Analiză: Principalii parteneri occidentali ai R. Moldova își pierd răbdarea cu Chișinăul

Analiză: Principalii parteneri occidentali ai R. Moldova își pierd răbdarea cu Chișinăul

Președintele România, Klaus Iohannis și liderul de la Casa Albă, Donald Trump, într-o conferință de presă comună în SUA.

Partenerii internaționali ai R. Moldova par să-și fi pierdut răbdarea cu noul său guvern, pretins tehnocrat. Oficialii occidentali pun tot mai mult la îndoială angajamentul premierului Ion Chicu față de o reformă reală, se arată într-o analiză publicată pe site-ul Institutului Păcii și Războiului de la Londra (IWPR).

Guvernul anterior, o coaliție între Partidul Socialist (PSRM) de orientare prorusească și blocul proeuropean ACUM, formată în iunie 2019 a promis să implementeze reforme de anvergură. Dar guvernul de atunci, condus de ex-premierul Maia Sandu, s-a prăbușit pe 12 noiembrie anul trecut, după disputele privind modul în care noul procuror general al R. Moldova a fost ales.

În schimb, cabinetul Ion Chicu a fost instalat la putere pe 23 noiembrie 2019 și a promis că va continua munca guvernul anterior, anunțând la prima sa alocuțiune în noua calitate că „va considera progresul reformei justiției sau lipsa acesteia, drept principalele criterii de apreciere activitatea acestui guvern și a mea ”.

Reformele au fost o prioritate pentru statul cu unul dintre cele mai înalte niveluri de corupție din Europa. Moldova a fost în centrul a numeroase scandaluri, culminând în 2014, când un miliard de dolari americani au dispărut din sistemul bancar.

În 2018, UE a înghețat asistența financiară în valoare de 100 de milioane de euro din cauza abuzurilor făcute de oligarhul Vladimir Plahotniuc și Partidul Democrat (PD), pe care îl conducea.

Abia anul trecut, odată cu formarea guvernului de coaliție și promisiuni de schimbare reală, fondurile internaționale au început să revină în R. Moldova.

La mijlocul lunii august 2019, Sandu a negociat un împrumut de 200 de milioane de euro cu România, atrăgând încă 30 de milioane de euro din UE în octombrie și noiembrie în acel an.

Dar de la schimbarea guvernului, potențialii parteneri ai Republicii Moldova au semnalat că își pierd încrederea în noua administrație pro-rusă.

Mesaj puternic

Statele Unite au transmis primul mesaj puternic pe 13 ianuarie, când Plahotniuc și familia sa au fost anunțate ca fiind neeligibile pentru vizele din Statele Unite din cauza „corupției semnificative”.

„Acțiunea de astăzi trimite un semnal puternic, Statele Unite nu tolerează corupția și stă cu oamenii din Moldova în lupta împotriva acesteia”, a declarat secretarul de stat american, Mike Pompeo, într-o declarație.

Ambasadorul SUA la Chișinău, Derek Hogan, a scris un editorial publicat de mai multe mass-media din R. Moldova subliniind mesajul Washingtonului.

„Acesta a fost doar ultimul exemplu de angajament ferm al țării noastre față de oamenii din Moldova în lupta împotriva corupției”, a spus el. „SUA vor continua să promoveze responsabilizarea actorilor corupți […] indiferent de putere sau poziție. Nimeni nu trebuie să fie mai presus de lege ”.

Experții politici au văzut mesajul SUA ca unul adresat tuturor politicienilor corupți din Moldova, mai degrabă decât direcționat doar către Plahotniuc.

„Comunicarea oficială a autorităților americane lasă o ușă deschisă pentru acțiuni similare, în cazul în care unii oficiali sau intermediari din Chișinău vor încerca să abuzeze de puterea lor”, a spus Mihai Mogîldea, analist la Institutul de Politici și Reforme Europene din Chișinău, pentru IWPR.

Aliatul cheie România a fost și mai clară în ceea ce privește scepticismul său asupra voinței lui Chicu de a implementa reforme.

La 8 ianuarie, premierul român, Ludovic Orban, l-a declarat pe președintele Consiliului European, Charles Michel, că „din punctul nostru de vedere, nu putem considera ca un partener serios guvernul actual”.

O săptămână mai târziu, președintele României, Klaus Iohannis, a declarat că Bucureștiul va relua cooperarea deplină cu Chișinăul doar atunci când a guvernul de acolo va demonstrat acțiuni concrete menite să continue calea europeană a țării.

El a spus reporterilor că „nu suntem deloc convinși că actualul guvern de la Chișinău vizează acest lucru”.

Președintele pro-rus, Igor Dodon, care va candida pentru un al doilea mandat în noiembrie, a semnalat că investiția în infrastructură, mai degrabă decât reforma în justiție, a fost prioritatea sa, promițând „transformarea Moldovei într-un șantier în 2020”.

Analistul politic Victor Gotișan a susținut că România și UE se îndreaptă către o nouă abordare a Moldovei.

„Ceea ce este important în această afirmație este că opinia României este și opinia UE”, a spus el.

„Mesajul președintelui Iohannis a fost transmis imediat la Chișinău de către ambasadorul României, Daniel Ioniță, care a clarificat că Bucureștiul schimbă modul în care finanțează proiectele în Moldova și va finanța acum doar proiecte concrete la nivel local.”

Poziție comună

SUA și România împărtășesc un interes politic și de securitate comun pentru menținerea Moldovei ca o democrație orientată spre Vest.

Unii analiști politici văd mișcările lor ca un semnal puternic de nemulțumire față de un guvern care pare preocupat să ofere

Ion Tăbârța, analist politic la ONG-ul Viitorul IDIS din Chișinău, a declarat pentru IWPR premierul Ion Chicu s-a angajat în ceea ce el a descris drept „echilibristică geopolitică” – concentrându-se pe legăturile strânse cu Moscova, în timp ce speră la finanțarea occidentală.

