de Anatol Terzi | ian. 27, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Reprezentanţi PLDM au prezentat experţilor alianţei viziunea partidului privind modificarea Constituţiei, a anunţat liderul fracţiunii liberal democraţilor Valeriu Streleţ.
Potrivit lui Streleţ, grupul de specialişti din partea PLDM s-a întâlnit joi cu reprezentanţii Partidului Liberal şi Partidului Democrat. „Noi am prezentat propunerile şi viziunea noastră asupra reformei Constituţionale şi în zilele următoare să va discuta pentru a ajunge la o variantă de modificare ce va fi accepta de toţi şi care va fi propusă spre examinare la Consiliul AIE”, a spus Streleţ.
Anterior liderul PLDM Vlad Filat a spus că în urma modificării Constituţiei îşi doreşte o reformă reală în toate domeniile. „Noi nu vom participa la mimarea reformei constituţionale, cum ar fi schimbarea cifrei de 61 cu 51, 40 cu 35 şi alte lucruri, care ţin de formă şi nu de conţinut. Noi ne-am angajat să realizăm o reformă reală constituţională, pentru a avea un sistem de guvernare parlamentar autentic”, a opinat Filat.
AIE a anunţat că va organiza un referendum constituţional la care va pune în discuţie simplificarea procedurii de alegere a preşedintelui, avându-se în vedere inclusiv reducerea pragului electoral care în prezent este de 3/5 din voturile deputaţilor.
Până în prezent, Partidul Liberal şi-a prezentat propuenerile de modificarea a Legii Supreme. Liberalii propun ca preşedintele ţării să fie ales cu 51 de voturi şi nu cu 61 cum este în prezent. De asemenea PL cere micşorarea vârstei pentru candidaţii la preşedenţie de la 40 la 35 de ani.
În Republica Moldova a mai avut loc un referendum constituţional, organizat la iniţiativa AIE la 5 septembrie 2010, dar a eşuat din cauza prezenţei reduse la vot, după ce comuniştii şi-au chemat alegătorii să nu participe la vot.
de Anatol Terzi | ian. 26, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Renunţarea la organizarea unui referendum constituţional în aprilie va însemna sfârşitul Alianţei pentru Integrare Europeană, a declarat liderul PL, Mihai Ghimpu, pentru postul de radio Europa Liberă.
Potrivit lui Ghimpu, afirmaţiile unor lideri politici precum că, în Parlament, ar exista 62 de voturi necomuniste în baza cărora ar putea fi ales şeful statului nu corespund realităţii. „Dacă cineva crede că are 62 voturi necomuniste să excludă automat cele 12 voturi PL. Noi nu vom alege niciodată un preşedinte împreună cu grupul Dodon”, a opinat Ghimpu.
Preşedintele liberalilor a menţionat că, dacă vreo componentă a AIE va renunţa la ideea organizării referendumului, asta va însemna sfârşitul Alianţei, dar şi a democraţiei. „Vor veni comuniştii la guvernare sau vor aduce nişte partide satelit. Va fi referendum pentru că Parlamentul nu vrea să aleagă. Nu că nu poate, nu vrea fiindcă mecanismul de alegere a preşedintelui depăşeşte norma democratică”, a spus Ghimpu.
Preşedintele PL consideră că cetăţenii care susţin comuniştii trebuie să ştie că situaţia nu se va ameliora, deoarece ei nu vor avea majoritatea pentru a alege preşedintele şi peste un an vor fi din nou organizate alegeri anticipate.
AIE a anunţat că va organiza un referendum constituţional la care va pune în discuţie simplificarea procedurii de alegere a preşedintelui, avându-se în vedere inclusiv reducerea pragului electoral care în prezent este de 3/5 din voturile deputaţilor.
