Este mai bine să se recurgă la modificarea Constituţiei decât să se ajungă la anticipate, susţin liderii fracţiunilor partidelor din Alianţa pentru Integrare Europeană. În schimb, liderii AIE se gândesc la reducerea pragului de participare pentru validarea referendumului constituţional. Cei trei lideri de fracţiuni au menţionat în cadrul unei emisiuni televizate că referendumul anunţat este un apel către populaţie, care va decide cursul politic al Republicii Moldova. Liderul fracţiunii PD Dumitru Diacov a opinat că modificarea Constituţiei este unica cale de a pune capăt debandadei din politica moldovenească. „Ideea unui referendum plutea în aer de mult timp. Dar am ajuns să înţelegem necesitatea lui abia peste un an din lipsă de cultură politică”, a opinat Diacov. Potrivit lui, acest procedeu electoral este strict necesar, cu atât mai mult că sondajele arată că noi alegeri ar aduce în Parlament aceleaşi partide şi aceiaşi actori. Preşedintele fracţiunii liberal democraţilor Valeriu Streleţ a spus că obiectivul amendării unor articole din Constituţie este deblocarea crizei politice şi alegerea preşedintelui ţării. „Vor fi prevăzute câteva posibilităţi, dacă în prima nu este ales şeful statului, apare a doua posibilitate, dacă nici a doua nu reuşeşte, apare cea de a treia care finalizează cu alegerea preşedintelui în orice caz”, a afirmat Streleţ. Ion Hadârcă, preşedintele fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal, a opinat că, prin decizia de a organiza un referendum, AIE a respins ideea alegerilor parlamentare anticipate ca fiind una costisitoare. Mai mulţi analişti politici au criticat dur decizia AIE de a organiza un referendum constituţional în aprilie şi au spus că regulile nu pot fi schimbate în timpul jocului, iar eventuale modificări ale Constituţiei vor putea fi aplicate doar de un nou Legislativ.
Modificarea pragului electoral pentru referendum
Alianţa pentru Integrare Europeană ar putea propune modificarea pragului electoral pentru referendum. Anunţul a fost făcut duminică de liderul fracţiunii parlamentare a PLDM, Valeriu Streleţ. El a spus că acest subiect a fost pus de mai multe ori în discuţie, cu atât mai mult cu cât legislaţiile europene nu prevăd praguri electorale pentru referendum. Potrivit lui Streleţ, duminică a fost expusă doar decizia politică a AIE, iar, de luni, experţii constituţionalişti vor demara elaborarea proiectului de amendare a unor articole din Constituţie. „Trebuie oferite alternative la procedura de alegere a şefului statului, pentru a nu permite alte crize politice. De asemenea, ar trebui modificate prerogativele preşedintelui ţării şi aduse în conformitate cu normele unei republici parlamentare. Noi trebuie să facem ordine în acest sistem”, a precizat Streleţ. El a adăugat că după referendum, indiferent de rezultatul acestuia, va fi declanşată procedura de alegere a şefului statului. Liderul PD, Marian Lupu, a spus că AIE va veni cu o campanie comună pentru promovarea referendumului. „Oamenii s-au săturat de situaţia creată şi conştientizează necesitatea acestui exerciţiu”, a afirmat Lupu.
Liderii AIE au anunţat duminică, printr-o declaraţie comună, că îşi propun organizarea, în luna aprilie, a unui referendum constituţional. Cei trei lideri a partidelor componente ale AIE au spus că modificarea legislaţiei prin referendum, într-o democraţie europeană, este unica soluţie de depăşire a crizei politice. Potrivit liderului PLDM, Vlad Filat, începând de luni, experţii constituţionalişti vor demara elaborarea proiectului de lege ce ţine de modificarea mecanismului de alegere a preşedintelui Republicii Moldova. „În luna februarie, proiectul va fi trimis spre avizare către Curtea Constituţională. În aprilie, va fi iniţiat un referendum pentru modificarea Constituţiei, în cadrul căruia cetăţenii vor avea posibilitatea să corecteze deficienţele constituţionale ce provoacă interminabile crize politice”, a declarat Vlad Filat. Liderul democraţilor, Marian Lupu, a menţionat că, cel mai probabil, în februarie, Legislativul va avea spre adoptare proiectul cu privire la organizarea referendumului, iar după procedura din aprilie, în cel mult o lună, vor fi organizate şi alegeri prezidenţiale. „Preşedintele Republicii Moldova va fi ales în decurs de o lună din momentul validării rezultatelor referendumului”, a afirmat Lupu. Preşedintele liberalilor, Mihai Ghimpu, a spus că unica soluţie de depăşire a crizei este modificarea Constituţiei, însă această soluţie nu este una nouă. PL a propus acest lucru încă acum doi ani şi s-a dovedit a fi cea mai eficientă. Liderii AIE au decis să modifice Constituţia după ce, de la ultima modificare a legislaţiei cu privire la alegerea şefului statului, din 2000, au fost organizate nouă tentative de alegere a preşedintelui ţării, dintre care doar două s-au soldat cu rezultate pozitive. În schimb, liderul PCRM, Vladimir Voronin, a declarat că decizia AIE de a organiza un referndum constituţional reprezintă o încercare a Alianţei de a se menţine la guvernare. Voronin a menţionat că deputaţii comunişti s-au întrunit duminică în şedinţa, dar au refuzat să meargă la şedinţa extraordinară a Legislativului, deoarece a fost anulată şedinţa planificată pentru alegerea preşedintelui ţării.