„Aceasta nu înseamnă altceva decât oprirea căii europene și reorientarea către Rusia. Abordarea guvernului este că, din punct de vedere economic, suntem alături de UE și geopolitic, alături de Rusia. Cu alte cuvinte, am dori să fim mai aproape de Rusia, dar pentru europenii și americanii să ne dea bani ”, a spus el.

„În ciuda promisiunilor de a continua reformele și de a combate corupția, realitatea a fost că situația „revine la ceea ce era pe vremea PD și a guvernării lui Plahotniuc”.

Share our work
Analiză: Moldova se pregătește să schimbe definitiv macazul european în pași grăbiți spre Est

Analiză: Moldova se pregătește să schimbe definitiv macazul european în pași grăbiți spre Est

Noul guvern de la Chișinău, condus de Ion Chicu, da semne la numai câteva săptămâni distanță de la învestire că orientarea politică a R. Moldova se va muta dinspre cursul european spre unul euro-asiatic. Măsurile luate apriori de a căuta împrumuturi înspre Rusia, în lipsa unor reforme care să concorde cu angajamentele luate de Moldova prin Acordul de Asociere semnat în iunie 2014 cu UE, prevestesc o schimbare radicală de macaz în orientarea externă a statului.

Asta în ciuda unei situații economice favorabile Republicii Moldova, când circa 70% din cota exporturilor Chișinăului pleacă spre piețele europene, iar sub 15% spre piețele CSI, inclusiv Rusia, țară care menține în continuare un embargo economic asupra R. Moldova.

Premierul Chicu în compania omologului său rus Dmitri Medvedev, în cadrul vizitei la Moscova de pe 20 noiembrie

Ideea cum că Moldova s-ar putea împrumuta 500 de milioane de dolari americani din Rusia în viitorul apropiat, arată intențiile nu doar economice, dar mai ales politice pe care conducerea Moldovei, în frunte cu președintele prorus Igor Dodon, le va developa în foarte scurt timp.

„Am obținut acordul principal al Rusiei de a deschide o linie de credit de 500 de milioane de dolari, direcționați în exclusivitate pentru proiecte investiționale”, a declarat după vizita efectuată la Moscova noul șef al guvernului de la Chișinău.

Premierul Chicu a spus, după vizita la Moscova din 20 noiembrie,ministerele de Finanțe de la Chișinău și Moscova vor discuta asupra condițiilor de acordare a acestui împrumut, spunând totuși că acest credit va fi luat „dacă va avea condiții avantajoase pentru R. Moldova”.

Proiecte gonflate pe hârtie

Reacția ministrul de Finanțe, Anatol Usatîi, a venit marți seară, în direct la postul public de televiziune Moldova 1.

Acesta a afirmat că negocierile cu Federația Rusă pentru obținerea creditului de 500 de milioane au fost deja lansate. Mai mult, acesta a afirmat se caută bani și din China și Belarus pentru dezvoltarea infrastructurii într-o reeditare, dar pe scară mult mai mare a programului „Drumuri bune” lansat de guvernarea Pavel Filip.

Ideea creditelor pentru infrastructură din China nu este noua și a fost ventilată intens și de către fostul președinte Vladimir Voronin în urmă cu zeci ani în campania electorală. Banii nu au ajuns niciodată la Chișinău, deși au existat tatonări inclusiv în perioada de premierat a lui Vlad Filat de după 2009.

„Noi avem nevoie de finanțe în infrastructură. Noi am vorbit deja de construcția a 1.400 de kilometri de drumuri, pentru care este necesar de 1,4 miliarde de euro. Nu credem că putem să obținem această sumă dintr-o singură sursă de finanțare”, a afirmat Anatol Usatîi.

Usatîi a mai afirmat că sunt continuate în paralele și negocierile și cu partenerii de dezvoltare precum Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI), Comisia Europeană.

China s-a arătat constant interesată de împrumutarea R. Moldova pentru a construi drumuri, dar exemplul Muntenegrului în privința unor astfel de proiecte de infrastructură mari în țări mici a arătat o capacitate limitată și mai ales un grad de îndatorare foarte ridicat ce poate periclita balanța financiară a statului.

În prezent, Republica Moldova are o datorie externă de circa 1,6 miliarde de dolari, la care, potrivit lui Usatîi s-ar putea adăuga alte 1,4 miloane de euro, ceea ce ar îmsemna o îndatorare de circa 40% din produsul intern brut de 8,1 miliarde de dolari al Republicii Moldova.

Șocul economic resimțit, mai ales după celebrul „furt al miliardului” din 2012-2014 transformat între timp în datorie publică, ar putea fi fatala economiei și așa foarte șubrede a R. Moldova.

Atacuri virulente la adresa FMI

În timp ce noi oficiali de la Chișinău lasă impresia unei negocieri duble cu Vestul și cu Estul, premierul Chicu își devoaleaza adevăratele intenții de a încerca crearea unei situații de negociere false de tip rusesc în care instituțiile financiare occidentale sunt șantajate cu împrumuturi fictive dinspre Rusia și alte țări asiatice.

Cu toate că știe foarte bine că astfel de pârghii vecine cu șantajul economic nu vor avea succes în fața occidentalilor, Chicu își caută scuze plauzibile pentru orietarea țării înspre Est și va încerca să învinovățească Vestul de „lipsă de flexibilitate”.

