Uniunea Europeană trebuie să îşi crească semnificativ capacitatea industrială de apărare în următorii cinci ani, iar pentru asta este nevoie de sporirea cheltuielilor, a declarat joi, la Congresul PPE de la Bucureşti, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a cerut totodată crearea unui post de comisar european pentru apărare. Acesta este doar unul dintre semnalele puternice transmise de către conducerea PPE de la București.
Securitate în Europa
„Securitatea în Europa înseamnă, de asemenea, să facem mai mult pentru propria noastră apărare. Scopul nostru comun ar trebui să fie foarte clar. Trebuie să ne creştem semnificativ capacitatea industrială de apărare în următorii cinci ani. Iar în centrul acestui lucru trebuie să fie un principiu simplu. Europa trebuie să cheltuiască mai mult, Europa trebuie să cheltuiască mai bine şi Europa trebuie să cheltuiască bani europeni. Iar acest lucru ne va ajuta să acoperim nevoia urgentă de a reconstrui, reface şi moderniza forţele armate ale statelor membre. Şi să susţinem în continuare Ucraina”, a afirmat Ursula von der Leyen în discursul susţinut cu prilejul votului pentru desemnarea ei drept candidată a Partidului Popular European la preşedinţia Comisiei Europene. Ea a subliniat că Europa trebuie să dezvolte şi să producă „următoarea generaţie de capabilităţi operaţionale care să câştige lupte”. În acest context, Ursula von der Leyen a pledat pentru crearea unui post de „comisar pentru apărare pentru următorul mandat”. „PPE este partidul care a susţinut o Europă care se poate apăra. Şi noi vom fi partidul care va îndeplini o uniune a apărării. Iar acest subiect necesită toată atenţia. Şi, prin urmare, avem nevoie de un comisar pentru apărare desemnat pentru următorul mandat”, a adăugat ea. În manifestul PPE pentru alegerile europene de la începutul lunii iunie, adoptat joi la Congresul de la Bucureşti, se menţionează că trebuie înfiinţat un post de „comisar pentru securitate şi apărare, care să coordoneze mai bine aspectele legate de apărare în cadrul competenţelor UE şi să promoveze cooperarea, precum şi un Consiliu de apărare cu miniştrii apărării din statele membre”.
Problema migrației
Europenii decid cine vine în Europa şi în ce condiţii, nu reţelele de contrabandişti şi traficanţii, a declarat joi, la Bucureşti, Ursula von der Leyen, în discursul susţinut cu prilejul votului pentru desemnarea ei drept candidată a Partidului Popular European la preşedinţia Comisiei Europene. „Împreună am livrat prin Pactul privind migraţia şi azilul. Am întărit frontierele europene şi vom continua să facem acest lucru. Ne-am îndeplinit obligaţiile europene în trecut şi o vom face şi pe viitor. Dar noi, europenii, decidem cine vine în Europa şi în ce condiţii, şi nu reţelele de crimă organizată şi traficanţii”, a spus Ursula von der Leyen, referindu-se la transferul solicitanţilor de azil către ţările terţe, prevăzut în manifestul PPE adoptat miercuri în unanimitate. Ursula von der Leyen este singurul politician înscris în cursa pentru desemnarea candidatului PPE la preşedinţia Comisiei Europene.
Criminal de război
Preşedintele rus Vladimir Putin este urmărit pentru crime de război şi există un tribunal la Haga care îl aşteaptă, a declarat joi, la Bucureşti, Ursula von der Leyen, în discursul susţinut cu prilejul votului pentru desemnarea ei drept candidată a Partidului Popular European la preşedinţia Comisiei Europene. „Putin este urmărit pentru crime de război şi va fi judecat. Există un tribunal de război care îl aşteaptă”, a declarat Ursula von der Leyen, subliniind încă o dată că „Europa va rămâne alături de Ucraina cât este nevoie”. „Putin este responsabil pentru moartea lui Aleksei Navalnîi (principalul oponent al Kremlinului, mort în închisoare în condiţii suspecte – n.r.). Şi a fost incredibil să vedem curajul celor care au participat la înmormântarea lui Navalnîi. Una dintre femeile curajoase care au participat a zis că Navalnîi s-a sacrificat pe el ca să salveze ţara, iar Putin a sacrificat ţara pentru a se salva pe el”, a mai spus von der Leyen. „Nu există o chestiune mai presantă decât Ucraina. Am fost în Bucea după ce localitatea a fost eliberată, nu voi uita sacii de cadavre. Civili nevinovaţi, tineri, bătrâni ucişi de soldaţii lui Putin. Nu voi uita părinţii disperaţi ai căror copii au fost răpiţi de Rusia. Ca mamă şi bunică, inima mea sângerează când aud aceste poveşti”, a mai spus von der Leyen în discursul susţinut la Congresul PPE de la Bucureşti. Preşedinta în exerciţiu a Comisiei Europene a mai spus că Rusia „a distrus case, spitale şi grădiniţe, dar nu a reuşit să distrugă visul (…) unei Ucraine libere şi prospere, în inima Uniunii Europene”. „Şi astăzi, prieteni, acest vis continuă să trăiască. Şi în Republica Moldova, şi în Georgia, şi în Balcanii de Vest. Şi împreună vor transforma acest vis într-o realitate. În asta cred şi PPE-ul şi Europa”, a adăugat ea.
Războiul pentru Schengen
Partidul Popular European a adoptat miercuri în unanimitate, în cadrul congresului său de la Bucureşti, manifestul care cere aderarea cât mai curând posibil a României la spaţiul Schengen, după ce delegaţia austriacă a Partidului Popular la putere a renunţat să mai voteze împotrivă.
„Surpriză la Congresul Partidului Popular European de la Bucureşti. Delegaţia austriacă nu a mai votat împotriva manifestului electoral al Partidului Popular European care cere aderarea cât mai curând posibil a României la spaţiul Schengen. Manifestul a fost adoptat în unanimitate. Acest vot arată că blocajul a fost depăşit şi că, chiar dacă au existat dificultăţi, le vom depăşi şi vom obţine aderarea deplina a României la spaţiul Schengen”, a declarat miercuri seară eurodeputatul român Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al PPE, într-un comunicat de presă, citat de mass-media. În manifestul adoptat de PPE se menţionează că „avem nevoie de aderarea deplină la Schengen pentru Bulgaria şi România, prin ridicarea cât mai curând posibil nu doar a controalelor aeriene şi maritime, ci şi a controalelor la frontierele terestre”. „Trebuie să reparăm spaţiul Schengen, care este în prezent disfuncţional, în special prin consolidarea în continuare a protecţiei frontierelor externe ale UE şi prin prevenirea migraţiei ilegale către Europa, pentru a avea un spaţiu Schengen sigur şi complet, fără controale la frontierele interne”, mai pledează documentul intern al formaţiunii paneuropene. Mai devreme, în cadrul conferinţei de presă comune susţinute în deschiderea Congresului PPE, Manfred Weber a recunoscut că există o „provocare austriacă” şi a precizat că „în PPE avem opinii diferite asupra unora dintre chestiuni şi este absolut democratic să le exprimăm”. „Un lucru vreau să-l transmit cu claritate: PPE sprijină extinderea deplină a spaţiului Schengen, astfel că România şi Bulgaria ar trebui să adere imediat la zona Schengen, respectă toate criteriile”, a subliniat Manfred Weber în cadrul conferinţei de presă susţinute la începerea Congresului PPE, alături de preşedintele PNL, Nicolae Ciucă. De asemenea, Manfred Weber a ţinut să îi felicite pe „prietenii” români pentru aderarea la spaţiul Schengen cu frontierele maritime şi aeriene de la 31 martie. „Primul pas este acum aderarea cu frontierele maritime şi aeriene şi vrem să vedem România şi Bulgaria aderând cât de repede la zona Schengen. PPE ca partid este clar asupra acestui lucru”, a subliniat liderul PPE. El s-a folosit de prilej să le ceară şi socialiştilor din Austria să ia în considerare o schimbare a opiniei „pentru că şi ei se opun acordării accesului deplin al României şi Bulgariei la Schengen”. „Deci avem o provocare austriacă în faţa noastră, trebuie să convingem toate partidele”, a mai spus Weber.
Ce este Schengen
Spațiul Schengen este o zonă formată din 26 de țări europene care au decis să elimine toate controalele la frontierele interne, permițând astfel libera circulație a persoanelor. A fost numit după Acordul de la Schengen, semnat pe 14 iunie 1985, în satul Schengen din Luxemburg. Obiectivul principal al spațiului Schengen este de a consolida libera circulație a bunurilor, serviciilor și oamenilor în interiorul granițelor sale.
Țările membre Schengen includ majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene (UE) și câteva țări non-UE. Printre țările UE care sunt parte a spațiului Schengen se numără Germania, Franța, Italia, Spania, Polonia și multe altele. Norvegia, Islanda, Elveția și Liechtenstein sunt țări non-UE care au aderat, de asemenea, la spațiul Schengen. Important de menționat este că unele țări din UE, cum ar fi România, Bulgaria, Croația și Cipru, sunt încă în proces de aderare la spațiul Schengen, iar Irlanda a optat să nu adere la acest spațiu.
O caracteristică importantă a spațiului Schengen este sistemul de informații Schengen (SIS), care este o bază de date comună utilizată de țările membre pentru schimbul de informații despre persoane și bunuri considerate de interes pentru securitatea spațiului. Acesta ajută la combaterea criminalității transfrontaliere și terorismului, facilitând totodată cooperarea polițienească și judiciară între statele membre.