Declaraţia AIE Cu privire la căile de soluţionare a crizei constituţionale şi de asigurare a stabilităţii politice
Pornind de la obiectivul strategic al Republicii Moldova de a urma cursul de dezvoltare democratică şi de integrare în Uniunea Europeană, în condiţii de stabilitate politică; Reafirmându-ne angajamentul de a acţiona în strictă conformitate cu interesele cetăţenilor, în spiritul respectului faţă de Constituţia Republicii Moldova şi de principiile democratice; Constatând aprofundarea impasului politic, cauzat de blocajul constituţional şi de refuzul opoziţiei parlamentare de a accepta un compromis rezonabil pentru a alege Preşedintele Republicii Moldova; Având în vedere că recenta decizie a Curţii Constituţionale este irevocabilă şi anulează integral procedurile, care au fost în derulare, pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova; Accentuând faptul că Alianţa pentru Integrarea Europeană a întreprins toate acţiunile de depăşire a blocajului politic şi constituţional; Menţionând faptul că, după aceste acţiuni, variantele de depăşire a crizei politice care ar asigura stabilitatea în Republica Moldova au fost, practic, epuizate, inclusiv din cauza problemelor sistemice, pe care le ridică unele prevederi constituţionale; Exprimând certitudinea că soluţionarea crizei actuale este imposibilă în limitele actualei Constituţii şi în condiţiile în care opoziţia parlamentară nu doreşte să contribuie la depăşirea crizei, ci, din contră, lansează apeluri anticonstituţionale, scindând şi isterizând societatea; Constatând că modificările operate anterior în Constituţia Republicii Moldova au rupt materia constituţională, impunând un mecanism nefuncţional de alegere a preşedintelui republicii şi creând dezechilibre în funcţionarea instituţiilor statului; Evaluând experienţa regimurilor republicilor parlamentare consacrate din Europa, unde în situaţii similare celei din Republica Moldova mecanismul de alegere a Preşedintelui nu blochează, ci asigură alegerea acestuia; Remarcând că gravele deficienţe de sistem susmenţionate au provocat în repetate rânduri alegeri parlamentare anticipate (anii 2001, 2009, 2010), conducând la crize politice, instabilitate în societate şi enorme cheltuieli financiare nejustificate; Înţelegând că cetăţenii aşteaptă de la Guvernare alegerea Preşedintelui, şi nu alegeri parlamentare anticipate, asigurând stabilitatea şi cursul european al Republicii Moldova;
Partidele din Alianţa pentru Integrarea Europeană decid şi îşi asumă solidar responsabilitatea pentru următoarele obiective majore ale agendei politice pentru perioada următoare:
1) Prioritatea numărul unu a AIE este identificarea unei soluţii durabile pentru depăşirea crizei constituţionale, de care depinde stabilitatea şi dezvoltarea în continuare a Republicii Moldova. Toate procesele începute acum doi ani, îndreptate spre democratizarea reală a societăţii, spre integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, spre reintegrarea ţării, spre asigurarea bunei funcţionări a instituţiilor statului, spre asigurarea unui nivel de trai decent al cetăţenilor Republicii Moldova vor avea continuitate şi finalitate doar dacă va fi depăşită criza constituţională. 2) Din cauzele expuse mai sus, va fi iniţiat un referendum pentru modificarea Constituţiei, în cadrul căruia cetăţenii vor avea posibilitatea să corecteze deficienţele constituţionale care provoacă interminabile crize politice în Republica Moldova, prin democratizarea şi simplificarea mecanismului de alegere a Preşedintelui republicii de către Parlament şi transformarea sistemului de guvernare în unul autentic parlamentar. Referendumul urmează să aibă loc nu mai târziu de luna aprilie. 3 Preşedintele Republicii Moldova va fi ales în decurs de o lună din momentul validării rezultatelor referendumului. Reconfirmăm ataşamentul nostru faţă de interesul major al Republicii Moldova de a se dezvolta democratic în condiţii de stabilitate, subliniind totodată necesitatea consolidării Alianţei pentru Integrarea Europeană şi focalizarea tuturor eforturilor ei asupra realizării Programului de Guvernare, în special, a obiectivelor de integrare europeană, de creştere a economiei şi a bunăstării cetăţenilor. Facem apel către toate forţele politice să dea dovadă de responsabilitate şi maturitate politică şi să contribuie la crearea condiţiilor pentru depăşirea impasului care împiedică dezvoltarea ţării noastre.
