inscrie in eforturile de sprijin a procesului de ratificare a Acordului bilateral semnat intre Romania si SUA si in reafirmarea interesului american pentru implementarea proiectului de abordare adaptiva in etape a apararii antiracheta in Europa (EPAA). Cu prilejul vizitei, generalul O’Reilly a efectuat o vizita in judetul Olt unde a avut intalniri cu autoritatile locale pentru a discuta aspecte legate de amplasarea sistemului american la Deveselu.Acordul intre Romania si Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de aparare impotriva rachetelor balistice al Statelor Unite in Romania a fost semnat la 13 septembrie 2011, la Washington, de catre ministrul afacerilor externe, Teodor Baconschi, si secretarul de stat american Hillary Clinton, cu ocazia vizitei in SUA a presedintelui Romaniei, Traian Basescu.
de Razvan Iorga | oct. 11, 2011 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Subsecretarul american de stat pentru controlul armelor si securitatea internationala, Ellen Tauscher, se va afla in perioada 11-14 octombrie la Moscova, pentru a discuta despre cooperarea in dosarul apararii antiracheta, a anuntat Departamentul de Stat. „In cursul vizitei, ea urmeaza sa il intalneasca pe viceministrul (de externe Serghei – n.r.) Riabkov, pentru a continua discutiile privind cooperarea in domeniul apararii antiracheta”, se arata in comunicatul diplomatiei americane. „Am sugerat ca cea mai buna metoda pentru ca rusii sa vada si sa inteleaga sistemul de aparare antiracheta este cooperarea”, a declarat Tauscher vineri, la Bucuresti. Rusia si NATO au fost de acord sa coopereze in privinta scutului european antiracheta la summitul NATO-Rusia de la Lisabona din noiembrie 2010. NATO insista ca trebuie sa existe doua sisteme independente, care sa faca schimb de informatii, in timp ce Rusia pledeaza pentru interoperabilitate deplina. Moscova a cerut garantii juridice din partea SUA in momentul in care s-a anuntat ca baza de la Deveselu va gazdui rachete interceptoare, iar Rusia a avertizat joi ca ar putea suspenda cooperarea cu Statele Unite privind scutul antiracheta din Europa, deoarece Washingtonul ia decizii fara a lua in calcul opiniile partilor interesate. Secretarul general a NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat, luni, ca Rusia va obtine cele mai bune garantii ca scutul antiracheta nu este indreptat impotriva sa daca va participa activ la acest proiect.
de Razvan Iorga | oct. 10, 2011 | Federatia Rusa, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Desi Rusia insista fals asupra unor asa-zise garantii privind scutul antiracheta, Bucurestii nu vor sa para intimidati de aceasta politica disuasiva a Moscovei care ameninta anticipat orice proiect militar pe care nu il controleaza. In acest context, presedintele Traian Basescu a afirmat, luni, in cadrul Adunarii Parlamentare NATO, ca Romania nu a primit niciodata „garantii antiracheta” de la niciun stat si astfel are obligatia sa si le asigure singura, prin parteneriate cu aliatii, dar subliniaza ca scutul SUA este unul defensiv. „Romania instaleaza un sistem defensiv. De altfel, Romania, desi e o tara medie, nu a cerut niciodata sau nu a primit garantii antiracheta de la nimeni si are obligatia sa si le asigure ea insasi prin parteneriate cu aliatii”, a spus presedintele. Mai mult, Traian Basescu a tinut sa faca precizarea „pentru toata lumea” ca rachetele ce vor fi amplasate pe teritoriul Romaniei sunt rachete defensive. „Speculatiile si dorinta unora de a amplifica si pune sub semnul intrebarii buna credinta a Romaniei nu fac decat sa arate lipsa de vointa de cooperare”, a punctat seful statului, adaugand ca relevanta NATO in sistemul de securitate internationala este data „tocmai de capacitatea sa de descurajare”. „Ca stat aflat la limita frontierei estice a Aliantei, Romania este preocupata de noile riscuri si amenintari pe care le ridica dezvoltarea tehnologica in domeniul rachetelor. Proliferarea tehnologiei de rachete creste pentru toti riscul unor atacuri cu astfel de tehnologii, iar regiunea Europei de Sud-Est este in egala masura expusa la astfel de riscuri”, a atras atentia presedintele.
Cooperare sporita pentru Kiev si Chisinau
Nici conflictele inghetate nu au fost uitate de presedinte care a indemnat Ucraina si Republica Moldova sa isi sporeasca cooperarea cu NATO. El a declarat ca ca Romania respecta politica Ucrainei de neafiliere in niciun bloc militar, dar continua sa incurajeze dezvoltarea relatiei cu NATO, in contextul in care in zona persista conflicte inghetate si criminalitatea transfrontaliera. „Romania respecta politica Ucrainei de nealiniere in niciun bloc militar si va continua sa incurajeze dezvoltarea relatiei cu NATO, avand in vedere valoarea strategica a acestui partener special, pentru stabilitatea in Vecinatatea Estica a Aliantei si importanta consolidarii democratice, in imediata proximitate. Interesul nostru este cu atat mai pronuntat cu cat, in regiune persista conflicte inghetate si criminalitatea transfrontraliera”, a spus seful statului. In privinta Republicii Moldova, Basescu a spus ca Romania incurajeaza intarirea cooperarii cu NATO, deoarece acest lucru ar contribui la avansarea procesului de reforma interna si a procesului de modernizare. „Reiteram, in acest context, sustinerea noastra pentru integritatea teritoriala a R. Moldova si respectarea angajamentelor internationale privind retragerea fortelor militare stationate in Transnistria”, a mai spus presedintele. Pe de alta parte, seful statului a atras atentia ca romania impartaseste „istorie si proximitate” cu Ucraina, Republica Moldova si in general cu Balcanii de Vest, iar tara noastra doreste sa intensifice dialogul deschis si cooperarea pentru a construi o comunitate de democratie si prosperitate.
Razboi cibernetic
Presedintele roman a reiterat faptul ca printre noile amenintari se afla si razboiul cibernetic care face parte din noua fateta a razboiul neconventional dus in ziua de astazi. El a spus ca este esential ca statele membre ale Aliantei sa implementeze masurile convenite impotriva amenintarilor de tip cibernetic, iar Romania isi va modifica cadrul legislativ pentru a veni in intampinarea acestor probleme. „Evolutiile mediului de securitate ne impun sa acordam atentie sporita unor amenintari de tip nou, precum atacurile cibernetice. (…) in continuare este esential sa ne concentram asupra implementarii masurilor convenite la nivel aliat pentru a asigura capacitatea NATO de a gestiona amenintarile de tip cibernetic”, a spus seful statului.