Pe lângă eliminarea controalelor la frontierele interne, spațiul Schengen a standardizat și controalele la frontierele externe. Acest lucru înseamnă că, pentru a intra în spațiul Schengen, cetățenii țărilor terțe trebuie să îndeplinească anumite condiții și să treacă printr-un punct de control la una dintre frontierele externe. De asemenea, spațiul Schengen a facilitat procesul de obținere a vizelor de scurtă ședere pentru vizitatori, prin aplicarea unor reguli comune pentru toate țările membre.
Deși spațiul Schengen promovează libera circulație și înlăturarea barierelor fizice la granițe, acesta permite, de asemenea, reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne în situații excepționale, cum ar fi amenințări grave la adresa ordinii publice sau securității naționale. Aceste măsuri sunt, însă, strict reglementate și trebuie să fie proporționale cu amenințarea percepută.
În concluzie, spațiul Schengen reprezintă unul dintre cele mai semnificative realizări ale integrării europene, oferind cetățenilor posibilitatea de a călători liberă și de a trăi într-un spațiu comun fără frontiere interne. Totuși, menținerea securității și gestionarea migrației rămân provocări importante pentru țările membre Schengen.
Demers românesc
Preşedintele Klaus Iohannis a avut joi o întrevedere cu cancelarul federal al Republicii Austria, Karl Nehammer, unul dintre subiectele abordate fiind aderarea deplină a României la spaţiul Schengen. „În discuţia mea cu cancelarul Karl Nehammer am convenit să continuăm procesul de aderare deplină a României la Schengen până când vom atinge acest obiectiv final. UE trebuie să fie unită, puternică, prosperă şi acest lucru va consolida şi mai mult securitatea UE pentru beneficiul tuturor cetăţenilor noştri”, a menționat Klaus Iohannis pe rețelele de socializare.
În prima zi a reuniunii, PPE a adoptat, în unanimitate, manifestul care solicită aderarea cât mai curând posibil a României la spaţiul Schengen. În manifestul adoptat de PPE se menţionează că este nevoie „de aderarea deplină la Schengen pentru Bulgaria şi România, prin ridicarea cât mai curând posibil nu doar a controalelor aeriene şi maritime, ci şi a controalelor la frontierele terestre”.
Conflict geopolitic
Ţinta Kremlinului este să schimbe guvernarea de la Chişinău, astfel încât să poată să folosească Republica Moldova şi Transnistria în războiul împotriva Ucrainei, a declarat, miercuri, preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu. Ea a afirmat într-o emisiune la Digi 24 că Rusia încearcă pe orice cale „să împiedice Republica Moldova să mai facă paşi pe calea integrării europene”, subliniind că acţiunile Kremlinului sunt cu atât mai puternice cu cât statul moldovean se apropie de Uniunea Europeană. „Kremlinul nu poate face mare lucru acum în regiunea Transnistreană. Kremlinul, ca să poată să folosească şi regiunea transnistreană, şi Republica Moldova, în general, împotriva Ucrainei în acest război, pentru că asta îşi doreşte, trebuie să schimbe guvernarea de la Chişinău. Acolo e ţinta Kremlinului. În regiunea transnistreană, sigur, mai poţi face anumite acţiuni de destabilizare, dar nu mare lucru, pentru că sunt departe şi nu au ce să facă, chiar dacă ar vrea să facă acest lucru. Acum, ce încearcă să facă Kremlinul este să împiedice Republica Moldova să mai facă paşi pe calea integrării europene, să se amestece în alegerile noastre şi să îşi pună oamenii lor, oamenii pe care îi controlează şi care vor face ceea ce le zice Kremlinul”, a susţinut Maia Sandu.
Potrivit acesteia, ameninţările venite dinspre Moscova către Republica Moldova sunt constante, dar ţara sa nu este „la prima experienţă” în ceea ce priveşte încercările de destabilizare a ţării şi a situaţiei din Transnistria.
Sprijin pentru Ucraina
Ucraina are nevoie de sprijin deplin din partea tuturor ţărilor libere europene, nu există nimic care să fie mai urgent decât revenirea la pace, a declarat Maia Sandu, preşedintele Republicii Moldova. Liderul de la Chişinău a avut o intervenţie în sesiunea plenară din prima zi a Congresului Partidului European care se desfăşoară la Bucureşti. „Suntem adunaţi astăzi aici într-un moment esenţial pentru libertate şi pentru democraţiile liberale care sunt supuse atacurilor la momentul de faţă. Agresiunea rusă caută să facă ca eşichierul internaţional să revină la modul cum arăta înainte. De aceea democraţiile noastre trebuie să se ralieze, democraţii care pun preţ pe drepturile omului, pe democraţie şi pe o societate liberală. Acesta este fundamentul pentru o lume paşnică şi prosperă”, a declarat Maia Sandu. Ea a subliniat că în Ucraina este atacată securitatea Europei, şi este nevoie de sprijin deplin din partea ţărilor europene libere. „În Ucraina securitatea Europei este atacată. Nu e momentul să ne îndoim. Ucraina are nevoie de sprijin deplin din partea tuturor ţărilor libere europene. Nu există nimic care să fie mai urgent decât revenirea la pace. Lângă Ucraina se află Moldova. Ce întâmplă în Ucraina va defini viitorul Moldovei zeci de ani de acum înainte. Rusia doreşte să atragă Moldova în sfera sa de influenţă, unde drepturile omului, libertatea de expresie sau de adunare să fie încălcate”, a declarat Maia Sandu. Ea a punctat că astăzi, Moldova „nu mai este pe masă pentru a fi împărţită aşa cum îşi doreşte Rusia”, ci se află la masa discuţiilor. „Rusia nu-şi doreşte să întrebe ţări mici ca a noastră ce anume îşi doresc. Pentru Rusia, Republica Moldova nu trebuie să aibă niciun un cuvânt de spus în harta geopolitică, însă poporul moldovean a ales altă cale. Astăzi Moldova nu mai este pe masă pentru a fi împărţită aşa cum îşi doreşte Rusia, ci se află la masa discuţiilor. Noi am făcut o alegere conştientă să nu fim contrânşi iarăşi să revenim în sfera de influenţă a Rusiei. Este alegerea noastră să trăim liberi într-o ţară democratică. Nu cu teamă şi oprimaţi. Şi reafirmăm aici sprijinul nostru pentru această alegere „, a declarat Maia Sandu. Azi, mai mult decât oricând este nevoie de curaj de leadership şi de unitate pentru a proteja societăţile libere şi pentru a respinge orice formă de agresiune, a subliniat ea în acelaşi context. Preşedintele Republicii Moldova a punctat că agresiunile nu vor dispărea dacă închidem ochii la ele, „acestea vor reveni iar şi iar dacă nu sunt oprit şi de fiecare dată o vor face mai puternic şi vor fi mai urâte”. „Nu este momentul să ne concentrăm asupra noastră individual, ci este momentul să dăm dovadă de generozitate. Să fim idealişti şi să apărăm acele valori în care cu toţii credem, democraţie, libertatea de alegere şi pacea”, a declarat Maia Sandu. Preşedintele R. Moldova a evidenţiat faptul că PPE a fost partidul care a sprijinit cel mai puternic integrarea Moldovei în UE. „Ne-aţi sprijinit în trecut în lupta împotriva oligarhilor şi a corupţiei. Astăzi, confruntaţi cu agresiunea, contăm pe voi pe drumul nostru către integrarea în UE. Apreciez leadership-ul pe care l-am primit de la Ursula von der Leyen, de la Roberta Metsola şi de la mulţi alţi prieteni adunaţi aici. Niciodată responsabilitatea noastră şi leadership-ul în Europa nu au fost mai importante decât în momentele de criză. Împreună ne vom ridica la înălţimea provocării şi vom clădi o Uniune mai mare şi mai puternică. Doar împreună!”, a concluzionat Maia Sandu.
Referendum pentru Europa
Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, propune organizarea, în aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale din noiembrie, a unui referendum pe tema aderării europene a Moldovei. Liderul de la Chişinău a declarat, miercuri, într-o emisiune la postul de televiziune Digi 24, că referendumul este „un proiect de ţară”, care să confirme că Republica Moldova îşi doreşte „să ajungă parte a familiei europene”. „Noi avem partide care lucrează pentru Kremlin, nu pentru cetăţenii Republicii Moldova şi atunci ce putem face în această situaţie? Putem să demonstrăm că există o majoritate a cetăţenilor Republicii Moldova care sprijină acest proiect de ţară, să scriem în Constituţie şi, respectiv, să fie obligată toată clasa politică să urmeze decizia cetăţenilor”, a afirmat Maia Sandu. Şefa statului moldovean a precizat că suprapunerea referendumului cu alegerile prezidenţiale are ca scop atragerea unui număr cât mai mare de alegători şi pentru a da posibilitatea tuturor cetăţenilor cu drept de vot, atât din ţară, cât şi din diasporă, să îşi exprime opţiunea cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. „Sper să avem o decizie reprezentativă şi pozitivă. Proiectul Moldova europeană este singura opţiune pentru noi. Nu există altă opţiune prin care Republica Moldova să poată să îşi păstreze libertatea, democraţia şi pacea. Nu exagerez, este singura opţiune de dezvoltare democratică şi dezvoltare economică sustenabilă pentru noi (…) Noi suntem europeni. Acum este important să ne înscriem şi în acte şi să vadă şi Moscova, care ne doreşte răul, şi să vadă şi statele europene, care ne-au deschis uşile, să vadă că această alegere nu este doar alegerea mea, ci este alegerea cetăţenilor Republicii Moldova”, a subliniat Sandu.