Vlad Filat, Marian Lupu, Mihai Ghimpu, Preşedintele PLDM Preşedintele PDM Preşedintele PL
Letonia, ţară baltică membră a Uniunii Europene, va organiza la 18 februarie un referendum cu privire la recunoaşterea limbii ruse ca a doua limbă oficială, a anunţat marţi Comisia Electorală Letonă. Peste 180.000 de semnături au fost strânse în favoarea unui astfel de referendum, depăşind pragul necesar de 154.379, adică 10% din electoratul acestei ţări cu 2,2 milioane de locuitori. Limba este o problemă controversată în Letonia, unde rusofonii reprezintă circa o treime din populaţie. Această situaţie poate fi considerată o reminiscenţă a unei jumătăţi de secol de colonizare rusă. După independenţa din 1991 a acestei foste republici sovietice, legea fundamentală a făcut limba letonă singura limbă oficială, iar buna cunoaştere a acesteia constituie unul dintre criteriile de care se ţine cont pentru acordarea cetăţeniei letone. Pentru a modifica constituţia prin referendum este nevoie de peste 770.000 de voturi, ceea ce înseamnă că „da”-ul în favoarea limbii ruse are puţine şanse de reuşită. KARADENIZ PRESS aminteşte că, în luna martie 2011, peste 10.000 de semnaturi s-au strins pentru suprimarea finantarii publice a scolilor pentru minoritatile etnice din Letonia. Coalitia parlamentara a partidelor nationaliste “Pentru patrie si libertate” si “Totul pentru Letonia” a depus la Comisia electorala centrala cele 10.000 de semnaturi pentru suprimarea finantarii publice a scolilor care predau in alte limbi decit letona. Cetatenii rusi reprezinta o minoritate substantiala in mai multe state aflate in zone de interes strategic. Astfel, ei constituie 20-30% din populatie in tari precum Estonia, Letonia si Kazahstan, intre 10 si 20% in Belarus, Kirgizstan si Ucraina si aproximativ 5% in Lituania, Republica Moldova, Turkmenistan si Uzbekistan. Rusii din Estonia si Letonia au reprezentat, pentru mai mult timp, un motiv de neintelegeri diplomatice. Situatia a culminat in Estonia in 2007, cind Guvernul eston a decis sa demoleze un monument sovietic care comemora sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial, provocind proteste ale minoritatii ruse.
Croaţia va organiza pe 22 ianuarie referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană, a anunţat preşedintele Ivo Josipovici. „Apreciem că mesajele necesare pot fi transmise rapid şi în mod eficient cetăţenilor”, a declarat Josipovici. „Sperăm că procesul de ratificare a tratatului de aderare va fi finalizat cât mai curând posibil”, adaugă el. Potrivit sondajelor de opinie, circa 60 la sută dintre croaţi intenţionează să se pronunţe în favoarea aderării, la acest referendum. Croaţia a semnat pe 9 decembrie tratatul de aderare la UE, care în mod normal ar urma aibă loc în iulie 2013, dacă documentul va fi aprobat prin referendum de cetăţeni şi ratificat de cele 27 de state membre UE. După o noapte lungă de negocieri la Bruxelles, liderii europeni au parafat, în absenţa remarcată a preşedintelui francez Nicolas Sarkozy, tratatul de aderare cu premierul croat în exerciţiu Jadranka Kosor şi preşedintele Ivo Josipovic, finalizând astfel cei şase ani de negocieri de aderare. Franţa a fost reprezentată de ministrul pentru afaceri europene Jean Leonetti. „Sunteţi călduros bineveniţi în familia europeană”, le-a spus liderilor croaţi preşedintele UE Herman Van Rompuy, adăugând însă că acesta ‘nu este încă sfârşitul drumului pentru Croaţia’. „Reformele trebuie să continue înainte de data aderării”, a subliniat el. „Asistăm la un eveniment istoric care, măsurat în funcţie de importanţa sa pentru poporul croat, nu are egal decât în declaraţia de independenţă a ţării noastre”, a afirmat preşedintele croat, pe 9 decembrie.