Partidul Liberal a şi elaborat un proiect de modificare a Constituţiei, care prevede reducerea numărului necesar de voturi pentru alegerea şefului statului la majoritatea simplă, iar în ultima instanţă să fie ales candidatul care va acumula cele mai multe voturi. PL mai propune reducerea vârstei necesare pentru a putea fi ales preşedinte de la 40 la 35 de ani şi retragerea dreptului preşedintelui de a desemna candidatul la funcţia de premier.
În Republica Moldova a mai avut loc un referendum constituţional, organizat la iniţiativa AIE la 5 septembrie 2010, dar a eşuat din cauza prezenţei reduse la vot, după ce comuniştii şi-au chemat alegătorii să nu participe la vot.
de Anatol Terzi | ian. 24, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Alianţa pentru Integrare Europeană ar putea propune, până la expirarea actualului mandat, proiectul unei noi Constituţii, a declarat, în cadrul unei emisiuni TV, liderul PLDM, Vlad Filat.
Potrivit lui Vlad Filat, asupra noii Constituţii se va lucra după referendum şi după alegerea şefului statului. „Este vorba despre sistemul judecătoresc, rolul Procuraturii, de administrarea publică locală. Sunt foarte multe lucruri pe care trebuie să le reaşezăm în viitoarea Constituţie”, consideră Filat.
Preşedintele liberal-democraţilor a spus că elaborarea noii Constituţii este un obiectiv fixat în programul de guvernare al AIE care însă necesită timp. „Este necesară şi avizarea de către Comisia de la Veneţia, iar următoarea şedinţă a acestei comisii va avea loc în iunie”, a afirmat Filat, care s-a arătat rezervat faţă de propunerea unor lideri ai AIE de a avea un staff comun pentru referendum şi a spus că cel mai probabil forţele din alianţă îşi vor coordona acţiunile în cadrul unui Consiliu de coordonare.
Liderul PLDM a anunţat că, în Republica Moldova, a venit un grup de experţi din străinătate pentru a oferi consultaţii ce ţin de redactarea textului legii cu privire la modificarea Constituţiei. „Am solicitat sprijin de la partenerii noştri din Partidul Popular European. Ei vin din Germania, dar avem discuţii şi cu alte ţări. Vorbim de sistemul de guvernare, ceea ce înseamna echilibrarea la nivel de componente”, a adăugat Filat.
Modificarea statutului AIE
După organizarea referendumului, în cazul în care acesta va avea succes, anumite componente ale AIE ar putea cere schimbarea prevederilor acordului AIE la capitolul repartizarea principalelor funcţii în stat, a declarat, la rândul său, în cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune, liderul Partidului Democrat, Marian Lupu.
Iniţial liderul democraţilor s-a arătat optimist şi a spus că maximum într-o săptămână, textul modificărilor la Legea Supremă va fi gata. După mai multe argument aduse de analistul politic Igor Boţan împotriva organizării refrendumului, Lupu a admis că, după referendum, unele component ale AIE ar putea cere shimbarea candidatului la funcţia de preşedinte al ţării, care conform actualului acord revine PD.
Analiştii politici susţin că divergenţele de opinii din AIE sunt generate de faptul că o parte din politicienii mai experimentaţi simt că referendumul planificat pentru luna aprilie va eşua, iar Alianţa va pica şi ultimul test de încredere în faţa societăţii.
de Anatol Terzi | ian. 23, 2012 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Croaţii au aprobat duminică aderarea ţării lor la Uniunea Europeană, în cadrul unui referendum considerat crucial de autorităţile de la Zagreb, dar marcat de o participare redusă la vot.
În favoarea aderării s-au pronunţat mai mult de 66% dintre votanţi, indică rezultatele date publicităţii după numărarea buletinelor în peste 99% din cele 6.750 secţii de votare. Rata de participare la scrutin a fost de 43,58%, mult inferioară celei înregistrate la alegerile legislative din decembrie, a anunţat Comisia electorală. După Slovenia în 2004, Croaţia – stat cu 4,2 milioane de locuitori – va fi a doua din cele şase republici ex-iugoslave care se va alătura Uniunii Europene, o perspectivă deschisă tuturor statelor din Balcanii Occidentali.