Apel PPE
Lideri de guvern şi de opoziţie din Europa de Est au făcut apel miercuri, în prima zi a Congresului Partidului Popular European (PPE) de la Bucureşti, la intensificarea sprijinului pentru Ucraina, inclusiv prin oferirea de noi arme, şi a luptei împotriva Rusiei conduse de preşedintele Vladimir Putin, considerând că o eventuală victorie a Moscovei în război ar reprezenta o ameninţare pentru securitatea europeană şi globală. „Noi, europenii, ne confruntăm în prezent cu cele mai mari ameninţări şi pericole geopolitice la adresa securităţii noastre, a modului nostru de viaţă, a principiilor şi valorilor democratice de după cel de-Al Doilea Război Mondial. În momentul de faţă avem un privilegiu uriaş de a nu fi în primele linii ale frontului, sub domnia gloanţelor, bombelor şi rachetelor, şi în primele rânduri de tranşee. Acest privilegiu ne este adus de sacrificiile eroice ale ucrainenilor, atât militari, cât şi civili, bărbaţi şi femei, copii şi vârstnici”, a declarat şefa guvernului lituanian, Ingrida Simonyte, în cadrul Congresului PPE de la Bucureşti.
Ea a salutat „rezistenţa forţelor armate ucrainene şi a societăţii civile ucrainene”, care „împiedică orice formă de catastrofă modernă”, şi a atras atenţia că, dacă ajutorul pentru Ucraina nu va continua, atunci se va instala „dezordinea”, iar „prosperitatea se va prăbuşi”. „Prin urmare, modul în care abordăm această provocare şi ameninţare existenţială nu numai că va defini securitatea europeană pentru viitorul previzibil, dar sunt sigură că şi securitatea globală. Nu este o coincidenţă că dictatorii şi autocraţii de pe tot globul, de la Belarus la Iran şi Coreea de Nord, urmăresc îndeaproape şi analizează acţiunile noastre, hotărârea şi solidaritatea sau uneori lipsa ambelor”, a subliniat şefa guvernului lituanian. „Ei nu numai că îşi ajustează strategiile şi planurile agresive viitoare, dar cooperează deja foarte intens şi ajută şi întăresc regimul lui Putin să continue agresiunea şi ocupaţia, tortura, crimele de război, genocidul împotriva ucrainenilor (…) După ce îşi ucid adversarii acasă şi pun activiştii civici în închisori, ei încearcă să distrugă încrederea sistemelor noastre democratice pentru a impune polarizarea, sentimentul de vulnerabilitate sau cel puţin confuzia. Dar nu ne vom teme. Rusia lui Putin nu este la fel de puternică precum a fost Uniunea Sovietică, care, apropo, s-a prăbuşit şi ea”, a adăugat Ingrida Simonyte. „Putem şi trebuie să ajutăm Ucraina să câştige acest război, pentru că este şi războiul nostru. Acest război este împotriva noastră, împotriva tuturor valorilor în care credem. De la Marea Neagră la Marea Baltică, de la Marea Mediterană la Marea Caspică, de la Atlantic la Indo-Pacific, cu toţii ar trebui să ne intensificăm eforturile. Formula câştigătoare nu este un fel de misterios Sfânt Graal (…). Formula victoriei este destul de clară. Sprijin militar din ce în ce mai rapid pentru Ucraina, sprijin economic din ce în ce mai rapid, tragerea la răspundere pentru crimele regimurilor lui Putin şi Lukaşenko (…) Să mergem mai departe şi mai repede cu sancţiuni mai puternice”, a mai afirmat ea. Lidera de la Vilnius a subliniat de asemenea că „nu ar trebui să existe tabuuri în privinţa armelor şi sistemelor militare” pentru Ucraina. „Fără tabuuri pentru sprijinul militar pentru Ucraina. Fără linii roşii autoimpuse. Dictatorii sunt buni la sprint, la mobilizarea resurselor, dar slabi la maratoane şi lupte pe termen lung. Democraţiile sunt lente la început, dar au o capacitate unică de a învăţa din greşeli şi de a se reinventa din mers. Dacă vrem o pace durabilă pe continentul european, dacă vrem să salvăm UE ca un proiect geopolitic de pace unic, o putem face doar prin a ne întări. Pace prin consolidare, nu relaxare. Pace prin victoria Ucrainei (…) Pace prin integrarea Ucrainei în NATO şi UE alături de Republica Moldova, Balcanii de Vest şi Caucazul de Sud, alături de un Belarus democratic şi european”, a mai declarat ea.
La rândul său, lidera opoziţiei din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, care trăieşte în exil, a făcut apel la participanţii la Congresul PPE, în contextul campaniei electorale pentru alegerile europene din iunie, să fie „campioni ai democraţiei” şi „susţinători ai tuturor celor care îşi riscă viaţa şi libertatea în numele valorilor pe care le susţinem cu toţii aici”. „Vă rog să includeţi Ucraina şi Belarus în programele dumneavoastră electorale. De asemenea, vă rog să oferiţi Ucrainei tot ce are nevoie. Mulţi belaruşi luptă şi pentru libertatea Ucrainei chiar în timp ce noi vorbim acum. Mulţi dintre ei îşi dau viaţa pentru Ucraina, pentru că înţelegem că nu este doar războiul lor, este războiul nostru comun. Vă rog să fiţi alături de cei care luptă pentru un Belarus liber. Schimbări în Belarus ar putea aduce victoria Ucrainei mai repede şi ar fi o lovitură uriaşă pentru Putin. Şi, nu uitaţi, dictatorii nu pot fi calmaţi. Dictatorii nu pot fi reeducaţi. Cu ei trebuie să te lupţi. Aşa că este timpul ca democraţia să-şi arate dinţii”, a afirmat Svetlana Tihanovskaia.
Prezent la rândul său la Congresul PPE de la Bucureşti, fostul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko, preşedinte al partidului de opoziţie Solidaritatea Europeană, a declarat că Ucraina trebuie sprijinită „atât timp cât este nevoie pentru victorie” şi că „mesajul nostru comun ar trebui să fie că nu avem încredere în Putin, că nu ne temem de Putin şi cu siguranţă vom câştiga”.
Mihail Saakaşvili rămâne în închisoare
El a făcut apel la continuarea şi intensificarea asistenţei militare pentru Ucraina. Poroşenko a cerut muniţie pentru ţara sa, „produsă în Uniunea Europeană sau livrată din întreaga lume”, şi a îndemnat la crearea unei coaliţii a avioanelor de luptă pentru „recâştigarea controlului asupra spaţiului aerian ucrainean”, nu numai prin avioane F-16, de producţie americană, ci şi prin avioane de luptă de producţie europeană. În plus, Poroşenko a spus că ţara sa are nevoie de rachete cu rază lungă de acţiune, inclusiv model Taurus, pentru „a distruge toate tipurile de muniţie şi pentru a-i ajuta pe soldaţii noştri să câştige, pentru victoria noastră comună”. Potrivit fostului preşedinte ucrainean, întărirea regimului de sancţiuni împotriva Rusiei este „singura modalitate prin care putem opri încercarea lui Putin de a finanţa războiul”. El a cerut ca activele ruseşti îngheţate să fie folosite pentru a sprijini Ucraina. În cadrul reuniunii a fost citit şi un mesaj din partea fostului preşedinte pro-european al Georgiei, Mihail Saakaşvili, care se află în prezent în închisoare, o detenţie despre care a spus că a fost motivată politic. „Anul acesta va fi crucial pentru a decide soarta unei mari părţi a Europei în multe feluri. Fie cedăm în faţa liderilor autoritari şi asistăm la instalarea unei noi Cortine de Fier în Europa, fie facem ca Europa să fie complet liberă şi o pace justă prevalează. Acest lucru este posibil doar atunci când Ucraina, sub conducerea unui Churchill modern, preşedintele Zelenski, va câştiga acest război. Nu e timp pentru ezitare sau autocomplezenţă. Este timpul pentru leadership, unitate, curaj şi hotărâre”, a transmis Saakaşvili prin mesajul său. Saakaşvili a mai spus că Putin îl consideră „duşmanul său personal, mai ales datorită rolului meu în a conduce Georgia şi, în mare parte, Ucraina în direcţia europeană”. „Putin mă vrea mort, la fel ca pe (opozantul rus) Aleksei Navalnîi, cu care m-a comparat în mai multe rânduri. Într-o astfel de situaţie, solidaritatea dumneavoastră contează foarte mult pentru mine şi pentru milioane de simpatizanţi din Georgia şi Ucraina”, le-a mai transmis el participanţilor la Congresul PPE, criticând totodată actualul regim din Georgia, spunând că este o „oligarhie în stil mafiot”. Congresul PPE a avut loc miercuri şi joi la Bucureşti pentru a o nominaliza pe Ursula von der Leyen, în vârstă de 65 de ani, pentru a conduce lista popularilor la scrutinul european de la 6-9 iunie şi, prin urmare, pentru a obţine un nou mandat de cinci ani la şefia Comisiei Europene.
Autoritățile din Georgia, Azerbaidjan, Ungaria și România iau în considerare posibilitatea creării unei companii mixte care să instaleze un cablu electric pe fundul Mării Negre, a transmis serviciul de presă al Ministerului Economiei și Dezvoltării Durabile din Georgia în urma rezultatelor unei reuniuni ministeriale desfășurate la Baku pe tema energiei verzi.
„Reprezentanții guvernelor Georgiei, Azerbaidjanului, României și Ungariei, în formatul unei ședințe ministeriale privind dezvoltarea energiei verzi, au discutat la Baku despre implementarea proiectului cablului submarin al Mării Negre și aspecte cheie legate de acesta. S-au discutat detaliile înființării unei companii mixte și următorii pași pentru dezvoltarea proiectului”, se arată în comunicatul citat.