„După cum i-am spus franc și domnului Atoyan [șeful misiunii FMI în Moldova], orice colaborare cu orice instituție financiară, o vedem doar din perspectiva Republicii Moldova. Dacă FMI va fi suficient de flexibil pentru a accepta viziunea noastră, vom continua colaborarea, dacă nu vom avea flexibilitate, nu exclud că vom lua o pauză”, a declarat Chicu, marți seară, în cadrul unei emisiuni politice la postul N4.

Atitudinea ostilă față de FMI a fost etalată de Chicu și la începutul lui august, pe vremea când era consilierul economic al președintelui Igor Dodon.

Ultimul Acord cu FMI va avea consecințe grave asupra dezvoltării de mai departe a economiei noastre. Condițiile impuse de FMI nu sînt adecvate și relevante situației. Moldova nu se află în situația de a accepta orice ultimatum din partea funcționarilor acestei instituții. Persoanele implicate în negocieri din partea noastră trebuie să înțeleagă acest lucru și să acționeze corespunzător – exclusiv în interesele economiei țării”, scrie Chicu pe pagina sa de Facebook.

Moldova a primit până în prezent 157 de milioane dolari americani dintr-un total de 182 de milioane în cadrul unui program semnat pe trei ani cu FMI, iar actualul acord expiră în 2020.

Reprezentanța FMI nu a dorit să comenteze declarațiile lui Chicu, dar practica demonstrează că, în general, creditorii internaționali ai unui stat așteaptă mai întâi de toate un acord cu FMI pentru ca apoi să ofere la rândul lor diverse alte împrumuturi.

În asemenea cazuri, o înțelegere cu FMI echivalează cu o garanție că guvernul unei țări va conlucra îndeaproape cu experții Fondului și vor aplica măsuri echibrate pe zona economică în actul de guvernare.

Mai mult, guvernul anterior condus de Maia Sandu reușise deblocarea creditorii externe, inclusiv cea cu FMI, înghețate în perioada 2018-2019 din cauza unei guvernări considerate nedemocratice a Partidului Democrat și a guvernului Pavel Filip.

Ce spun experții

Experții de la Chișinău nu văd cu ochi buni nici împrumuturile dinspre Rusia, și nici ruperea relațiilor financiare cu instituții de creditare dinspre Vest care practică dobânzi mai mici decât creditorii răsăriteni.

În cadrul unei conferințe recente, expertul Transparency International și fost ministrul de Finanțe, Veaceslav Negruță, a declarat că virtualul credit de 500 de milioane de dolari pe care Republica Moldova l-ar contraca de la Moscova ar putea majora datoria externă a statului cu o treime, fapt ce va angrena automat și un grad înalt de îndatorare.

Faptul că a fost declarat acest credit deja creează un suspans și o reticență din partea partenerilor noștri de dezvoltare care au investit multă încredere în Republica Moldova. Acest lucru ar putea să coste mult Republica Moldova” a declarat expertul.

La rândul său, directorul de programe al Expert Grup, Sergiu Gaibu, a declarat pentru Radio Chișinău că de poziționarea față de FMI depinde și atitudinea programelor financiare oferite de creditorii occidentali, mai ales că Rusia nu are nici capacitatea și nici dorința de a-i înlocui pe aceștia din punct de vedere financiare.

Zorii instaurării unei dictaturi politico-economice: buget făcut pe genunnchi

Semnele că Guvernul Chicu, aflat sub tutela autoritatistă a președintelui prorus Igor Dodon, va developa noi tendințe autoritare și lipsite de transparență și în zona economică, ce comportă elemente de „blitzkrieg politic”, încep tot mai des să apară la scurt după învestirea sa oficială pe 14 noiembrie.

Guvernul a aprobat, miercuri, un proiect de buget pentru anul 2020 cu un deficit de peste șapte miliarde de lei moldovenești (circa 350 milioane de euro) ce va avea venituri de 44,1 miliarde de lei şi cheltuieli de 51,5 miliarde de lei. Acesta urmează să fie transmis în curând spre examinare în Parlament, fără a fi supus însă niciunei dezbateri publice.

Noul proiect de buget prevede la capitolul cheltuieli peste 70 de proiecte finanțate din surse externe în valoare de 4,8 miliarde de lei, cea mai mare sumă urmând să fie dirijată spre construcția și reparația drumurilor.

De asemenea, chiar dacă Socialiștii au criticat trecerea la o cotă unică de impozitare a persoanelor fizice, sau majorarea TVA pentru domeniul HoReCa, proiectul de buget nu prevede schimbări în acest sens la capitol politici fiscale și vamale.

Noul ministrul al Finanțelor, Sergiu Pușcuță

Întrebat cum va acoperi deficitul bugetar pentru 2020, ministrul Finanțelor Sergiu Pușcuță a spus că sunt prevăzute câteva surse de finanțare, în mod special sunt împrumuturile pe piața internă, plasarea valorilor imobiliare de stat și surse din privatizarea patrimoniului public”.

Astfel, Guvernul Chicu se pregătește de noi privatizări ale puținelor obiective de importanță strategică pentru R. Moldova, operațiuni foarte criticate în guvernarea Filip, cu precădere de Igor Dodon și PSRM.

Proiectul de buget pentru 2020 a guvernului „Dodon” (publicat cu 10 minute înainte de ședința guvernului) presupune un deficit bugetar de 7.4 miliarde lei, cu aproape 1 miliard de lei mai mult față de de Bugetul Solidarității al Guvernului Sandu. Și asta în condițiile în care finanțări externe în valoare de 3 miliarde de lei (care în special merg spre acoperirea deficitului) sunt în pericol să nu mai vină! La ședința guvernului, ministrul Pușcuță n-a zis nimic despre cum va finanța deficitul”, a declarat parlamentarul PAS, Radu Marian.

La rândul său, deputatul PPDA, Alexandru Slusari a declarat: „Multe dezmățuri am văzut în politica moldovenească, dar Guvenul Chicu a reușit să mă uimească, totuși, și pe mine. Dacă avem un regim obscur, atunci lumina să stinge peste tot. Chiar unde nu era necesar”

Într-un astfel de peisaj sumbru din perspectiva politică și economică, R. Moldova este foarte aproape de a începe o nouă era a declinului economic. Unul cauzat de îndepărtarea de Uniunea Europeană după aproape 10 ani de drum sinuos.

Cu toate acestea, parcursul ultimelor guvernări pro-europene, fie ele doar declarate așa, a adus avantaje semnificative din punct de vedere economic și mai ales al liberei circulații în UE pentru cetățenii săi.

Acest lucru a condus la majorarea remitențelor din Europa ce au o pondere semnificativă în economia și așa șubredă a R. Moldova. Exodul masiv din R. Moldova ar putea cunoaște un nou val și mai semnificativ, în condițiile în care circa 60% din cei care emigrează sub tineri sub 30 de ani.

Analiza a fost realizată de Mădălin Necșuțu, redactor-șef „Evenimentul Zilei”, ediția de R. Moldova și corespondent al „Balkan Insight” la Chișinău.

Share our work
Analiză: „Vechea Gardă” din zona justiției moldovenești se opune reformelor

Analiză: „Vechea Gardă” din zona justiției moldovenești se opune reformelor

De mai mulți ani de zile, R. Moldova se află în în subsolul clasamentelor din Europa, atunci când vine vorba de sistemul judiciar și de corupția generalizată din țară. Dar după jumătatea lunii iunie, atunci când un nou cabinet al prim-ministrului pro-european Maia Sandu a ajuns la putere, situația a început să se schimbe. Pentru prima dată în ultimii ani, politica va exista acum pentru a muta lucrurile într-o direcție reformistă, spun analiștii din Chișinău, se arată într-o analiză publicată de portalul Balkan Insight.

Dar vechiul sistem judiciar corupt nu renunță fără luptă.

Cel mai recent exemplu al acestei rezistențe a avut loc pe 27 septembrie, când Adunarea Generală a Judecătorilor din Moldova a decis demiterea tuturor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

CSM este un organ de auto-administrare judiciară, care supraveghează organizarea și funcționarea sistemului judiciar. În principal, este responsabil pentru numirile, promovările, transferurile sau demiterea judecătorilor, președinților și vicepreședinților instanțelor.

Mutarea Adunării Generală a Judecătorilor din Moldova a avut loc după ce Procuratura Anticorupție, cu câteva zile mai devreme, a început să-l investigheze puternicul președinte al Curții Supreme de Justiție, Ion Druta, pentru îmbogățirea ilicită – și după ce CSM a emis un mandat pentru autorizarea acestei investigații.

Procuratura generală a deschis dosarul pe 23 septembrie, după ce Serviciul de Informații și Securitate, SIS, a informat că a găsit „o discrepanță esențială” între veniturile legale declarate de familia Druță și proprietățile pe care le-au dobândit între anii 2016 și 2019.

Procurorii au percheziționat biroul lui Druță, pe 24 septembrie, după ce CSM a acceptat cererea procurorului general interimar, Dumitru Robu, de a-i ridica imunitatea. Pe 2 octombrie, procurorii anticorupție l-au reținut pentru 72 de ore.

Druță și-a prezentat demisia pe 27 septembrie, dar a mai spus că și membrii CSM care l-au sprijinit până acum ar trebui să demisioneze

Opiniile contradictorii din interiorul guvernului

În aceeași zi, 27 septembrie, Adunarea Generală a Judecătorilor a votat încetarea mandatelor actualilor membri CSM pentru pretinse decizii și activități ale CSM care au fost motivate politic.

CSM a demarat proceduri de combatere a acestei decizii în instanță, cu sprijinul ministrului Justiției, care a declarat că adunarea judecătorilor a „batjocorit” justiția.

Este o adevărată sfidare a legii și a însuși conceptului de justiție așa-numita adunare generală extraordinară a judecătorilor de astăzi. Fiind organizată cu încălcarea evidentă a mai multor norme legale, desfășurată în lipsa cvorumului și prin nesocotirea temeiurilor legale de retragere a mandatului membrilor CSM”, a scris ministrul Olesea Stamate vizibil iritată pe pagina sa de Facebook, în data de 27 septembrie.

Cu o zi mai devreme, însă, pe 26 septembrie, prim-ministrul Maia Sandu i-a îndemnat pe judecători să contribuie la reforma sistemului de justiție și să insiste asupra convocării Adunării Generale a Judecătorilor și a schimbării componenței CSM.

Actuala componență a CSM este formată în cea mai mare parte din membri aleși de Adunarea Generală a Judecătorilor și a fost votată de fostul Partid Democrat la guvernare în parlament la 20 octombrie 2017.

Eforturile noastre în domeniul reformei justiției au început să dea roade. După trei luni, am văzut în această săptămână ridicarea imunității unui judecător controversat. Și asta deranjeazăȘtim că avem judecători onești. Dar știm și că sunt grupuri de interese care se opun reformei„, a declarat ea într-o conferinţă de presă.

Critici din partea ambasadei SUA

Lupta asupra controlului sistemului judiciar din Moldova a atras interesul internațional și totodată critici în privința atacului asupra CSM.

Ambasada SUA la Chișinău a scris pe pagina sa de Facebook că: „Suntem îngrijorați de informațiile conform cărora recenta decizie a Adunării Generale Extraordinare a judecătorilor de revocare a judecătorilor Consiliului Superior al Magistraturii nu a respectat procedura legală și ar fi avut scopul blocării reformelor necesare”.

