Serviciile speciale ruse acuzate ca spioneaza bloggeri cu viziuni anti-Putin

Serviciile speciale ruse acuzate ca spioneaza bloggeri cu viziuni anti-Putin

Bloggerul rus Maxim Efimov, vizat de o ancheta penala pentru ca a criticat Biserica Ortodoxa, a cerut azil politic in Estonia, a declarat luni organizatia nonguvernamentala (ONG) pentru apararea drepturilor omului Agora pentru RIA Novosti. „Estonia a adoptat in 1997 Conventia de la Geneva privind statutul refugiatilor (…). Am primit un certificat de solicitant de azil”, a anuntat Maxim Efimov, care se afla in aceasta tara vecina cu Rusia. Bloggerul, originar din Carelia (nord-vest) si membru al unei asociatii locale de aparare a drepturilor omului, a criticat recent Biserica Ortodoxa Rusa intr-un articol intitulat „Carelia este obosita de preoti”, postat pe blogul sau. El afirma in acest articol ca tot mai multi locuitori din Carelia se opun Bisericii, din cauza multiplicarii lacasurilor de cult construite cu fonduri publice. in urma acestor afirmatii, bloggerul a facut obiectul unei anchete penale pentru „incitare la ura religioasa”. Anchetatorii au dispus in doua randuri ca acesta sa fie supus unei expertize psihiatrice, in cadrul acestui caz, insa justitia a anulat de fiecare data aceasta decizie, potrivit RIA Novosti. Totodata, avocatul rus Aleksei Navalnii, unul dintre principalii opozanti ai presedintelui rus Vladimir Putin, a declarat luni ca a descoperit microfoane ascunse in peretii sediului asociatiei sale anticoruptie din Moscova si a acuzat autoritatile ca il spioneaza. Acest avocat si blogger a anuntat intr-un mesaj postat pe contul sau de Twitter ca niste colegi de-ai sai au descoperit un dispozitiv de ascultare, dupa ce au scanat cu ajutorul unor detectoare speciale peretii biroului in care functioneaza Asociatia Rospil. Navalnii a publicat pe site-ul sau mai multe fotografii in care apare ceea ce pare sa fie un microfon negru, legat la un fir rosu si unul alb, ascunse de-a lungul unui perete.

Share our work
Putin sustine legea impotriva oengistilor catalogati drept „agenti straini”

Putin sustine legea impotriva oengistilor catalogati drept „agenti straini”

Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a sustinut marti seara noua lege a organizatiilor non-guvernamentale, ce obliga entitatile care participa la viata politica din Rusia si sunt finantate din exterior sa se inregistreze ca ‘agenti straini’, relateaza agentia EFE. ‘De ce ei (SUA) s-au putut apara de influentele externe timp de decenii cu o astfel de lege si noi in Rusia nu putem sa facem la fel? s-a intrebat Putin adresându-se participantilor la o tabara a tinerilor. El a facut astfel aluzie la legea in vigoare in SUA din anul 1938, dar opozantii rusi si ambasadorul american la Moscova considera ca cele doua legi sunt diferite. ‘Ce este rau in faptul ca cei care primesc finantare din exterior si desfasoara activitati politice trebuie sa se inregistreze ca agenti straini? Daca strainii platesc pentru activitatile politice din tara noastra, atunci ei se asteapta sa obtina rezultate’, a continuat liderul de la Kremlin, adaugând ca ‘nu vede nimic special’ in notiunea de ‘agent strain’. Putin a mai avertizat cu aceeasi ocazie si asupra a ceea ce a numit pericolul actiunilor anarhiste ale opozitiei neparlamentare, pe care o acuza ca este influentata din Occident. ‘Aici sunt multi oameni cu idei patriotice. ii inteleg foarte bine si am o mare consideratie pentru ei. Ma infurie cei care folosesc tehnologii politice dezvoltate de cineva din exterior’, a mai spus el in fata tinerilor din acea tabara.