Prim-viceprim-ministrul Georgiei, șeful Ministerului Economiei, Levan Davitashvili, care a condus delegația georgiană la Baku, a numit cablul electric subacvatic o inițiativă ambițioasă care va juca un rol decisiv în asigurarea unui lanț de transport durabil al energiei și va promova cooperarea între ţările participante la proiect. Proiectul cablului Mării Negre este un pas important spre crearea securității energetice, a adăugat serviciul de presă.
La întâlnire au participat și comisarul european pentru energie Kadri Simson și înalți reprezentanți ai guvernului bulgar.
Guvernele din Azerbaidjan, Ungaria, Georgia și România au semnat pe 17 decembrie 2022 la București un acord privind un parteneriat strategic în dezvoltarea și livrarea de energie verde. Aceasta presupune așezarea unui cablu de-a lungul fundului Mării Negre pentru a furniza energie electrică cu o capacitate de 1 GW. Linia va avea o lungime de 1.195 km și este proiectată să furnizeze energie electrică produsă în Azerbaidjan, prin Georgia și Marea Neagră, către România, pentru transportul ulterior către Ungaria și restul Europei.
În iunie anul trecut, Bulgaria și-a anunțat intenția de a se alătura proiectului.
Instalarea cablului este de așteptat să dureze trei până la patru ani.
Anterior, în cadrul vizitei președintele Georgiei, Salome Zourabichvili, în Portul Constanța, s-a discutat despre proiectul construirii unui cablu electric între România, Georgia și Azerbaidjan, dar și a unei linii de feribot.
România și Georgia au anunțat că lucrează împreună pentru operaționalizarea proiectului construirii unui cablu electric între România, Georgia și Azerbaidjan, în cadrul „Coridorului verde de electricitate”, care să conecteze regiunea Mării Caspice cu cea a Mării Negre și cu spațiul Uniunii Europene. Proiectul ar urma să fie dublat de un cablu submarin de fibră optică România-Georgia pentru dezvoltarea conectivității digitale între Uniunea Europeană, Georgia și, mai departe, către Asia Centrală.
Președintele Georgiei, Salome Zourabichvili, a fost prezentă în luna octombrie 2023, în Portul Constanța, cu ocazia vizitei oficiale în țara noastră la invitația lui Klaus Iohannis.
La sediul Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime a fost întâmpinat de reprezentanții Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, secretarii de stat Bogdan Stelian Mîndrescu și Constantin Gabriel Bunduc, directorul general Florin Vizan, președintele Consiliului Județean Constanța, Mihai Lupu, primarul municipiului Constanța, Vergil Chițac și prefectul județului Constanța, Silviu Coșa. După o scurtă întâlnire cu oficialitățile, Președintele Georgiei, Salome Zourabichvili, a vizitat Portul Contanța la bordul navei Anghel Saligny.
Vizita în Portul Constanța vine în contextul discuțiilor purtate, la Cotroceni, cu președintele României, Klaus Iohannis, care au vizat modalitățile concrete de creștere a conectivității între România și Georgia, cu valorificarea potențialului de tranzit între Europa și Asia al celor două țări, în planul transporturilor, energiei și contactelor interumane.
România și Georgia lucrează împreună pentru operaționalizarea Coridorului de transport de mărfuri Marea Neagră-Marea Caspică, discutându-se și despre stabilirea unei linii de feribot regulate la Marea Neagră, care să lege România de Georgia.
Vizita Președintelui Salome Zourabichvili a avut loc în context aniversar, anul acesta România și Georgia marcând 30 de ani de la restabilirea relațiilor diplomatice, ocazie cu care s-a semnat, la București, Declarația comună privind stabilirea unui Parteneriat Strategic între România și Georgia.
Regiunea Caucaziană este recunoscută pentru potențialul său energetic semnificativ, care include atât resursele tradiționale, cum ar fi petrolul și gazul natural, cât și resursele regenerabile, precum energia hidroelectrică, energia solară și energia eoliană. Acest mix diversificat oferă regiunii o poziție strategică în ceea ce privește securitatea energetică și dezvoltarea durabilă.
Caucazul este o zonă bogată în resurse de hidrocarburi, cu câmpuri dovedite de petrol și gaze naturale, în special în Azerbaidjan. Conductele care traversează regiunea, cum ar fi Nabucco și conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC), sunt vitale pentru transportul petrolului și gazului către piețele europene.
Având în vedere relieful său montan și numărul mare de râuri, regiunea Caucaz are un potențial semnificativ pentru dezvoltarea energiei hidroelectrice. Georgia, de exemplu, este deja un exportator net de energie electrică, datorită capacităților sale hidroelectrice.
Zonele cu altitudini mari și expunerea la soare pe tot parcursul anului fac din Caucaz un loc promițător pentru dezvoltarea energiei solare. Acest lucru este valabil mai ales pentru zonele rurale și îndepărtate, unde energia solară poate oferi o sursă de electricitate fiabilă și curată.
Deși încă la început, potențialul pentru energia eoliană în regiunea Caucaz este recunoscut, mai ales în zonele montane și în câmpurile deschise, unde vânturile sunt constante și puternice.
Resursele geotermale, deși mai puțin explorate, reprezintă o altă sursă potențială de energie regenerabilă în Caucaz, în special în zonele cu activitate seismică și vulcanică.
Pentru a valorifica la maximum aceste resurse, regiunea trebuie să depășească anumite provocări, inclusiv necesitatea investițiilor în infrastructura energetică, îmbunătățirea reglementărilor și politicilor în domeniul energiei, și promovarea cooperării regionale și internaționale. Diversitatea resurselor sale oferă Caucazului oportunitatea unică de a dezvolta un mix energetic echilibrat și durabil, care să sprijine atât nevoile sale interne, cât și să contribuie la securitatea energetică a regiunilor învecinate.
Președintele Senatului României, Nicolae-Ionel Ciucă, va efectua o vizită în Republica Moldova în perioada 1-2 martie, relatează mass-media de la Chișinău. Potrivit agendei vizitei, oficialul va avea întrevederi cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu și cu președintele Parlamentului, Igor Grosu.
La 1 martie, cei doi președinți de parlament, Igor Grosu și Nicolae-Ionel Ciucă, vor planta copaci la Grădina Botanică Națională „Alexandru Ciubotaru”. Ulterior, oficialii vor participa la inaugurarea celei de-a 58-a ediții a Festivalului Internațional de Muzică „Mărțișor” cu genericul „Vine, vine primăvara, mărțișor în toată țara”.
Președintele Senatului României, Nicolae-Ionel Ciucă, va fi însoțit, în vizita sa la Chișinău, de către eurodeputații Siegfried Mureșan și Rareș Bogdan, precum și de secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, Adrian Dupu.
Recent, în cadrul întrevederii dintre președintele Senatului României, Nicolae-Ionel Ciucă, și viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, s-a discutat despre rezolvarea diferendului transnitrean și provocările acestui conflict înghețat. Întrevederea dintre cei doi a avut loc astăzi, 29 februarie, în cadrul vizitei de două zile a lui Serebrian în România.
Nicolae-Ionel Ciucă a salutat dialogul constructiv și deschiderea constantă către consultarea părții române în soluționarea de către Republica Moldova a problematicii transnistrene.
„Problema transnistreană are nevoie de o soluție pașnică și durabilă, în conformitate cu dreptul internațional, respectându-se suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, dar fără a i se afecta parcursul său european.
Felicit conducerea de la Chișinău pentru modul responsabil și echilibrat în care abordează această temă complexă, mai ales într-o perioadă plină de provocări în regiune. Este lăudabil faptul că, spre deosebire de conflictele prelungite din zonă, autoritățile moldovene au un dialog constant cu Tiraspolul”, a declarat Nicolae-Ionel Ciucă.
Înaltul demnitar român a evocat faptul că Republica Moldova rămâne cel mai afectat vecin al Ucrainei, în contextul războiului de agresiune și a acțiunilor de destabilizare ale Federației Ruse. Riscul atacurilor hibride asupra Republicii Moldova orchestrate din exterior rămâne ridicat, fiind amplificat de alegerile prezidențiale și referendumul pentru integrare europeană din acest an, precum și de alegerile parlamentare din 2025.
De asemenea, președintele Senatului a precizat că securitatea Republicii Moldova este o prioritate pentru România, argumentând că aceasta trebuie înțeleasă într-o perspectivă regională, în corelație cu securitatea Ucrainei.
Nicolae-Ionel Ciucă este un politician și fost general român, care a ocupat funcția de Prim-Ministru al României. Născut la data de 7 februarie 1967, în comuna Plenița, județul Dolj, Ciucă are o carieră militară îndelungată înainte de a se implica în politica națională.
Nicolae Ciucă este absolvent al Academiei Militare din Sibiu, servind în diferite poziții de comandă în Armata Română, inclusiv în misiuni internaționale. A participat ca ofițer în cadrul forțelor NATO din Irak, unde a avut o contribuție importantă la operațiunile militare internaționale.
După o carieră militară de succes, Nicolae Ciucă și-a îndreptat atenția către politica românească, aderând la Partidul Național Liberal (PNL).
A ocupat funcția de Prim-Ministru al României, prima dată ca interimar în 2020, după demisia lui Ludovic Orban, și ulterior a fost numit în funcție pentru un mandat complet. Sub liderstul său, guvernul a abordat diverse provocări, inclusiv gestionarea pandemiei de COVID-19 și implementarea unor măsuri economice și sociale.
În calitate de lider al executivului, Ciucă a pus accent pe consolidarea economiei, dezvoltarea infrastructurii, sprijinirea educației și sănătății, precum și pe întărirea poziției României în cadrul Uniunii Europene și parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii.
Nicolae Ciucă este recunoscut pentru abordarea sa pragmatică în politica internă și externă, promovând stabilitatea și creșterea economică. De asemenea, a fost implicat în consolidarea apărării naționale și în adaptarea forțelor armate la standardele NATO.
Rusia se află „foarte probabil” în spatele „încercărilor de destabilizare” a Republicii Moldova, unde separatiştii pro-ruşi din regiunea transnistreană au cerut ajutorul Moscovei, a transmis joi diplomaţia franceză, care a mai precizat că unele statele europene vor discuta despre cum să consolideze sprijinul militar pentru Kiev şi Chişinău.
Încercări de destabilizare
„R. Moldova se confruntă cu încercări de destabilizare tot mai agresive, foarte probabil conduse de Rusia”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe francez, Christophe Lemoine, adăugând că „apelul separatiştilor fără autonomie pentru o aşa-numită protecţie din partea Moscovei este un scenariu familiar” şi că „situaţia din Transnistria este urmărită cu mare atenţie”. „În faţa acestei creşteri a agresivităţii Rusiei, este necesară o tresărire colectivă”, a comentat el, referindu-se la declaraţiile „scandaloase” ale Rusiei împotriva Franţei „din nou în această săptămână”, „mărturie a febrilităţii sale în faţa partenerilor europeni hotărâţi să facă totul pentru a învinge Rusia” în Ucraina. În acest context, Christophe Lemoine a spus că problema va fi discutată între unii miniştri europeni de externe şi ai apărării la o întâlnire la Paris în zilele următoare, care se va concentra, de asemenea, pe consolidarea sprijinului pentru Ucraina. Întâlnirea, despre care diplomaţi europeni au spus că ar putea avea loc pe 7 martie, a fost planificată după o conferinţă privind Ucraina la începutul acestei săptămâni. Reuniunea îşi propune să vină cu idei concrete privind apărarea cibernetică, producţia de arme, apărarea ţărilor ameninţate de Rusia, în special Republica Moldova, protejarea frontierei Ucrainei cu Belarus şi operaţiunile de deminare. Autorităţile transnistrene au cerut Rusiei „măsuri de protecţie” în faţa a ceea ce ele spun că este o „presiune sporită” din partea Republicii Moldova, pe fondul tensiunilor exacerbate de conflictul din Ucraina vecină. Diplomaţia rusă a răspuns rapid, afirmând că „prioritatea” sa este „protecţia” locuitorilor Transnistriei şi adăugând că Moscova va „examina cu atenţie” cererea Tiraspolului, fără a oferi detalii suplimentare. „Statele Unite sprijină ferm suveranitatea şi integritatea teritorială a Moldovei în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional”, a declarat miercuri un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat.
Evadarea din CSI
Parlamentul de la Chişinău a denunţat încă trei acorduri încheiate pe platforma Comunităţii Statelor Independente (CSI), votând, în a doua lectură, trei proiecte de legi în acest sens, relatează portalul Deschide.md. Printre acestea se numără Acordul cu privire la principiile asigurării forţelor armate ale statelor membre ale CSI cu armament, tehnică, mijloace materiale; organizării activităţii de producţie a întreprinderilor de reparaţii şi lucrărilor de cercetări ştiinţifice şi experimentale de construcţie, semnat pe 14 februarie 1992 la Minsk, conform unui comunicat al legislativului moldovean. Republica Moldova nu mai interacţionează în domeniile politico-militare în cadrul Comunităţii Statelor Independente, a explicat Ministerul Apărării de la Chişinău. Un alt document denunţat este Acordul privind grupurile de observatori militari şi Forţele colective de menţinere a păcii în cadrul CSI, semnat la 20 martie 1992 la Kiev, şi Protocolul privind procedura temporară de formare şi angajare a Grupurilor observatorilor militari şi a Forţelor colective de menţinere a păcii în zonele de conflict între state şi în statele membre ale CSI, semnat de către R. Moldova pe 4 august 1992. În privinţa acestuia, Ministerul Apărării a argumentat că menţinerea calităţii de membru al Republicii Moldova în acest acord este inoportună, deoarece nu interacţionează în cadrul CSI în domeniile politico-militare şi nu a implementat de facto prevederile pactului respectiv. De asemenea, statele semnatare sunt concomitent părţi la Carta ONU, care, din punct de vedere al dreptului internaţional, are prioritate. A fost de asemenea denunţat şi Acordul statelor membre ale CSI privind colaborarea în scopul asigurării tehnico-materiale a organelor competente în domeniul combaterii terorismului şi altor forme violente de manifestare a extremismului. Denunţarea documentului a fost motivată de lipsa colaborării pe acest segment cu părţile contractante, precum şi de faptul că Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova (SIS) nu a beneficiat de prevederile acestui document, ceea ce face inoportună menţinerea calităţii de stat membru al Republicii Moldova în acordul respectiv, a indicat instituţia de apărare de la Chişinău. Retragerea Republicii Moldova dintr-o serie de acorduri cu CSI a fost criticată cu o zi în urmă de către purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova. Numai până în octombrie anul trecut, Chişinăul denunţase 29 de acorduri încheiate în cadrul CSI, iar de atunci s-a retras şi din altele câteva. Într-o conferinţă de presă, Zaharova a acuzat actualele autorităţi proeuropene de la Chişinău de „dorinţa nesăbuită de a distruge acele poduri corecte care au fost clădite” timp de decenii cu Rusia şi CSI, potrivit paginii oficiale a MAE rus (mid.ru). Conducerea moldoveană se rupe astfel de realitate şi de interesele fundamentale ale propriilor cetăţeni, a mai declarat Maria Zaharova, care a criticat în repetate rânduri în ultimul timp guvernul de la Chişinău, în special pentru poziţia sa tranşantă împotriva invaziei Rusiei în Ucraina, pe care Moscova o numeşte „operaţiune specială militară”.
Ucraina, scut pentru R. Moldova
Chiar joi, când la Tiraspol se desfăşura aşa-zisul Congres al „deputaţilor de toate nivelurile” care „cerea protecţie” Rusiei în faţa pretinselor „presiuni” ale Chişinăului, preşedintele Maia Sandu a declarat că, datorită rezistenţei de care dă dovadă Ucraina în faţa agresiunii ruse, Republica Moldova e în siguranţă în pofida provocărilor din regiunea transnistreană. „Moldova este în siguranţă astăzi. Ucraina trebuie sprijinită. Ucraina ne asigură, astăzi, pacea şi siguranţa”, a insistat Maia Sandu într-o declaraţie făcută la Summitul statelor din sud-estul Europei de la Tirana, potrivit Ştiri.md.
Democraţia, prosperitatea şi securitatea rămân la baza parteneriatului dintre SUA şi Republica Moldova, a declarat miercuri ambasadorul Statelor Unite la Chişinău, Kent Logsdon, care a subliniat că Washingtonul ajută Chişinăul să facă faţă încercărilor din partea ruşilor de a submina instituţiile democratice şi traiectoria europeană a republicii, relatează Radio Chişinău. „Ajutăm, de asemenea, partenerii noştri moldoveni să facă faţă la încercările ruşilor de a submina instituţiile democratice din ţară şi traiectoria dumneavoastră europeană. Astfel, susţinem presa independentă, jurnaliştii profesionişti, de calitate, ca societatea să poată discerne evenimentele adevărate de propagandă. De asemenea, susţinem presa de limbă rusă, ca cetăţenii să se informeze din surse sigure şi să nu depindă de Moscova”, a subliniat ambasadorul SUA într-o întâlnire cu studenţii de la Universitatea de Stat din Moldova, în faţa cărora a evocat securitatea regională şi parcursul european al Republicii Moldova. Parteneriatul pe care l-a creat în timp ambasada Statelor Unite în Republica Moldova cu Universitatea de Stat a devenit tot mai puternic şi mai prioritar în mai multe domenii, a subliniat el. „Anul trecut, când am fost aici, am îndemnat să reţineţi trei cuvinte: democraţie, prosperitate, securitate. Aceste cuvinte rămân a fi fundaţia parteneriatului dintre SUA şi Republica Moldova. Sunteţi viitorii conducători ai Republicii Moldova, voi sunteţi generaţia care vine cu idei noi care vor ajuta la integrarea europeană a Moldovei”, a spus Kent Logsdon. În discursul său, ambasadorul american a menţionat războiul din Ucraina şi impactul acestuia asupra Republicii Moldova. El a subliniat rolul presei independente în combaterea dezinformării, mai ales în contextul actual. „Astăzi este important să susţinem Ucraina în războiul de agresiune declanşat de Rusia, deoarece astfel ne protejăm democraţia şi contribuim la pacea Europei întregi şi unite”, a spus Kent Logsdon, citat de Radio Chişinău.
Sancțiuni americane
Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a salutat vineri noile sancţiuni ale SUA împotriva Marinei Tauber, membră a partidului prorus Şor, şi a acuzat-o de tentative de subminare a democraţiei, informează Reuters. Tauber a condus protestele stradale împotriva guvernului proeuropean al Republicii Moldova, în cadrul unei mişcări care, potrivit Chişinăului, este parte a tentativelor susţinute de Moscova de a destabiliza fosta republică sovietică. „Mulţumesc SUA pentru că a întreprins astăzi o acţiune decisivă împotriva celor care subminează, în interesul Kremlinului, integritatea alegerilor noastre prin cumpărarea ilegală de voturi”, a scris Maia Sandu pe platforma X. Statele Unite au anunţat recent sancţiuni împotriva Marinei Tauber pentru facilitarea încercărilor oligarhului fugar condamnat Ilan Şor de a submina procesele electorale din Moldova în interesul Kremlinului prin cumpărarea ilegală de voturi, arată un comunicat al Ambasadei SUA la Chişinău. „Cetăţenii Republicii Moldova merită instituţii şi procese democratice libere şi corecte. Ei merită un viitor lipsit de influenţa malignă a Kremlinului. Statele Unite salută progresele înregistrate de Republica Moldova în implementarea reformelor democratice şi economice. Vom continua să sprijinim poporul şi guvernul Republicii Moldova în construirea unui viitor mai democratic, prosper şi sigur’, a subliniat ambasadorul SUA în Republica Moldova, Kent D. Logsdon. Într-o postare pe Telegram, premierul Dorin Recean a salutat la rândul său la decizia Statelor Unite, informează Radio Chişinău. „Salut decizia Guvernului SUA de a include în lista de sancţiuni persoanele responsabile pentru acţiuni care subminează securitatea Republicii Moldova şi au facilitat interferenţa Kremlinului în alegeri. Sprijinul partenerilor noştri merge mână în mână cu eforturile noastre continue de a lupta împotriva fraudelor şi de a proteja democraţia noastră’, a transmis Dorin Recean. În octombrie 2022, SUA au impus sancţiuni similare împotriva a 21 de persoane şi entităţi, printre care fostul lider democrat Vlad Plahotniuc, deputatul fugar Ilan Şor, Partidul „Şor’, scos în afara legii, soţia lui Şor şi Igor Ceaika, om de afaceri din Rusia şi un apropiat de-al fostului preşedinte Igor Dodon. Marina Tauber, alături de oligarhii fugari Ilan Şor şi Vlad Plahotniuc, se află pe lista primelor persoane sancţionate în baza noului regim de sancţiuni al UE pentru contracararea acţiunilor de destabilizare a Republicii Moldova, adoptate de Consiliul Uniunii Europene la sfârşitul lunii mai anul trecut, mecanism creat la iniţiativa României.
Războiul declarațiilor
Guvernul Republicii Moldova respinge „declaraţiile propagandistice” ale Tiraspolului, a afirmat miercuri vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, într-o primă reacţie a autorităţilor de la Chişinău la rezoluţia adoptată anterior în cursul zilei de Congresul aşa-zişilor deputaţi „de toate nivelurile” din regiunea transnistreană, care au cerut „protecţia” Moscovei în faţa „presiunii sporite” din partea Republicii Moldova. „Guvernul Republicii Moldova şi Biroul Politici de Reintegrare resping declaraţiile propagandistice venite dinspre Tiraspol. Ţinem să subliniem că regiunea transnistreană beneficiază de pe urma politicilor de pace, securitate şi integrare europeană pe care le promovează Chişinăul în cadrul legăturilor sale cu Uniunea Europeană”, a declarat Oleg Serebrian pe aplicaţia de mesagerie Telegram. Potrivit vicepremierului moldovean, aceste politici îi avantajează pe toţi cetăţenii Republicii Moldova, indiferent dacă sunt pe malul drept sau malul stâng al Nistrului. Congresul aşa-zişilor „deputaţi de toate nivelurile” din Transnistria a adoptat miercuri o rezoluţie în care acuză Chişinăul de „război economic” împotriva Tiraspolului şi cere „măsuri de protecţie” din partea Rusiei în faţa presupusei „presiuni sporite” a Chişinăului, pe fondul tensiunilor exacerbate de conflictul din Ucraina vecină, potrivit AFP. Primul din cele şapte puncte ale documentului se referă la înaintarea unei solicitări către autorităţile ruse de a proteja Transnistria de aşa-numita „blocadă economică” din partea Republicii Moldova. Nemulţumirea Tiraspolului survine după ce autorităţile de la Chişinău au obligat de la 1 ianuarie firmele din Transnistria să achite taxe vamale la bugetul Republicii Moldova. De asemenea, deputaţii transnistrenii s-au plâns şi în legătură cu Legea cu privire la separatism adoptată de Chişinău. Conform unora dintre prevederile acesteia, „acţiunile separatiste, comise în scopul separării unei părţi a teritoriului Republicii Moldova”, sunt pedepsite cu închisoare de la doi la cinci ani, relatează media de peste Prut. În anul 2023, exportul agenţilor economici din regiunea transnistreană către ţările din Uniuni Europene a depăşit 70%, o cifră-record de la semnarea Acordului de Asociere cu Republica Moldova, în creştere cu peste 20% în raport cu anul 2019, potrivit datelor Biroului pentru Reintegrare, notează Ziarul Naţional din Chişinău.
Reacție rusă
Reacţia diplomaţiei ruse nu s-a lăsat aşteptată, Ministerul rus de Externe dând asigurări că pentru Moscova este o „prioritate protejarea” locuitorilor din Transnistria. Rusia „va examina cu atenţie” cererea Tiraspolului, a transmis MAE rus într-o declaraţie, fără să ofere mai multe precizări. Înlănţuirea acestor evenimente aminteşte de o situaţie similară din februarie 2022, când un apel al separatiştilor proruşi din estul Ucrainei a fost folosit de preşedintele rus Vladimir Putin ca unul dintre pretexte pentru declanşarea unui atac pe scară largă asupra acestei ţări. Deputaţii din Transnistria, reuniţi la Tiraspol într-un congres extraordinar, primul din 2006 încoace, au cerut parlamentului rus să „pună în aplicare măsuri pentru a proteja” acest mic teritoriu unde locuiesc „peste 220.000 de cetăţeni ruşi” în faţa „presiunii sporite din partea Republicii Moldova”. Transnistria se confruntă cu „ameninţări fără precedent de natură economică, socio-umanitară şi politico-militară”, transmit ei în declaraţia lor.â Ministrul de externe separatist, Vitali Ignatiev, a declarat pentru postul de televiziune rus Rossia-24 că scopul este „în primul rând de a cere sprijinul diplomatic din partea Moscovei”. Fâşie îngustă de pământ situată între Republica Moldova şi Ucraina, Transnistria a ieşit de sub jurisdicţia Chişinăului după un scurt război în 1992 împotriva armatei moldovene. Conform cifrelor oficiale, Rusia păstrează încă 1.500 de militari acolo, în principal pentru a îndeplini o misiune de menţinere a păcii. După asaltul rusesc asupra Kievului din februarie 2022, au apărut speculaţii cu privire la un posibil atac rusesc dinspre Transnistria către marele oraş-port ucrainean Odesa de la Marea Neagră. Autorităţile separatiste susţin că acest congres a fost o reacţie la recenta introducere de către Chişinău a taxelor vamale la importurile din Transnistria. În discursul său, liderul separatist Vadim Krasnoselski, citat de presa locală, a declarat că teritoriul este supus unei „politici de genocid”, prin presiuni economice, „fizice”, juridice şi lingvistice. În rezoluţia lor, deputaţii din Transnistria cer, de asemenea, secretariatul general al ONU să împiedice „provocările” care ar putea duce la o „escaladare a tensiunilor”. De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, în urmă cu doi ani, temerile că războiul s-ar putea extinde în Transnistria au revenit mereu în actualitate. Anul trecut, Tiraspolul a acuzat Kievul că ar dori să îl atace după ce a pretins că a dejucat un atentat împotriva liderilor săi în martie. Ministerul rus al Apărării a afirmat din nou săptămâna trecută, fără a furniza nicio dovadă, că Ucraina ar pregăti o „provocare armată” împotriva Transnistriei. Cu o populaţie oficială de 465.000 de locuitori, majoritatea vorbitori de limbă rusă, independenţa acestui teritoriu situat de-a lungul râului Nistru nu este recunoscută de către comunitatea internaţională şi nici de Moscova. Chişinăul şi Uniunea Europeană acuză în mod regulat Rusia că încearcă să destabilizeze Republica Moldova, care a fost în trecut în zona sa de influenţă, dar ale cărei autorităţi sunt acum orientate în mod ferm spre Europa. În decembrie 2023, UE a decis să deschidă negocierile de aderare atât cu Ucraina, cât şi cu Republica Moldova.
Prioritate pentru Moscova
Rusia a declarat miercuri că o „prioritate” a sa este „protejarea” populaţiei din Transnistria, un teritoriu separatist prorus din estul Republicii Moldova, care a cerut anterior ajutorul Moscovei în faţa „presiunii sporite” din partea Chişinăului. „Protejarea intereselor locuitorilor din Transnistria, a compatrioţilor noştri, este una dintre priorităţi. Toate cererile sunt întotdeauna examinate cu atenţie de către organismele ruse competente”, a transmis Ministerul rus de Externe, citat de agenţiile de presă ruse. „Cerem Consiliului Federaţiei şi Dumei de Stat a Rusiei (cele două camere ale parlamentului federal rus – n.r.) să implementeze măsuri de protecţie a Transnistriei pe fondul presiunii sporite din partea Republicii Moldova”, se afirmă în rezoluţia adoptată de deputaţii locali, care aminteşte că în stânga Nistrului locuiesc 220.000 de cetăţeni ruşi. Deputaţii acuză Chişinăul că ar fi declanşat un „război economic” împotriva regiunii transnistrene şi că ar fi blocat în mod deliberat negocierile cu Tiraspolul. Nemulţumirea Tiraspolului survine după ce autorităţile de la Chişinău au obligat de la 1 ianuarie firmele din Transnistria să achite taxe vamale la bugetul Republicii Moldova. Premierul polonez Donald Tusk a apreciat miercuri că tensiunile din Transnistria sunt „periculoase” pentru regiune şi Ucraina. „Ameninţarea unei intervenţii ruse sau cel puţin o provocare este permanentă. Aceasta nu mă surprinde. Dar arată cât de periculoasă este situaţia, şi nu doar pentru Ucraina”, a spus el, întrebat despre cererea separatiştilor transnistreni de a cere „protecţie” din partea Moscovei.
