Analiză: Moldova se pregătește să schimbe definitiv macazul european în pași grăbiți spre Est

, , , ,
 

Noul guvern de la Chișinău, condus de Ion Chicu, da semne la numai câteva săptămâni distanță de la învestire că orientarea politică a R. Moldova se va muta dinspre cursul european spre unul euro-asiatic. Măsurile luate apriori de a căuta împrumuturi înspre Rusia, în lipsa unor reforme care să concorde cu angajamentele luate de Moldova prin Acordul de Asociere semnat în iunie 2014 cu UE, prevestesc o schimbare radicală de macaz în orientarea externă a statului.

Asta în ciuda unei situații economice favorabile Republicii Moldova, când circa 70% din cota exporturilor Chișinăului pleacă spre piețele europene, iar sub 15% spre piețele CSI, inclusiv Rusia, țară care menține în continuare un embargo economic asupra R. Moldova.

Premierul Chicu în compania omologului său rus Dmitri Medvedev, în cadrul vizitei la Moscova de pe 20 noiembrie

Ideea cum că Moldova s-ar putea împrumuta 500 de milioane de dolari americani din Rusia în viitorul apropiat, arată intențiile nu doar economice, dar mai ales politice pe care conducerea Moldovei, în frunte cu președintele prorus Igor Dodon, le va developa în foarte scurt timp.

„Am obținut acordul principal al Rusiei de a deschide o linie de credit de 500 de milioane de dolari, direcționați în exclusivitate pentru proiecte investiționale”, a declarat după vizita efectuată la Moscova noul șef al guvernului de la Chișinău.

Premierul Chicu a spus, după vizita la Moscova din 20 noiembrie,ministerele de Finanțe de la Chișinău și Moscova vor discuta asupra condițiilor de acordare a acestui împrumut, spunând totuși că acest credit va fi luat „dacă va avea condiții avantajoase pentru R. Moldova”.

Proiecte gonflate pe hârtie

Reacția ministrul de Finanțe, Anatol Usatîi, a venit marți seară, în direct la postul public de televiziune Moldova 1.

Acesta a afirmat că negocierile cu Federația Rusă pentru obținerea creditului de 500 de milioane au fost deja lansate. Mai mult, acesta a afirmat se caută bani și din China și Belarus pentru dezvoltarea infrastructurii într-o reeditare, dar pe scară mult mai mare a programului „Drumuri bune” lansat de guvernarea Pavel Filip.

Ideea creditelor pentru infrastructură din China nu este noua și a fost ventilată intens și de către fostul președinte Vladimir Voronin în urmă cu zeci ani în campania electorală. Banii nu au ajuns niciodată la Chișinău, deși au existat tatonări inclusiv în perioada de premierat a lui Vlad Filat de după 2009.

„Noi avem nevoie de finanțe în infrastructură. Noi am vorbit deja de construcția a 1.400 de kilometri de drumuri, pentru care este necesar de 1,4 miliarde de euro. Nu credem că putem să obținem această sumă dintr-o singură sursă de finanțare”, a afirmat Anatol Usatîi.

Usatîi a mai afirmat că sunt continuate în paralele și negocierile și cu partenerii de dezvoltare precum Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI), Comisia Europeană.

China s-a arătat constant interesată de împrumutarea R. Moldova pentru a construi drumuri, dar exemplul Muntenegrului în privința unor astfel de proiecte de infrastructură mari în țări mici a arătat o capacitate limitată și mai ales un grad de îndatorare foarte ridicat ce poate periclita balanța financiară a statului.

În prezent, Republica Moldova are o datorie externă de circa 1,6 miliarde de dolari, la care, potrivit lui Usatîi s-ar putea adăuga alte 1,4 miloane de euro, ceea ce ar îmsemna o îndatorare de circa 40% din produsul intern brut de 8,1 miliarde de dolari al Republicii Moldova.

Șocul economic resimțit, mai ales după celebrul „furt al miliardului” din 2012-2014 transformat între timp în datorie publică, ar putea fi fatala economiei și așa foarte șubrede a R. Moldova.