SUA, ingrijorate de arestarile politice

In paralel, SUA si-au facut publica marti ingrijorarea cu privire la actiunile declansate de Rusia impotriva opozantilor lui Vladimir Putin, printre care cei mai vocali sunt Alexei Navalni si trupa punk feminina Pussy Riot. Cele trei tinere sunt arestate din luna martie pentru ca au cântat „o rugaciune punk” anti-Putin in catedrala de la Moscova. Washingtonul „este foarte preocupat de procesele motivate politic ce vizeaza opozitia rusa”, a declarat un purtator de cuvânt al departamentului de stat, Patrick Ventrell. Marti, Alexei Navalni, o figura foarte populara din rândul opozitiei ruse, a fost pus sub acuzare pentru abuz de incredere si diversiune, riscând pâna la 10 ani de inchisoare, daca va fi gasit vinovat. inchis initial de catre parchetul regional, acest caz a fost redeschis in urma interventiei unei comisii de ancheta. De profesie avocat, Alexei Navalni s-a facut cunoscut prin intermediul unui blog si al unui site de internet foarte popular prin care denunta coruptia de stat. El a calificat acuzatiile ce i s-au adus drept „complet absurde si foarte ciudate”.
Un alt caz este cel al membrelor formatiei de punk Pussy Riot, ce sunt acuzate ca au insultat si au adus „rani morale profunde crestinilor ortodocsi”, putând fi condamnate la 7 ani de inchisoare pentru huliganism.

Share our work
Agresiunea siriana. Turcia pregatita sa actioneze cu fermitate

Agresiunea siriana. Turcia pregatita sa actioneze cu fermitate

Turcia va acţiona „cu fermitate” şi „în cadrul legilor internaţionale” în cazul avionului militar turc doborât de armata siriană, a anunţat joi Consiliul naţional de securitate de la Ankara.
Consiliul, din care fac parte principalii responsabili militari şi civili, s-a reunit joi, la aproape o săptămână după dispariţia în Mediterana de Est a aparatului de tip F4 Phantom, doborât de apărarea aeriană a Siriei. Avionul care aparţinea aviaţiei militare turce a fost lovit la 22 iunie în timp ce efectua o misiune de antrenament deasupra apelor internaţionale ale Mediteranei, potrivit declaraţiilor Ankarei. Damascul susţine, însă, că acesta a violat spaţiul aerian sirian.
Într-un comunicat, Consiliul naţional turc precizează că a studiat cazul „în amănunt” cu ocazia reuniunii sale şi că Ankara va acţiona „cu fermitate rezervându-şi toate drepturile în cadrul legilor internaţionale în faţa acestui act ostil” al Siriei. În cursul aceleiaşi zile, mass-media locale au anunţat că la fronitera siriană au fost trimise baterii de rachete, tancuri şi trupe pentru a crea „un coridor de securitate”.

Putin a vorbit cu Erdogan

Preşedintele rus Vladimir Putin şi premierul turc Recep Tayyip Erdogan au avut miercuri seara o discuţie telefonică privind situaţia din Siria, abordând inclusiv incidentul legat de doborârea avionului. Potrivit serviciului de presă al Kremlinului, discuţia a avut loc la iniţiativa Ankarei. „A fost abordată situaţia din Siria şi aspecte în legătură cu aceasta, inclusiv recentul incident cu avionul de vânătoare turc, doborât de sistemul de apărare antiaeriană al Siriei”, afirmă Kremlinul într-un comunicat, în care se menţionează că „părţile au subliniat necesitatea ca toate circumstanţele acestui incident să fie minuţios investigate”.
Turcia a trimis marţi un avertisment fără echivoc Damascului: să-şi ţină forţele armate cât mai departe de graniţă pentru că ar putea urma un răspuns în cazul unui nou incident. Miercuri, autorităţile de la Ankara şi-au temperat atitudinea, subliniind că nu doresc un conflict cu Siria, dar că în cazul unei posibile provocări Turcia va răspunde.

Share our work
Obama, Putin si Hollande, deceptionati de conflictul din Nagorno-Karabah