Pentru Republica Moldova, ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană şi care se învecinează cu România şi Ucraina, apelul congresului de la Tiraspol este de natură să alimenteze temerile de agresiune rusă pe teritoriul său, mai ales că Rusia are forţe care staţionează de zeci de ani în Transnistria. Republica Moldova nu este membră a NATO. Suscită îngrijorare şi faptul că rezoluţia separatiştilor de la Tiraspol face referire la cetăţenii ruşi care trăiesc în stânga Nistrului. În pofida cererilor multiple şi a referendumului din 2006, când peste 90% dintre transnistreni s-au pronunţat pentru independenţa republicii nerecunoscute şi alipirea la Rusia, Moscova nu a recunoscut până în prezent independenţa Transnistriei, notează agenţia germană de presă. Apelul congresul „deputaţilor de toate nivelurile” din Transnistria survine cu o zi înainte ca preşedintele rus Vladimir Putin să-şi susţină discursul despre starea naţiunii în faţa camerelor reunite ale Adunării Federale (parlamentul bicameral): Consiliul Federaţiei (camera superioară) şi Duma de Stat (camera inferioară). Unii experţi consideră că Putin va face public joi punctul de vedere al Kremlinului în privinţa solicitării separatiştilor de la Tiraspol.
Prezență SUA
Secretarul adjunct pentru Europa de Est în Departamentul de Stat al SUA, Christopher Smith, care se află într-o vizită de lucru în Republica Moldova, a avut întrevederi cu vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrean, la Chişinău şi cu liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, la Tiraspol. Discuţiile s-au axat în principal pe evoluţiile din dosarul transnistrean. La întâlnirea de la Tiraspol a participat şi responsabilul de relaţiile externe ale regiunii, Vitalii Ignatiev. Potrivit unui comunicat publicat de Tiraspol, Vadim Krasnoselski a subliniat importanţa dialogului cu SUA în calitate de observator în formatul de negocieri privind soluţionarea diferendului transnistrean „5+2” (R.Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina şi OSCE, plus SUA şi UE, ca observatori). Krasnoselski „a reafirmat angajamentul Transnistriei faţă de principiile de menţinere a păcii şi securităţii” şi a subliniat că „procesul de negocieri ar trebui să continue, indiferent de cât de diferite sunt poziţiile părţilor”, se menţionează în comunicatul citat de Radio Chişinău. La rândul său, Christopher Smith a dat asigurări că SUA pledează pentru o soluţionare paşnică a diferendului transnistrean şi sprijină orice dialog pozitiv, afirmă acelaşi comunicat al Tiraspolului. Liderul separatist s-a plâns oficialului american de aşa-zisele „presiuni” de ordin economic asupra regiunii transnistrene din partea Chişinăului, referindu-se la faptul că firmele din Transnistria sunt obligate să plătească taxe vamale Republicii Moldova de la 1 ianuarie. Christopher Smith se află într-o vizită de lucru în Republica Moldova. În cadrul vizitei, oficialul Departamentului de Stat a avut întrevederi cu preşedintele Maia Sandu şi cu premierul Dorin Recean. Părţile au discutat despre situaţia regională, dar şi despre modul în care SUA pot sprijini Republica Moldova în implementarea reformelor şi avansarea pe agenda europeană, mai notează postul de radio menţionat.
România, primul partener comercial al R. Moldova
România a devenit primul partener comercial al Republicii Moldova, devansând cu mult Federaţia Rusă şi alte state partenere ale Republicii Moldova, dar şi primul investitor „străin” cu peste 400 de milioane de euro, a declarat, marţi, ambasadorul Republicii Moldova în România, Victor Chirilă. „Republica Moldova a semnat în 2014 acordul de asociere în Uniunea Europeană (UE). De asemenea, a semnat şi acordul de liber schimb comprehensiv şi aprofundat cu UE. Din acel moment, pe durata a 10 ani, comerţul nostru cu România s-a triplat, de la un miliard de euro la trei miliarde de euro. Aceste două acorduri, printre multiple sale prevederi, are şi una foarte importantă pentru statele noastre: aderarea Republicii Moldova la piaţa economică unică a Uniunii Europene. În termeni reali, acest lucru înseamnă integrarea economică cu România, cu piaţa economică României, respectiv crearea unei pieţe economice, unice, comune între Republica Moldova şi România. Şi acest lucru se întâmplă. Cifrele comerciale demonstrează acest lucru. România a devenit astăzi primul partener comercial al Republicii Moldova, devansând cu mult, cu foarte mult, Federaţia Rusă şi alte state partenere ale Republicii Moldova”, a precizat Victor Chirilă, la Ziua Oportunităţilor de Afaceri dedicată colaborării comercial – economice dintre România şi Republica Moldova. Acesta a afirmat că România a investit peste 400 de milioane de euro în Republica Moldova, în timp ce în ţara noastră investiţiile moldoveneşti au depăşit 80 de milioane de euro. „România este şi primul investitor, în ghilimele, străin în Republica Moldova. Peste 400 de milioane de euro, companiile, investitori privaţi din România au investit în Republica Moldova, dar acest lucru se întâmplă şi invers din Republica Moldova în România. Până în prezent, investitorii din Republica Moldova au investit, conform datelor oficiale, peste 80 de milioane de euro. Dacă avem în vedere faptul că mulţi cetăţeni din Republica Moldova îşi înregistrează firmele şi activităţile lor aici, în România, în baza paşaportului românesc, putem spune că această sumă este mult mai mare”, a spus ambasadorul. În opinia sa, această integrare a celor două state a accelerat foarte mult chiar şi în contextul războiului din Ucraina, „în aceste condiţii regionale deloc simple”, iar acest lucru se vede şi în sectorul energetic. „România este astăzi prezentă cu Transgaz prin administrarea conductei Iaşi-Ungheni-Chişinău, dar şi prin administrarea reţelelor de gaze naturale care aprovizionează oraşe şi sate din Republica Moldova. Acest lucru s-a întâmplat în toamna anului trecut, până atunci, Moldova-Gaz, filiala Gazprom, administra aceste reţele. De azi înainte, Transgaz este cel care administrează. Acest lucru s-a întâmplat din nou datorită aşa-zisului pachet 3 energetic al Comunităţii Energetice Europene, la care noi am aderat”, a subliniat Chirilă. El a menţionat şi memorandumul semnat anul trecut cu România pentru alte proiecte energetice, respectiv construirea unei centuri de gaze naturale în jurul Chişinăului şi linia de înaltă tensiune Bălţi-Suceava. „Anul trecut, în decembrie 2023, am semnat un memorandum în care am agreat alte proiecte energetice, printre care să construim o centură de gaze naturale, o conductă care va înconjura Chişinău şi va fi o prelungire a conductei Iaşi-Ungheni-Chişinău. De asemenea, am convenit să construim linia de înaltă tensiune Bălţi-Suceava. Suntem în negocieri cu autorităţile din România, cu companii din România, să preia o parte din reţeaua electrică a Republicii Moldova în nordul statului nostru. Dacă se va întâmpla acest lucru, cred va fi cea mai importantă investiţie strategică în Republica Moldova”, a adăugat diplomatul moldovean. De asemenea, ambasadorul Republicii Moldova în România a subliniat şi importanţa acordurilor semnate în domeniul modernizării infrastructurii rutiere.
Acorduri importante
„Am semnat o serie de acorduri foarte importante în domeniul modernizării infrastructurii noastre rutiere. Până în 2030 planificăm să renovăm sau să construim nouă poduri care vor uni statele noastre peste Prut. De asemenea, vom construi, vom conecta autostrăzile noastre şi vom moderniza liniile de cale ferată care ne unesc. Acest lucru se va întâmpla şi cu investiţiile din România, dar şi cu investiţiile din Uniunea Europeană, la care Republica Moldova împreună cu România vor avea un un acces tot mai mare”, a susţinut acesta. Nu în ultimul rând, Victor Chirilă a transmis că această interconectare între România şi Moldova are nevoie de investiţii majore în sectoare cheie, precum infrastructura rutieră, infrastructura energetică şi construirea unei pieţe de capital comune. „Ce vreau să spun? Suntem în momentul când această interconectare, interdependenţă, are nevoie de un nou impuls, de investiţii majore în sectoare cheie. Şi aceste sectoare cheie sunt infrastructura rutieră, infrastructura energetică şi de asemenea construirea unei pieţe de capital comune între statele noastre. Suntem la acest ultim capitol la început de cale, am demarat discuţiile, dar este important ca să mobilizăm capitalul nostru comun, pentru a realiza această reîntregire a economiei noastre. Doar astfel, Republica Moldova va deveni mai prosperă. Doar astfel, Republica Moldova va deveni mult mai stăpână pe politica sa internă şi externă. Doar astfel vom fi împreună, construind o temelie solidă pentru viitorul nostru comun”, a concluzionat ambasadorul Republicii Moldova în România.