Atacuri virulente la adresa FMI

În timp ce noi oficiali de la Chișinău lasă impresia unei negocieri duble cu Vestul și cu Estul, premierul Chicu își devoaleaza adevăratele intenții de a încerca crearea unei situații de negociere false de tip rusesc în care instituțiile financiare occidentale sunt șantajate cu împrumuturi fictive dinspre Rusia și alte țări asiatice.

Cu toate că știe foarte bine că astfel de pârghii vecine cu șantajul economic nu vor avea succes în fața occidentalilor, Chicu își caută scuze plauzibile pentru orietarea țării înspre Est și va încerca să învinovățească Vestul de „lipsă de flexibilitate”.

„După cum i-am spus franc și domnului Atoyan [șeful misiunii FMI în Moldova], orice colaborare cu orice instituție financiară, o vedem doar din perspectiva Republicii Moldova. Dacă FMI va fi suficient de flexibil pentru a accepta viziunea noastră, vom continua colaborarea, dacă nu vom avea flexibilitate, nu exclud că vom lua o pauză”, a declarat Chicu, marți seară, în cadrul unei emisiuni politice la postul N4.

Atitudinea ostilă față de FMI a fost etalată de Chicu și la începutul lui august, pe vremea când era consilierul economic al președintelui Igor Dodon.

Ultimul Acord cu FMI va avea consecințe grave asupra dezvoltării de mai departe a economiei noastre. Condițiile impuse de FMI nu sînt adecvate și relevante situației. Moldova nu se află în situația de a accepta orice ultimatum din partea funcționarilor acestei instituții. Persoanele implicate în negocieri din partea noastră trebuie să înțeleagă acest lucru și să acționeze corespunzător – exclusiv în interesele economiei țării”, scrie Chicu pe pagina sa de Facebook.

Moldova a primit până în prezent 157 de milioane dolari americani dintr-un total de 182 de milioane în cadrul unui program semnat pe trei ani cu FMI, iar actualul acord expiră în 2020.

Reprezentanța FMI nu a dorit să comenteze declarațiile lui Chicu, dar practica demonstrează că, în general, creditorii internaționali ai unui stat așteaptă mai întâi de toate un acord cu FMI pentru ca apoi să ofere la rândul lor diverse alte împrumuturi.

În asemenea cazuri, o înțelegere cu FMI echivalează cu o garanție că guvernul unei țări va conlucra îndeaproape cu experții Fondului și vor aplica măsuri echibrate pe zona economică în actul de guvernare.

Mai mult, guvernul anterior condus de Maia Sandu reușise deblocarea creditorii externe, inclusiv cea cu FMI, înghețate în perioada 2018-2019 din cauza unei guvernări considerate nedemocratice a Partidului Democrat și a guvernului Pavel Filip.

Ce spun experții

Experții de la Chișinău nu văd cu ochi buni nici împrumuturile dinspre Rusia, și nici ruperea relațiilor financiare cu instituții de creditare dinspre Vest care practică dobânzi mai mici decât creditorii răsăriteni.

În cadrul unei conferințe recente, expertul Transparency International și fost ministrul de Finanțe, Veaceslav Negruță, a declarat că virtualul credit de 500 de milioane de dolari pe care Republica Moldova l-ar contraca de la Moscova ar putea majora datoria externă a statului cu o treime, fapt ce va angrena automat și un grad înalt de îndatorare.

Faptul că a fost declarat acest credit deja creează un suspans și o reticență din partea partenerilor noștri de dezvoltare care au investit multă încredere în Republica Moldova. Acest lucru ar putea să coste mult Republica Moldova” a declarat expertul.

La rândul său, directorul de programe al Expert Grup, Sergiu Gaibu, a declarat pentru Radio Chișinău că de poziționarea față de FMI depinde și atitudinea programelor financiare oferite de creditorii occidentali, mai ales că Rusia nu are nici capacitatea și nici dorința de a-i înlocui pe aceștia din punct de vedere financiare.