Consiliul Judeţean Covasna a adoptat luni un proiect de hotărâre cu privire la organizarea unui referendum local, în 11 martie 2012, privind modificarea limitelor teritoriale ale judeţului şi înfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale Ţinutul Secuiesc. Grupul consilierilor judeţeni PCM din cadrul Consiliului Judeţean Covasna a depus, încă în luna iulie, la CJ un proiect de hotărâre cu privire la organizarea unui referendum local privind înfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale Ţinutul Secuiesc, proiect inclus pe ordinea de zi a şedinţei de luni a instituţiei. După lungi dezbateri, reprezentanţii UDMR au propus, la iniţiativa primarului municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, modificarea proiectului de hotărâre iniţiat de cei de la PCM. Astfel, dacă documentul iniţiat de PCM a avut titlul „proiect de hotărâre privind organizarea unui referendum local”, acesta s-a modificat în „proiect de hotărâre privind organizarea referendumului local în vederea consultării cetăţenilor din judeţul Covasna privind modificarea limitelor teritoriale ale judeţului Covasna şi înfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale cu denumirea Ţinutul Secuiesc – Szekelyfold”, transmite Mediafax. De asemenea, în urma modificărilor propuse de reprezentanţii UDMR, în hotărâre se stabileşte că în 11 martie 2012 se va organiza un referendum local în judeţul Covasna, ocazie cu care cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin „DA” sau „NU” la următoarele două întrebări: „Sunteţi de acord cu modificarea delimitării teritoriale a judeţului Covasna?”, respectiv „Sunteţi de acord cu înfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale cu denumirea Ţinutul Secuiesc – Szekelyfold şi cu faptul ca judeţul Covasna să facă parte din această unitate administrativă?”. Proiectul de hotărâre a fost votat de cei 24 de consilieri judeţeni ai UDMR şi PCM, în schimb, cei şase consilieri din partea grupului „Alianţa Românească din judeţul Covasna” au refuzat să participe la vot.
Referendum si in Harghita
PCM vrea ca şi Consiliul Judeţean Harghita, precum şi unele consilii locale din judeţul Mureş să adopte hotărâri legate de organizarea, în data de 11 martie 2012, a unui referendum local privind înfiinţarea Ţinutului Secuiesc. Preşedintele PCM Covasna, Kulcsar Terza Jozsef, şi liderul grupului consilierilor judeţeni PCM din cadrul Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, Kovacs Arpad Andras, au declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, că reprezentanţii formaţiunii vor discuta cu cei ai UDMR pentru ca atât CJ Harghita, cât şi unele consilii locale din Mureş să adopte hotărâri precum cea aprobată de CJ Covasna, care a decis organizarea unui referendum local, în data de 11 martie 2012, privind modificarea limitelor teritoriale ale judeţului şi înfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale Ţinutul Secuiesc. Kulcsar Terza Jozsef a apreciat că adoptarea acestei decizii de către CJ Covasna reprezintă „un succes foarte mare, după 20 de ani în care s-a discutat despre autonomia Ţinutului Secuiesc”. „Sper că prefectul UDMR Gyorgy Ervin, un om maghiar, nu va ataca această hotărâre. Este obligaţia dânsului să sprijine această problemă”, a spus Kulcsar Terza. Potrivit acestuia, PCM va cere ca şi CJ Harghita, precum şi unele consilii locale din Mureş să adopte decizii similare.
Este mai bine să se recurgă la modificarea Constituţiei decât să se ajungă la anticipate, susţin liderii fracţiunilor partidelor din Alianţa pentru Integrare Europeană. În schimb, liderii AIE se gândesc la reducerea pragului de participare pentru validarea referendumului constituţional.