În același comunicat, Ambasada SUA a adăugat că această acțiune „ar fi putut fi destinată să blocheze reforma necesară – inclusiv verificarea externă a judecătorilor și procurorilor sau pentru a proteja judecătorii acuzați de corupție de la urmărire penală”.

Mulți experți văd întregul episod ca pe o reglare de conturi în contextul schimbării puterii în guvern.

Expertul în probleme juridice, Ion Guzun, de la Centrul de Resurse Juridice din Chișinău, a declarat pentru BIRN că derapajele împotriva membrilor CSM au început încă din această vară.

Totul a început după ce Parlamentul a adoptat o decizie despre Moldova ca „stat captiv ” la 8 iunie, iar după ce CSM și-a schimbat perspectiva și a adoptat două decizii importante, care în opinia mea au declanșat mutarea Adunării Generale a Judecătorilor”, el a spus.

Guzun a declarat că prima decizie controversată a fost legată de o plângere depusă de un tânăr judecător, Ion Murgulet, către CSM, care a susținut că judecătorul Druță a făcut presiuni asupra lui în unele cazuri pentru a lua anumite decizii.

În al doilea rând, Guzun a vorbit despre decizia CMS din 16 iulie de demitere în privința fostului președinte al acestei instituții, Victor Micu, cu nouă voturi pentru unul. Micu era privit ca un apropiat al Partidului Democrat, aflat la guvernare, care l-a susținut la momentul numirii pe 20 octombrie 2017.

Guzun se teme că acest conflict dintre CSM și judecătorii ar putea bloca reformele atât de necesare în viitorul apropiat, în cazul în care nu se ajunge la un compromis.

Una dintre problemele luate în discuție este arestarea unor judecători corupți care se ascund în prezent în spatele imunității lor. „În acest moment, CSM nu poate detașa pe nimeni pe nicio poziție”, a menționat Guzun. „Să nu mai vorbim de urmărirea penală pe care procurorul general ar putea-o cere pentru anumiți judecători care au imunitate,” a completat expertul.

Materialul a fost tradus după o analiză realizată de portalul Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu

Share our work
INTERVIU//Premierul R. Moldova Maia Sandu: „Contăm pe sprijinul României”

INTERVIU//Premierul R. Moldova Maia Sandu: „Contăm pe sprijinul României”

Premierul Maia Sandu încearcă imposibilul

Premierul Maia Sandu încearcă imposibilul

Premierul Maia Sandu a acordat  un interviu pentru „Evenimentul Zilei” în care a vorbit o serie de chestiuni ce țin de bucătăria internă a reformelor pe care cabinetul său dorește să le implementeze în R. Moldova, da și o serie de aspecte ce ține de adeziunea externă a R. Moldova la drumul european și relația cu statele vecine cu care are proiecte comune. 

Reporter: Sunteți cumva contra cronometru, neștiind exact cât va dura alianța de guvernare cu PSRM, ce priorități v-ați fixat în programul de guvernare și dacă ați reperat cumva și un calendar pentru depolitizarea instituțiilor publice?

Eu cred că niciodată nu se știe exact cât vor dura coalițiile de guvernare. Întotdeauna poate să intervină ceva.

Este adevărat, în cazul nostru, acest parteneriat este mai puțin firesc, dar am convenit să trecem printr-un proces și să implementăm aceste reforme prin dez-oligarhizarea statului, să eliberăm instituțiile statului din captivitate. Să încercăm să aducem în fruntea instituțiilor oameni independenți, onești, buni profesioniști și până acum lucrurile s-au întâmplat exact așa cum am convenit.

Va fi greu să spun până unde va dura acest parteneriat. Știu doar că este mult de făcut pentru ca să putem să spunem că instituțiile statului sunt independente, libere și că procesele democratice sunt sustenabile.

Noi avem acest obiectiv în acordul de parteneriat. În programul guvernul pe care l-au votat și socialiștii și colegii mei din blocul ACUM sunt și alte lucruri importante care provin din Acordul de Asociere cu UE.

Noi am promis să asigurăm o guvernare corectă în raport cu banul public. Am zis că trebuie să ne asigurăm că există suficiente resurse ca să putem să achităm poate plățite, inclusiv salariile și pensiile, ținând cont că am moștenit o gaură în buget de la guvernarea precedentă.

Am discutat și alte lucruri care duc dincolo de acest pachet de dez-oligarhizare și eu sper ca acest parteneriat să mențină pe o perioadă suficient de lungă ca să putem realiza mai multe lucruri.

Reporter: Ați mers marți la CSM și ați cerut măsuri imediate și vizibile pentru reformarea justiției. Azi (miercuri), procurorii i-au pus sechestru pe avere lui Ilan Șor, dar acesta a părăsit țara. Chiar dacă este devreme, credeți că lucrurile se mișca în direcția dorită și impusă de Dvs.?

Eu nu cred că judecătorii care se fac vinovați de faptul că nu au pus sechestru până acum pe averea lui Șor și a altora la timp, că aceste bunuri care au aparținut în trecut statului au dispărut și au trecut în alte mâini, eu nu cred că acești judecători trebuie să rămână în funcții.

Deciziile lor sunt întârziate și insuficiente. Atunci când am mers la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) am avut în vedere altceva. Am avut în vedere sancționarea judecătorilor și a procurorilor tuturor celor care au luat decizii ilegale în trecut, care au făcut jocul regimului [precedent] și care au prejudiciat statul de sume enorme.

Acesta ar fi lucrul corect de făcut: suspendarea temporară a unor judecători. Este nevoie de o curățare serioasă a sistemul și de sancționarea judecătorilor corupți.

Când va fi prezentat public raportul Kroll în integralitatea sa?