Zorii instaurării unei dictaturi politico-economice: buget făcut pe genunnchi

Semnele că Guvernul Chicu, aflat sub tutela autoritatistă a președintelui prorus Igor Dodon, va developa noi tendințe autoritare și lipsite de transparență și în zona economică, ce comportă elemente de „blitzkrieg politic”, încep tot mai des să apară la scurt după învestirea sa oficială pe 14 noiembrie.

Guvernul a aprobat, miercuri, un proiect de buget pentru anul 2020 cu un deficit de peste șapte miliarde de lei moldovenești (circa 350 milioane de euro) ce va avea venituri de 44,1 miliarde de lei şi cheltuieli de 51,5 miliarde de lei. Acesta urmează să fie transmis în curând spre examinare în Parlament, fără a fi supus însă niciunei dezbateri publice.

Noul proiect de buget prevede la capitolul cheltuieli peste 70 de proiecte finanțate din surse externe în valoare de 4,8 miliarde de lei, cea mai mare sumă urmând să fie dirijată spre construcția și reparația drumurilor.

De asemenea, chiar dacă Socialiștii au criticat trecerea la o cotă unică de impozitare a persoanelor fizice, sau majorarea TVA pentru domeniul HoReCa, proiectul de buget nu prevede schimbări în acest sens la capitol politici fiscale și vamale.

Noul ministrul al Finanțelor, Sergiu Pușcuță

Întrebat cum va acoperi deficitul bugetar pentru 2020, ministrul Finanțelor Sergiu Pușcuță a spus că sunt prevăzute câteva surse de finanțare, în mod special sunt împrumuturile pe piața internă, plasarea valorilor imobiliare de stat și surse din privatizarea patrimoniului public”.

Astfel, Guvernul Chicu se pregătește de noi privatizări ale puținelor obiective de importanță strategică pentru R. Moldova, operațiuni foarte criticate în guvernarea Filip, cu precădere de Igor Dodon și PSRM.

Proiectul de buget pentru 2020 a guvernului „Dodon” (publicat cu 10 minute înainte de ședința guvernului) presupune un deficit bugetar de 7.4 miliarde lei, cu aproape 1 miliard de lei mai mult față de de Bugetul Solidarității al Guvernului Sandu. Și asta în condițiile în care finanțări externe în valoare de 3 miliarde de lei (care în special merg spre acoperirea deficitului) sunt în pericol să nu mai vină! La ședința guvernului, ministrul Pușcuță n-a zis nimic despre cum va finanța deficitul”, a declarat parlamentarul PAS, Radu Marian.

La rândul său, deputatul PPDA, Alexandru Slusari a declarat: „Multe dezmățuri am văzut în politica moldovenească, dar Guvenul Chicu a reușit să mă uimească, totuși, și pe mine. Dacă avem un regim obscur, atunci lumina să stinge peste tot. Chiar unde nu era necesar”

Într-un astfel de peisaj sumbru din perspectiva politică și economică, R. Moldova este foarte aproape de a începe o nouă era a declinului economic. Unul cauzat de îndepărtarea de Uniunea Europeană după aproape 10 ani de drum sinuos.

Cu toate acestea, parcursul ultimelor guvernări pro-europene, fie ele doar declarate așa, a adus avantaje semnificative din punct de vedere economic și mai ales al liberei circulații în UE pentru cetățenii săi.

Acest lucru a condus la majorarea remitențelor din Europa ce au o pondere semnificativă în economia și așa șubredă a R. Moldova. Exodul masiv din R. Moldova ar putea cunoaște un nou val și mai semnificativ, în condițiile în care circa 60% din cei care emigrează sub tineri sub 30 de ani.

Analiza a fost realizată de Mădălin Necșuțu, redactor-șef „Evenimentul Zilei”, ediția de R. Moldova și corespondent al „Balkan Insight” la Chișinău.

1 răspunde

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *