de Anatol Terzi | aug. 31, 2011 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Muntenegru pregateste restauratia monarhiei
Republica Muntenegru îi conferă Prinţului Nikola al II-lea rang egal cu preşedintele, devenind astfel prima ţară din Europa care se îndreaptă spre monarhie în acest secol, relateaza mass-media regionala. Fosta republică din Iugoslavia alocă un buget de 4,3 milioane pentru casa regală, două case şi un apartament. Este prima restauraţie monarhică după Spania, unde monarhia a fost restaurată în 1975 după moartea lui Francisco Franco, dar evenimentul a trecut aproape neobservat în presa internaţională.
In data de 12 iulie 2011, Parlamentul din Muntenegru a votat Legea privind Statutul descendenţilor Dinastiei de Petrovic-Njegos. Legea reglementează „probleme importante legate de statutul descendenţilor Dinastiei, pentru reabilitarea istorică şi morală a Dinastiei, a cărei detronare a fost contrară Constituţiei Regatului Muntenegru, un act violent de anexare din anul 1918”, scrie DC News. Legea conferă descendenţilor Regelui Nikola I (fondatorul Dinastiei), în linie masculină, şi soţiilor lor, statutul de descendenţi ai Dinastiei, şi îl numeşte pe Prinţul Nikola al II-lea ca reprezentant al acesteia. Ea confirmă Normele Casei Regale, care defineşte modul de transmitere a succesiunii. De asemenea, ea permite membrilor Dinastiei să primească cetăţenia Muntenegrului, păstrând în acelaşi timp şi cetăţenia franceză, ţara în care s-au aflat în exil, conform DC News.
4,3 milioane de euro pentru proiectele Dinastiei
În acelaşi timp, se creează Fundaţia Petrovic-Njegos, calchiată după vechile Fundaţii Regale, şi condusă de Prinţul Nikola al II-lea, căreia statul îi alocă 4,3 milioane de euro pe şapte ani. De asemenea, Prinţul Nikola va primi un venit echivalent cu venitul brut al preşedintelui din Muntenegru. Dinastia mai primeşte: Casa Regelui Nikola I din Njegusi, cu dependintele aferente, evaluate la peste 5 milioane de Euro, precum si alte proprietati imobiliare din fosta republica iugoslava. Surse oficiale locale au subliniat că autoritatile de la Podgorica i-au în considerare suplimentarea, pentru anul fiscal 2012, a sumelor acordate familiei regale.
Prima restauraţie monarhică după Spania
De la restaurarea monarhiei Spaniei la sfârşitul epocii franchiste, nici o ţară europeană nu şi-a readus Familia Regală într-o poziţie oficială. De asemenea, cu excepţia României, în perioada existenţei Reprezentantului Special al Guvernului României pentru Integrare şi Dezvoltare Durabilă, condus de ASR Principele Radu, nici o altă republică nu a ajuns la un acord atât de însemnat cu Familia sa Regală pentru ca aceasta din urmă să susţină şi să reprezinte statul.
Legea din Muntenegru prevede că Prinţul Nikola al II-lea va acţiona ca reprezentant al Muntenegrului şi va întreprinde acţiuni protocolare şi non-politice. Primul exemplu este participarea Alteţei Sale la funeraliile ASIR Otto von Habsburg la Viena, participare în numele guvernului muntenegrean. La funeralii au participat şi MS Regele Mihai I al României şi ASR Principele Nicolae, nepotul Majestăţii Sale. Pentru a-şi îndeplini funcţiunile, membrii Dinastiei pot folosi cu prioritate palatele statului muntenegreanşi le sunt acordate onoruri de stat.