Nici eu nu am văzut încă raportul Kroll (despre furtul miliardului -n.r.), l-am cerut de la Banca Națională și răspunsul a fost că documentul nu este acolo. Înțeleg că raportul Kroll este la Procuratura Generală.

Procuratura nu este foarte deschisă să ne prezinte și nouă documentul. Am făcut și noi o solicitare către compania Kroll pentru a ne prezenta o a doua copie și înțeleg că reprezentanții acestei companii ar putea să ne viziteze în timpul apropiat. Vom putea discuta cu ei despre acest raport, dar și despre o eventuală conlucrare pe mai departe pentru recuperarea banilor.

Reporter: Există discuții în spațiul public virtual despre faptul că PSRM a cerut și a primit conducerea instituțiilor de forță și a lăsat ACUM să ducă tot greul reformelor. Cum vedeți acest lucru?

Este greșit, deoarece conducerea SIS nu este o decizie politică. Omul (Alexandru Esaulenco -n.r.) care a fost numit ieri (marți- n.r.) la SIS vine din sistem. Nici eu nu l-am cunoscut și înțeleg că nici cei din Partidul Socialiștilor. A fost recomandat inclusiv de partenerii noștrii de dezvoltare, care în trecut au lucrat cu această instituție și care au crescut capacități acolo. Este o persoană independentă politic.

Noi ne-am asigurat că această persoană nu a fost implicată în jocurile politice ale Partidului Democrat, că nu a fost implicată în sechestrarea și deportarea profesorilor turci – un abuz comis de fosta conducere a SIS.

În rest, este absolut eronat când se spune că un director al SIS este persoana socialiștilor.

Reporter: Aceste controverse există deoarece și domnul Pavel Voicu și Artur Gumeniuc au fost până nu demult consilierii președintelui Dodon?

În cazul ministrului Apărării, da acesta a fost consilier al domnului Dodon, dar vreau să vă amintesc că acest guvern este sprijinit și de PSRM și, în momentul în care o persoană sau două, au fost recomandate de către acest partid, mi se pare firesc în situația în care marea majoritate a miniștrilor au fost din rândurile noastre (ale ACUM) și au fost sprijiniți de noi.

Deci, nu putem să facem asemenea acuzații și lucrăm cu toții într-o echipă. Domnul ministru al Apărării se subrdonează premierul. Toate lucrurile sunt coordonate și nu există niciun motiv de îngrijorare pentru moment.

Ați discutat cumva cu președintele Dodon sau PSRM posibilitatea repetării situației din 2017, atunci când președintele Dodon nu a permis militarilor moldoveni să meargă și să antreneze cu militarii NATO, provocând practic un vid de securitate pentru R. Moldova?

Am înțeles că a existat o discuție la acest subiect între noul ministru al Apărării și partenerii internaționali. Aceștia au fost asigurați că nu va exista niciun fel de obstrucționare în acest sens.

Reporter: Ce ați discutat cu domnul Dmitri Kozak, se vor încălzi relațiile în sensul ridicării parțiale a embargoului economic impus produselor moldovenești pe piețele rusești?

Este o încercare de îmbunătățire a relațiilor economice și comerciale care, știm cu toții, s-au înrăutățit destul de tare după ce R. Moldova a semnat Acordul de Asociere și Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană.

Atunci, Federația Rusă s-a supărat și a introdus mai multe măsuri de protecție. Acum am discutat în ce măsură putem rediscuta aceste lucruri și în ce măsură putem să creștem accesul produselor moldovenești pe piața Rusiei.

Am convenit să creem o comisie interguvernamentală, așa cum există cu toți partenerii pe care R. Moldova îi are. În toamnă, va avea loc o primă ședință a acestei Comisii interguvernamentale la care se vor pune în discuție subiecte concrete.

Rămâne de văzut dacă vom reuși sau nu să îmbunătățim situația, dar ne dorim să o îmbunătățim așa cum avem condiții bune de export în UE, așa ar fi bine să putem conta pe condiții bune de export și în Rusia.

Reporter: Care sunt ultimele semnale de la Bruxelles privind deblocarea ajutorului macrofinanciar de 100 de milioane de euro. Există un calendar concret? Și tot aici voiam să vă întreb dacă se dorește continuarea acordului de împrumut cu FMI?

Există o nevoie serioasă de deblocare cât mai rapidă a finanțării pentru că guvernarea precedentă a făcut promisiuni mari, dar nu s-a asigurat că există finanțare pentru ele. Vorbim aici despre creșterile salariale, despre tot felul de proiecte pe care le-au lansat reprezentanții guvernării precedente.

Putem să acoperim această gaură financiară pe care am moștenit-o doar prin obținerea asistenței externe. Astăzi a avut prima discuție cu Fondul Monetar Internațional (FMI). Este știut că pentru că a obține asistență de la UE și Banca Mondială trebuie să avem un program funcțional cu FMI.

Am discutat puțin despre lucrurile pe care trebuie să le corectăm și pe care le-a făcut greșit guvernarea precedentă, astfel încât să putem să obținem cele două tranșe de la FMI și sprijinul UE și al Băncii Mondiale.

Sunt și anumite lucruri procedurale pe care trebuie să le respectăm, mai vine și perioada vacanței, atunci când Washintonul și Bruxelles vor fi în vacanță în luna august, dar sperăm ca în septembrie-octombrie să primim bani.

Reporter: În final, cum vedeți dezvoltarea relației cu România în continuare și cât este de necesară accelerarea proiectelor energetice de interconectarea la sistemul european via România?

