Polonia vrea Ucraina mai aproape de NATO
Polonia consideră că Ucraina ar trebui admisă la dezbaterile cu privire la politicile NATO, a declarat ambasadorul polonez la Kiev, Dariusz Gurchinski, în cadrul unui forum al Ligii „Ucraina-NATO”.
„Noi nu excludem ca Ucraina să participe la discutarea politicilor NATO. Dimpotrivă, considerăm că Ucraina ar trebui să ia parte activă la astfel de discuţii, iar vocea sa ar trebui să fie auzită atât la Bruxelles, cât şi în alte capitale ale Alianţei Nord-Atlantice”, a afirmat el, subliniind că Ucraina este un element esenţial al securităţii şi stabilităţiii în regiunea euroatlantică.
Potrivit acestuia, cooperarea dintre Ucraina şi NATO, în special în cadrul Programului naţional anual „Ucraina-NATO”, contribuie la implementarea reformelor în Ucraina şi la ralierea fostei republici sovietice la standardele Uniunii Europene.
În iulie 2010, preşedintele Viktor Ianukovici a aprobat excluderea aspiraţiei Ucrainei de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord de pe lista direcţiilor principale ale politicii de stat în domeniul securităţii naţionale. „Ucraina va continua sa-si dezvolte relatiile cu Alianta, dar chestiunea aderarii sale la NATO a fost scoasa de pe agenda”, a declarat atunci ministrul de Externe, Kostyantyn Gryshchenko, care a adaugat ca aceasta decizie „corespunde situatiei actuale” a tarii. Fostul presedinte de la Kiev, Viktor Iuscenko, a fost un sustinator al eforturilor de aderare a Ucrainei la NATO si Uniunea Europeana. Inca din timpul campaniei electorale, Ianukovici a spus ca Ucraina nu va adera la NATO, ca punctul de vedere al ucrainenilor este sa nu adere la organizatii militare si aceasta dorinta trebuie respectata.
Preşedintele Poloniei, Bronislaw Komorowski, a făcut apel luni la Ucraina s-o elibereze din închisoare pe Iulia Timoşenko, dacă ţara doreşte să continue integrarea cu Uniunea Europeană. Timoşenko a fost condamnată luna trecută la şapte ani de închisoare sub acuzaţia de abuz în serviciu, în cadrul unui proces pe care Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană l-au condamnat, afirmînd că este motivat politic. În cadrul unei vizite efectuate luni la Kiev, Komorowski a afirmat că detenţia Iuliei Timoşenko va continua să afecteze perspectivele Ucrainei de încheiere a unui acord cadru de asociere cu UE. Şeful statului polonez a făcut apel la Ucraina să adopte modificările legale care să ducă la eliberarea dnei Timoşenko.
Liderii Poloniei, Germaniei si Ucrainei se intalnesc marti, pentru celebrarea a 200 de ani de la infiintarea Universitatii Wroclaw si vor discuta despre procesul Iuliei Timosenko, relateaza Radio Polonia. Bronislaw Komorowski, Christian Wulff si Viktor Ianukovici vor depune flori la monumetul celor 25 de profesori universitari ucisi de nazisti in 1941. Apoi, vor avea loc discutii tripartite. Principalul subiect va fi condamnarea Iuliei Timosenko la sapte ani de inchisoare, in octombrie, pentru frauda. Potrivit Poloniei si politicienilor UE, Timosenko a fost condamnata din motive politice. Biroul lui Ianukovici a spus ca principalul subiect de discutii va fi Acordul de asociere UE cu Ucraina, insa oficialii UE au subliniat ca nu se pot face progrese pe acest acord atat timp cat Timosenko este in inchisoare.
Polonezii sunt chemati duminica sa-si innoiasca Parlamentul, un scrutin cu valoare de test pentru premierul Donald Tusk, care conduce Platforma Civica si care, daca va reusi sa castige, va face istorie, devenind primul sef de guvern dupa caderea comunismului care ar obtine doua mandate succesive. O asemenea victorie ar sublinia, o data in plus, stabilitatea in crestere a unei tari care in primii ani de democratie era obisnuita cu tulburari politice. Circa 30 de milioane de alegatori sunt chemati sa-i aleaga pe cei 460 de membri ai camerei inferioare a Parlamentului, Seimul, si pe cei 100 ai Senatului. Conturarea viitoarei coalitii de guvernare depinde de rata participarii la vot. Desi analistii cred ca va fi o cursa electorala stransa, cu un rezultat imposibil de prezis, Platforma Civica (PO), de centru, are totusi, potrivit unor sondaje de opinie, un avantaj de 10 procente in fata principalului rival, partidul conservator Lege si Justitie (PiS), condus de Jaroslaw Kaczynski. Totusi, PiS a reusit in ultimii ani sa obtina in alegeri mai multe voturi decat o aratau sondajele. În plus, experienta a aratat ca o rata mai mica a participarii la vot favorizeaza partidul lui Kaczynski, care are un electorat mai loial. În 2007, cand a castigat Tusk, rata s-a situat la 54%, or acum sondajele indica o rata coborata la 47%. În 2005, PiS castiga alegerile cu o participare la vot de 41%. Premierul Tusk are avantajul de a conduce o tara care a ramas aproape neatinsa de cea mai grava criza financiara a Europei. Polonia este una dintre putinele tari europene care nu a cazut in recesiune in timpul crizei financiare globale din 2008-2009. Şi pentru ca nu este membra a zonei euro, a ramas in mare parte izolata de contagiunea provocata de Grecia si de celelalte tari care au avut nevoie de salvare europeana. Kaczynski, in schimb, favorizeaza cheltuielile sociale si alte eforturi ale statului pentru a-i ajuta pe cei dezavantajati. Fratele geaman al defunctului presedinte Lech Kaczynski – mort anul trecut in tragicul accident de avion de la Smolensk – este mai sceptic in relatiile cu puterile externe si transmite un mesaj nationalist-patriotic mai accentuat, care prinde mai ales in randul populatiei mai in varsta si rurale. În ultimele zile, el a provocat un adevarat scandal in Polonia, publicand o carte in care acuza Germania ca incearca sa subjuge Polonia. Retorica sa a amintit de anii in care a fost prim-ministru (2005-2007), cand capatase faima de a fi cel care provoaca necazuri Uniunii Europene. Şi totusi, sondajele au aratat o usoara crestere a popularitatii sale dupa acuzele aduse Germaniei. O alta surpriza a alegerilor de duminica ar putea veni din partea unui nou partid de stanga – Miscarea Palikot. Este fondat de un fost deputat si om de afaceri bogat, Janusz Palikot, care lupta impotriva puterii Bisericii Romano-Catolice – intr-o tara in care 90% din populatia de 38 de milioane este catolica – si pledeaza pentru cauze liberale, cum ar fi drepturile homosexualilor, liberalizarea legilor stricte privind avortul sau legalizarea drogurilor usoare. Partidul lui Palikot a urcat pe locul al treilea in unele sondaje recente si pare sa profite de pe urma dezamagirii fata de partidele traditionale. Ideile lui Palikot pot gasi ecou in randul tinerilor si al populatiei urbane.