Croaţia a semnat pe 9 decembrie tratatul de aderare la UE, care în mod normal ar urma aibă loc în iulie 2013, dacă documentul va fi aprobat prin referendum de cetăţeni şi ratificat de cele 27 de state membre UE. După o noapte lungă de negocieri la Bruxelles, liderii europeni au parafat, în absenţa remarcată a preşedintelui francez Nicolas Sarkozy, tratatul de aderare cu premierul croat în exerciţiu Jadranka Kosor şi preşedintele Ivo Josipovic, finalizând astfel cei şase ani de negocieri de aderare. Franţa a fost reprezentată de ministrul pentru afaceri europene Jean Leonetti.
“Sunteţi călduros bineveniţi în familia europeană”, le-a spus liderilor croaţi preşedintele UE Herman Van Rompuy, adăugând însă că acesta ‘nu este încă sfârşitul drumului pentru Croaţia’. “Reformele trebuie să continue înainte de data aderării”, a subliniat el. “Asistăm la un eveniment istoric care, măsurat în funcţie de importanţa sa pentru poporul croat, nu are egal decât în declaraţia de independenţă a ţării noastre”, a afirmat preşedintele croat, pe 9 decembrie.
de Anatol Terzi | ian. 17, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
AIE va solicita Consiliului Europei să se pronunţe asupra modificării pragului de participare la referendum, a declarat Marian Lupu, în cadrul unei emisiuni televizate.
Potrivit sursei citate, dacă modificare pragului de participare venea înainte de lansarea ideii referendumului, era altă situaţie. „Dacă a fost invers, vom solicita ajutorul Consiliului Europei”, a afirmat Marian Lupu. Liderul PD a declarat că decizia de iniţiere a referendumului constituţional a apărut după ce Curtea Constituţională a invalidat alegerile din 16 decembrie, dar şi pentru că PCRM doar ar fi mimat negocierile. El a spus că, până în prezent, nu au fost formulate întrebările la care cetăţenii urmează să răspundă în cadrul referendumului, însă una din întrebări ar putea viza desecretizarea votului deputaţilor.
Lupu a menţionat că, la referendumul din aprilie, cetăţenii nu vor fi întrebaţi asupra alegerii directe a şefului statului. Totodată, preşedintele democraţilor a menţionat că liderii AIE vor face campanie comună pentru referendum. ,,Din momentul în care toţi benevol am ajuns la această concluzie, suntem obligaţi să facem campanie împreună şi să explicăm oamenilor ce vrem, dar nu campanie prezidenţială, aşa cum a fost la referendumul din 5 septembrie 2010″, a mai spus Lupu.
Referendum constitutional
Liderii AIE au anunţat duminică, 15 ianuarie, că vor iniţia în luna aprilie un referendum constituţional care va avea ca obiectiv simplificarea mecanismului de alegere a preşedintelui ţării. De asemenea, cei trei lideri de fracţiuni au menţionat în cadrul unei emisiuni televizate că referendumul anunţat este un apel către populaţie, care va decide cursul politic al Republicii Moldova.
Liderul fracţiunii PD Dumitru Diacov a opinat că modificarea Constituţiei este unica cale de a pune capăt debandadei din politica moldovenească. Potrivit lui, acest procedeu electoral este strict necesar, cu atât mai mult că sondajele arată că noi alegeri ar aduce în Parlament aceleaşi partide şi aceiaşi actori.
Preşedintele fracţiunii liberal democraţilor Valeriu Streleţ a spus că obiectivul amendării unor articole din Constituţie este deblocarea crizei politice şi alegerea preşedintelui ţării. Ion Hadârcă, preşedintele fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal, a opinat că, prin decizia de a organiza un referendum, AIE a respins ideea alegerilor parlamentare anticipate ca fiind una costisitoare.