Obama, Putin si Hollande, deceptionati de conflictul din Nagorno-Karabah

Preşedinţii Barack Obama, Vladimir Putin şi Francois Hollande şi-au exprimat decepţia luni faţă de lipsa progresului în străvechiul conflict din Nagorno-Karabah între Armenia şi Azerbaidjan.
„Noi, copreşedinţi ai Grupului de la Minsk, suntem uniţi în hotărârea noastră de a găsi o modalitate paşnică de reglementare a conflictului din Nagorno-Karabah”, au indicat cei trei şefi de state într-un comunicat comun publicat pe marginea summit-ului G20 de la Los Cabos. „Părţile în conflict ar trebui să înceteze să amâne pentru mai târziu deciziile importante indispensabile unui acord durabil şi paşnic”, opinează ei, după ce o explozie de violenţă s-a soldat recent cu morţi de ambele părţi ale frontierei în această regiune azeră cu populaţie majoritar armeană. „Regretăm că preşedinţii Azerbaidjanului şi Armeniei nu au luat măsurile decisive cerute de ţările noastre”, adaugă ei, invitând Baku şi Erevan să profite de oferta lor de mediere.
La începutul lunii iunie, Azerbaidjanul a acuzat Armenia că i-a ucis cinci soldaţi într-un incident la frontieră, a doua zi după ce Erevanul anunţase că trei dintre soldaţii săi au fost omorâţi de azeri. Alipită Azerbaidjanului în perioada sovietică, regiunea Nagorno-Karabah şi-a proclamat independenţa, nerecunoscută de comunitatea internaţională, după un război care a făcut 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi între anii 1988-1994.
O încetare a focului a fost semnată în 1994, dar Baku şi Erevan nu au reuşit să se pună de acord asupra statutului regiunii, care rămâne o sursă de tensiune în Caucazul de Sud, zonă strategică situată între Iran, Rusia şi Turcia. Emanaţie a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Grupul de la Minsk – care joacă rol de mediator în acest conflict – reuneşte Franţa, Rusia şi SUA.

Share our work
SUA si Rusia, pregatite sa solutioneze tensiunile dintre ele

SUA si Rusia, pregatite sa solutioneze tensiunile dintre ele

Preşedintele Barack Obama s-a declarat convins luni că „tensiunile” dintre Statele Unite şi Rusia pot fi soluţionate.
Obama şi Putin au convenit de asemenea să caute un compromis pentru a depăşi dezacordul lor asupra scutului antirachetă pe care Statele Unite încearcă să îl instaleze în Europa şi considerat de Moscova o ameninţare la adresa securităţii sale. „În pofida unor evaluări divergente, am convenit să continuăm să căutăm soluţii la provocările în materie de scut antirachetă”, precizează textul comun se mnat de cei doi preşedinţi.
La finalul unei întâlniri cu preşedintele rus Vladimir Putin la Los Cabos (Mexic), Obama a spus că ei au convenit asupra necesităţii de a construi în domenii în care au avut succes, „chiar dacă există domenii de dezacorduri”. Obama caută să obţină ajutorul Rusiei în rezolvarea urgentă a crizei din Siria. Obama a indicat că Statele Unite şi Rusia sunt de acord că un proces politic trebuie să fie creat în Siria pentru „a preveni un război civil”.

Iranul şi Siria

Putin, la rândul său, a afirmat că el şi Obama au găsit „multe puncte de vedere comune” în legătură cu Siria. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat luni, la Los Cabos, că a găsit „numeroase puncte de acord” cu omologul său american Barack Obama cu privire la modul de a rezolva criza siriană. Discuţiile pe această temă vor continua, a adăugat Putin la sfârşitul unei întâlniri foarte aşteptate cu Obama, în momentul când relaţiile ruso-americane sunt umbrite de sprijinul acordat de Moscova regimului preşedintelui sirian Bashar al-Assad.
„După părerea mea, am găsit numeroase puncte de acord asupra acestui subiect”, a declarat preşedintele rus într-o conferinţă de presă comună cu Barack Obama ţinută după întâlnirea lor. „Pentru a opri vărsarea de sânge în Siria, noi chemăm la oprirea imediată a violenţei”, au afirmat cei doi lideri într-un comunicat comun. Ei s-au declarat „uniţi în ideea că poporul sirian trebuie să îşi poată alege viitorul în mod independent şi democratic”.
De asemenea, ei au cerut Iranului să-şi respecte „în totalitate” obligaţiile şi să demonstreze caracterul paşnic al programului său nuclear, în timp ce negocierile cu Teheranul stagnează. „Am căzut de acord că Iranul trebuie sa întreprindă eforturi serioase pentru a restabili încrederea în lume cu privire la natura exclusiv paşnică a programului său nuclear. În consecinţă, Teheranul trebuie să respecte în totalitate obligaţiile sale”, afirmă ei în comunicatul lor comun.

Share our work