Azi (miercuri n.r.) am avut posibilitatea să discut cu președintele României și am fost onorată să primesc o invitație și voi merge la București chiar săptămâna viitoare, chiar înainte să merg la Bruxelles. I-am spus și domnului președinte că îmi doresc să urgentăm lucrările pe proiectele deja lansate, în special în sistemul energetic, dar nu doar ele.

O să discutăm mai multe lucruri concrete săptămâna viitoare pentru că noi avem mare nevoie de ajutor. Noi avem o șansă acum să avansăm pe care integrării europene să implementăm reforme autentice, dar e nevoie și de ajutor și contăm foarte multe pe sprijinul României.

Mai multe detalii o să oferim în urma acestei vizite, după ce vom discuta cu autoritățile de la București.

Reporter: Doamnă premier, mai aveți nevoie de specialiști din România, în special pe domeniul justiției?

Sigur, am anunțat mai devreme că îmi doresc să creăm un connsiliu aici pe lângă Oficiul Primului Ministru pe subiecte care țin de combaterea corupției și reforma justiției. România are o experiență mare și utilă pentru noi în acest domeniu.

Vrem să învățăm cum putem să facem anumite lucrui mai repede. Care sunt greșelile pe care trebuie să le evităm și care ar trebui să fie prioritățile atunci când vorbim de reforma justiției.

Vă mulțumim!

Share our work
ANALIZĂ: Republica Moldova, într-o perpetuă democratizare hibridă – cifrele care bat corupția endemică numai pe hârtie

ANALIZĂ: Republica Moldova, într-o perpetuă democratizare hibridă – cifrele care bat corupția endemică numai pe hârtie

Premierul R. Moldova, Pavel Filip, prezentând raportul de activitate al cabinetului său pe 2017, în Parlamentul de la Chișinău

Republica Moldova a fost întotdeauna țara constrastelor, dar a aceleiași constante și anume corupția. De aproape 27 de ani, R. Moldova se luptă să își demonstreze funcționalitatea ca stat, dar între timp circa o treime din populația a emigrat deja din țară, în special tinerii și odată cu ei forța de muncă activă.

Pe acest fundal, premierul R. Moldova Pavel Filip, a prezentat raportul de activitate al guvernului de la Chișinău pe anul 2017. De multe ori, acesta a fost acuzat că aplică principii din afaceri pe un calapod administrativ de țară, fapt care nu coincide mereu cu nevoile societății.

Din punct de vedere al cifrele, semnele sunt îmbucurătoare, dar cel mai problematic este faptul că principiile din business nu pot fi aplicate și atunci când vine vorba de eradicarea corupției sau libertatea de exprimare. Aici trebuie să existe voință politică pentru a reforma un sistem putred de sus până jos și aservit politicului.

La capitolul justiție, deși încrederea este una foarte mică, premierul Pavel Filip a declarat, vineri, în Parlamentul de la Chișinău că unele lucruri s-au îmbunătățit.

Sondajele ne arată că în ultimii doi ani încrederea cetățenilor în justiție a crescut de 3 ori până la 24%”, a spus premierul. Cu toate acestea, el a recunoscut că există o stare de dezamăgire în rândul cetățenilor privind justiția și combaterea corupției, pe care de altfel o împărtățește și el.

Apoi, Filip a reluat promisiunile privind lupta și eforturile care se vor depune pe mai departe pe palierul justiției și a luptei anti-corupție.

Finațare tăiată

În Octombrie 2017, UE anunța că va opri finanțarea de 28 de milioane de euro destinată proiectelor legate de reformarea jsutiției. Anterior, banii europeni veniți pe acest palier au ajutat doar la modernizarea clădirilor instanțelor și dotarea lor cu aparatură.

„UE a urmărit îndeaproape procesul de reformă și a remarcat faptul că autoritățile moldovenești au manifestat un angajament insuficient de reformare a sectorului justiției în perioada 2014-2015. Cu o alocare insuficientă a fondurilor și a personalului, reformele necesare nu au fost realizate. Ca urmare, progresul nu a fost suficient”, se menționa într-un comunicat al Delegației Uniunii Europene în R. Moldova.

La circa două săptămâni distanță, Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Nils Muižnieks, a scris un comentariu pe pagina oficială a Comisiei Europene în care afirmă că R. Moldova a făcut progrese în ceea ce privește abordarea violenței domestice, dar trebuie să facă mai multe în domeniul reformării justiției.

„În pofida reformelor întreprinse până în prezent, sunt necesare eforturi susținute în continuare pentru a aborda deficiențele din sectorul justiției, a consolida eficiența și imparțialitatea sistemului judiciar și a restabili încrederea publică”, a scris Nils Muižnieks în comentariul plasat pe pagina web a Consiliului Europei.

Recunoscând eforturile de reformare a serviciului de urmărire penală, inclusiv prin adoptarea unei noi legislații, comisarul s-a arătat îngrijorat de rapoartele persistente privind părtinirea procurorilor în procedurile judiciare și de cazurile de intimidare și hărțuire a avocaților.

De asemenea, dreptul la un proces echitabil este un drept fundamental al omului, iar principiul egalității armelor trebuie respectat, afirma atunci comisarul Consiliului Europei. Potrivit lui, persoanele acuzate de infracțiuni ar trebui să beneficieze de prezumția de nevinovăție și de o apărare juridică de calitate.

Nu în ultimul rând, Nils Muižnieks a acuzat utilizarea excesivă a detenției în stare de arest preventiv, care a fost identificată drept o problemă-cheie în ceea ce privește R. Moldova în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

În așteptarea voturilor

De atunci au trecut șase luni, iar guvernul Filip nu a întreprins mai nimic în această privință.

Acest trend de reformă a justiției trebuie să dea mai mult de gândit la Chișinău, UE fiind decisă să nu mai accepte compromisuri în acest sens de la nimeni, nici măcar cu țările membre.