Miliarde de dolari
Republica Moldova este un partener economic important şi foarte apropiat României, volumul total al schimburilor comerciale depăşind 3,2 miliarde de dolari la finele lunii noiembrie 2023, a afirmat și preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), Iuliu Stocklosa. „Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti organizează lunar întâlniri cu diverşi parteneri, reprezentând ţări în general din afara Uniunii Europene, iar astăzi avem întâlnire cu Republica Moldova, un partener important şi foarte apropiat sufleteşte. La sfârşitul lunii noiembrie 2023, volumul schimburilor totale depăşea 3,2 miliarde de dolari, din care 2,1 miliarde dolari sunt exporturile României către Moldova. România exportă cu precădere produse agricole, dar şi materiale tehnice mai ales componente pentru industria auto, precum şi produse din industria electrotehnică”, a precizat Stocklosa, la Ziua Oportunităţilor de Afaceri dedicată colaborării comercial – economice dintre România şi Republica Moldova. Acesta a menţionat că, în prezent, între cele două ţări sunt „schimburi foarte bune în domeniul serviciilor, având în vedere că Moldova a demarat procesul de aderare la Uniunea Europeană”. „Noi avem deja în România firme care au experienţă odată cu intrarea României în Uniunea Europeană şi atunci practic sunt foarte mulţi consultanţi în procesul de aderare. România oferă, în primul rând, consultanţă pentru organizarea atât din punct de vedere guvernamental, cât şi din punct de vedere al companiilor, în contextul integrării. Este un schimb foarte bun în acest domeniu”, a explicat el. Potrivit datelor furnizate de preşedintele CCIB, Moldova ocupă locul cinci în topul ţărilor de destinaţie extracomunitare şi locul nouă la produsele pe care România le importă din Republica Moldova şi care sunt cu precădere produse agricole (legume, vinuri etc).
Ziua Oportunităţilor de Afaceri dedicată colaborării comercial – economice dintre România şi Republica Moldova reuneşte peste 50 de firme româneşti şi moldoveneşti. Reprezentanţii societăţilor comerciale româneşti interesate în colaborarea comercial-economică cu Republica Moldova au posibilitatea de a afla informaţii valoroase privind tendinţele în comerţul exterior bilateral, stadiul negocierilor de aderare a statului vecin la UE, începute la 15 decembrie 2023, măsuri incluse în Planul Naţional de Acţiuni pentru Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, mediul de afaceri din această ţară, posibilităţile de a sprijini internaţionalizarea afacerilor firmelor din România şi Republica Moldova, oportunităţile de afaceri şi investiţionale. „Avem aici un număr important de oameni de afaceri, de antreprenori români şi moldoveni şi noi încercăm să-i punem împreună, vrem să aducem business-ul mai aproape”, a mai spus preşedintele CCIB. În opinia sa, Camera bucureşteană reprezintă o cale de acces eficientă pentru orice om de afaceri, inclusiv din Republica Moldova, care doreşte să abordeze piaţa românească. „Ca reprezentant şi promotor al intereselor comunităţii de afaceri din Capitala României, cel mai important centru economic şi comercial al ţării, Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, una dintre cele 42 camere de comerţ teritoriale, reprezintă o cale de acces eficientă pentru orice om de afaceri, inclusiv din Republica Moldova, care doreşte sa abordeze piaţa românească. Bucureştiul – al treilea oraş din regiune ca populaţie, după Istanbul şi Atena – concentrează aproape 21% din valoarea exporturilor autohtone, peste 32% din valoarea importurilor realizate de România, 44% dintre firmele cu capital străin înregistrate în ţara noastră şi 53% din capitalul subscris, iar poate cea mai concludentă cifră, în Bucureşti se realizează circa 25% din Produsul Intern Brut al României”, a mai spus Stocklosa. „Se poate pune întrebarea logică „De ce Ziua Oportunităţilor de Afaceri dedicată relaţiilor cu Republica Moldova”? Nu vă spun vreo noutate când afirm că relaţiile comerciale şi economice dintre statele noastre sunt privilegiate şi au la bază nu numai raţiuni economice. Ne leagă o istorie, cultură şi tradiţii comune, vorbim aceeaşi limbă şi sperăm într-un viitor bazat pe aceleaşi idealuri, respectiv o viaţă mai bună pentru cetăţenii celor două state în cadrul mari familii din care România deja face parte Uniunea Europeană”, a punctat şeful CCIB.
Bucureștiul în acțiune
Republica Moldova şi Ucraina trebuie ajutate pentru a deveni sustenabile economic, a transmis premierul Marcel Ciolacu investitorilor americani prezenţi la evenimentul AmCham CEO Business Forum. „Uitaţi-vă la dinamica războiului din Ucraina şi a interesului din ce în ce mai crescând a Federaţiei Ruse măcar politic să gestioneze Transnistria şi sunt ferm convins că ştiţi la fel de bine ca şi mine ce va urma. Avem o obligaţie morală faţă de românii noştri din Republica Moldova şi va trebui cumva să vă convingem pe dumneavoastră, care aţi investit în România, să găsim garanţiile pe care să le ofere statul român, poate şi Statele Unite ale Americii, deja şi Germania, după discuţia cu cancelarul Olaf Scholz, ar fi interesat să ofere garanţii pentru companiile germane care activează în România, astfel încât să încercăm să echilibrăm un pic sustenabilitatea Republicii Moldova. Republica Moldova este un stat sustenabil prin implicarea Uniunii Europene, a Statelor Unite şi în primul rând a României. Trebuie să-i ajutăm să devină sustenabil economic”, a declarat Marcel Ciolacu. El a subliniat şi necesitatea susţinerii în continuare a Ucrainei. „La fel cum, cu toate inconvenientele şi cu toate discuţiile avute cu agricultorii din România, a trebuit şi trebuie să ajutăm Ucraina. Dacă nu-i ajutăm măcar pe zona de export de cereale să devină sustenabili economic, nu vor mai avea nicio şansă în viitor”, a declarat Ciolacu.
În conformitate cu prevederile legale, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, au fost aprobate de către Președintele României, domnul Klaus Iohannis, patru propuneri de numiri în funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României, la misiuni unde conducerea acestora era vacantă, relatează serviciul de presă al MAE, citat de KARADENIZ PRESS.
Ministerul Afacerilor Externe a transmis către Comisiile de specialitate din Parlamentul României, în conformitate cu reglementările și practica relevante în vigoare, solicitarea de audiere a celor patru candidați pentru poziția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României. De asemenea, va fi demarată procedura de solicitare a agrementului statului acreditar, conform Convenției de la Viena cu privire la relațiile diplomatice din 1961.
În stabilirea propunerilor de numiri în funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României s-au avut în vedere criterii stricte de profesionalism. Competențele, pregătirea și experiența în domeniul relațiilor internaționale, precum și abilitățile personale au reprezentat elementele esențiale în formularea acestor nominalizări.
Persoanele propuse sunt în marea majoritate diplomați de carieră, cu o bogată experiență profesională și care cunosc specificul postului în care ar urma să-și desfășoare mandatul, având toate premisele să asigure reprezentarea României în plan internațional la cele mai înalte standarde.
Ulterior audierilor în comisiile de specialitate din Parlamentul României și obținerii avizului acestora, respectiv ulterior primirii agrementului din partea statului acreditar, Președintele României va semna decretele de acreditare și scrisorile de acreditare.
Cele patru persoane propuse de MAE pentru a ocupa o funcție de ambasador sunt următoarele:
Regatul Arabiei Saudite – Sebastian Mitrache. Îndeplinește funcția de director politic, cu rang de director general, în cadrul Centralei Ministerului Afacerilor Externe. În perioada 2016-2022, fost reprezentantul permanent adjunct al României la NATO, iar între anii 2015 și 2016, a fost directorul Direcției Politici de Securitate din cadrul Centralei MAE. Și-a mai desfășurat activitatea la Delegația Permanentă a României la NATO, inclusiv ca șef al Secției Politice. De asemenea, a ocupat funcțiile de director adjunct (2008-2009) și șef serviciu (2007-2008) în cadrul Direcției NATO din MAE. În perioada 2002-2007 a fost diplomat în cadrul Ambasadei României în Regatul Ţărilor de Jos. Cunoaște limbile engleză și franceză.
Republica Croația – Daniela Mihaela Cămărășan. Este reprezentant cu însărcinări speciale, cu rang de director general, în cadrul Centralei Ministerului Afacerilor Externe. În perioada 2019-2023, a exercitat funcția de secretar general al Ministerului Afacerilor Externe. Anterior, a fost ambasadorul României în Republica Estonia (2016-2019). În Centrala MAE a mai deținut funcția de Director de cabinet al ministrului afacerilor externe (2012-2016), activând și în cadrul cabinetului secretarului de stat pentru afaceri strategice, pentru afaceri europene, respectiv, pentru afaceri globale (2009-2012). În Serviciul Exterior și-a mai desfășurat activitatea ca diplomat în cadrul ambasadei României în Republica Lituania. Cunoaște limbile engleză și franceză.
Japonia – Ovidiu Raețchi. Este președinte al Centrului Euro-Atlantic de Reziliență, cu rang de secretar de stat. Anterior, a fost vicepreședinte al Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională în Camera Deputaților și deputat în Parlamentul României pentru Diaspora (2012-2016), respectiv, pentru București (2016-2020). Este doctor în istorie (Facultatea de Istorie a Universității București) și doctor în științe politice (SNSPA). Deține un master în Cultură Arabă (Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității București) și un master în Civilizația Ebraică (Facultatea de Litere a Universității București). Cunoaște limbile engleză și franceză.
Republica Portugheză – Daniela Grigore Gîtman. Este secretar de stat pentru afaceri europene în cadrul Centralei Ministerului Afacerilor Externe. Anterior, a fost secretar de stat pentru relații interinstituționale (2020-2022), respectiv, secretar de stat pentru afaceri globale (2016-2017). În perioada 2009-2015, a fost ambasadorul României în Republica Cehă, iar în intervalul 2004-2008 a activat la Ambasada României în SUA, ca prim-colaborator și, ulterior, ca însărcinat cu afaceri a.i.. În Centrala MAE a mai deținut funcția de director al Direcției Europa Occidentală și Europa Centrală (2002-2004). Cunoaște limbile engleză și italiană.