Proiectul viitorului cadru financiar al UE va prevede un nou mecanism de a penaliza ţările – mai ales cele foste comuniste – ale căror guverne încalcă regulile UE privind asigurarea independenţei sistemului judiciar şi statul de drept. Statele respective ar putea fi supuse unei tăieri a finanţărilor de la bugetul comunitar.

Săptămâna trecută, membrii Comisiei Europene s-au reunit pentru a conveni proiectul viitorului cadru financiar multianual 2021-2027 care este de aşteptat să dea naştere unor dezbateri intense între statele membre ale Uniunii Europene în legătură cu modalităţile de finanţare a deficitului financiar cauzat de ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar, potrivit Reuters.

Astfel, autoritățile de la Chișinău ar trebui să se facă cât mai rapid reformele din domeniul justiției și a asigura a statului de drept și lupta anticorupție, deoarece UE a spus-o clar în repetate rânduri că de asta depinde soarta ajutorului macrofinanciar de 100 de milioane de euro promis de la Bruxelles.

În acest timp, guvernarea a părut mai degrabă preocupată să schimbe sistemul de vot într-unul mixt pentru a-și spori șansele de intrare în Parlament, fără să ia în considerare avertismentele dure venirea de la instituțiile afiliate UE.

Guvernarea actuala de la Chișinău nu pare interesată să demareze lucrurile pentru a primi cele 100 de milioane din două considerente majore: primul ar fi legat de acest sistem de vot mixt care favorizează PD-ul, iar al doilea ar fi legat de faptul că primele tranșe al putea veni prea tărziu, astfel că nu ar putea fi folosite de actuala guvernare, care este posibil să nu mai aibă continuitate după alegerile parlamentare din noiembrie 2018.

În plus, guvernul Filip mizează și pe faptul că UE ar trebui să dea un semnal puternic de susținere în preajma alegerilor și să verse oricum banii în conturile de la Chișinău. O astfel de atitudine blazată și machiavelică denotă lipsă de interes real în slujba cetățeanului.

Cifrele de pe hârtie

Deși cifrele prezentate de Filip în raportul de activitate arată bine pe hârtie, acestea sunt totuși prea mici ca să se resimtă și în nivel de trai al cetățenilor.

Aceste acțiuni și decizii pe care le-am luat pentru a stimula economia au produs și efecte. Am reușit anul trecut o creștere economică de 4,5%, salariul mediu pe economie a crescut cu 12%, până la 5.700 lei, iar anul acesta a trecut de 6.000 de lei. Da, știm că situația încă nu este nici pe departe așa cum ne-am dori. Dar datele ne arată că economia își revine.

În 2017 exporturile au crescut cu aproape 20%. Din totalul de exporturi, 65 la sută merg spre Uniunea Europeană. Doar în primele trei luni ale acestui an, exporturile au crescut cu o treime. Aceste evoluții pozitive ne-au permis să solicităm Uniunii Europene majorarea cotelor pentru exportul de struguri de masă, prune și cireșe pe piaţa europeană.

Ceea ce a omis însă să spună Pavel Filip este că aceste reforme în domeniul economic, care au dus la aceste creșteri, nu sunt numai efortul singular al cabinetului pe care îl conduce, ci se datorează în mare parte și Fondului Monetar Internațional, care a impus o serie de condiții și programe de tăieri ale unor cheltuieli parazitare în sectorul de stat. De asemenea, infuzia de capital de la IMF și UE în ultimii ani au condus inevitabil la aceste creșteri.

Gestionarea acestui proces nu ar trebui prezentat unilateral, ci mai degrabă ca un efort conjugat al mai multor parteneri occidentali ai R. Moldova, tot aceea care țin această țară pe linia de plutire de și mai muți ani.

Hibrizii pseudo-democrației

De asemenea, ca și condiție pentru împrumut de la FMI, Guvernul a fost obligat să pună la treabă Banca Națională a Moldovei pentru a reforma sistem bancar putred din R. Moldova prin care s-au spălat în ultimii ani, conform investigațiilor jurnaliștilor OCCRP, circa 20 de milioarde de dolari americani, bani negri ai mafiei ruse prin diverse circuite complexe.

La acest lucru a contribuit și sistemul judiciar la fel de corupt din R. Moldova perpetuat de-a lungul anilor de toate guvernele de la Chișinău.

Același sistem bancar și complicitatea directă sau tacită a politicienilor a permis sustragerea și trimiterea în afara țării a circa 1 miliard de dolari, echivalentul a 15% din PIB-ul R. Moldova, între anii 2012-2014, dar cu precădere înaintea alegerilor parlamentare din 2014.

Acest lucru ar trebui să pună în gardă vigilența tuturor autortiăților interne și internaționale în pragul acestor alegeri din noiembrie 2018 pentru evitarea unui „tun de ultim moment” similar celui din 2014.

Chiar dacă este animată de o politică pragmatică, guvernarea de la Chișinău încă nu are curaj să depolitizeze și să facă reforme reale pentru a construi instituțiile puternice și independente, care să nu funcționeze la comanda puterii politice a momentului. Aici este cheia succesului de la Chișinău, una pe care cu toții o cunosc, dar nu vor să o folosească.

În tot acest timp, R. Moldova a degradat în topurile democrației ale Freedom House, ajungând astăzi la noțiunea de „regim hibrid”, următorul pas fiind dictatura. Ori, este greu de crezut că o țară cu „regim hibrid” cu probleme pe partea de justiție și stat de drept poate fi parte a UE în viitorul apropiat. Acest fapt cât se poate de real și ar trebui să fie luat în calcul de următorul guvern pro-european care va prezenta un raport de activitate la Chișinău.

Răzvan Iorga

Share our work