Rolul Dinastiei în Muntenegru
Dinastia Muntenegrului este unul dintre puţinele simboluri ale independenţei statului muntenegrean, anexat de Regatul Serbiei în 1918. Religia, limba şi caracterul etnic fiind aceleaşi în Serbia şi Muntenegru, la obţinerea independenţei de aceasta, statul muntenegrean a căutat să promoveze simbolurile naţionale, identitare, cel mai puternic dintre acestea fiind Familia Regală. De asemenea, Familia Regală a păstrat şi continuat să acorde Ordinele Dinastice, singurele decoraţii specific muntenegrene. Prinţul Nikola al II-lea continuă acum să le acorde, cu recunoaştere statală. Prinţul Nikola al II-lea s-a născut în Franţa şi încă de la primele mişcări de independenţă a Muntenegrului de Iugoslavia (apoi Serbia-Muntenegru) s-a implicat mult în refacerea identităţii ţării sale.
de Anatol Terzi | mai 18, 2011 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Ministerul Administratiei si Internelor, in parteneriat cu Ministerul de Interne austriac, a organizat marti, la Bucuresti, conferinta de inchidere a primei faze apartinand Proiectului ILECUs (International Law Enforcement Coordination Units), desfasurat in sase state din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia si Hertegovina, Croatia, Macedonia, Muntenegru si Serbia). La eveniment au participat o serie de inalti demnitari din statele mentionate, EUROPOL, FRONTEX, OLAF, Consiliului de Cooperare Regionala, Centrului SECI si Comisiei Europene. Cu acest prilej, directorul Directiei Schengen din M.A.I., Florin Saghi a subliniat faptul ca implementarea acestui proiect reprezinta „un succes pentru toate statele implicate, fiind un motiv de mandrie pentru toti partenerii, Comisia Europeana si Europol“. In acelasi context, oficialul M.A.I. a prezentat mesajul ministrului Constantin Traian Igas care a transmis celor prezenti faptul ca, pentru conducerea Ministerului, „proiectul ILECUs a reprezentat un instrument in vederea acordarii sprijinului politic necesar procesului de transformare institutionala propriu statelor din Balcanii de Vest“. “Reiteram intreaga disponibilitate de a continua sa acordam partenerilor nostri din Balcanii de Vest sprijinul pentru combaterea criminalitatii organizate transfrontaliere sub toate formele sale, contribuind in acest mod la reducerea fenomenului care poate avea implicatii serioase inclusiv in statele membre ale Uniunii Europene“, se mai precizeaza in mesajul transmis participantilor la conferinta de inchidere a Proiectului ILECUs.
Proiectul ILECUs
Proiectul ILECUs, implementat de catre Ministerul Federal de Interne al Republicii Austria, Ministerul de Interne din Slovenia si Ministerul Administratiei si Internelor (reprezentat de Directia Schengen, in calitate de junior partner cu responsabilitati de manager de proiect pentru toate activitatile cu impact asupra statului Muntenegru), a vizat crearea unor Puncte nationale de contact cu EUROPOL-ul, Interpol-ul, Centrul SECI, ofiterii de legatura, birourile SIRENE, birourile vamale, cu reteaua europeana de justitie, cu politiile de frontiera, in vederea combaterii criminalitatii organizate si a terorismului. Valoarea proiectului a fost de 2 milioane de EURO, finantat in totalitate de catre Comisia Europeana. Proiectia activitatilor in cadrul ILECUs a fost structurata pe doua paliere: unul legat de spatiul geografic (statele tinta mentionate), iar cel de-al doilea secvential, pe tema abordata (managementul proiectului, abordarea strategica, coordonarea financiara a activitatilor, Europol, Interpol, Eurojust, Olaf, Frontex, armament de distrugere in masa, prevenirea criminalitatii, IT&C etc.). ILECUs a reprezentat primul proiect al autoritatilor romane, pe componenta de ordine si siguranta publica, in care partii romane i-au revenit sarcini concrete care au avut drept obiectiv transferul de know-how si exportul de competenta catre un stat tert si care nu a implicat simpla trimitere a unor experti, ci chiar implementarea secventiala a unor obiective distincte. Astfel, Ministerul Administratiei si Internelor a participat cu experti la masurile de pregatire continua organizate in cadrul proiectului, pe diferite componente de lucru: cooperare politieneasca, securizarea frontierelor de stat, cooperare transfrontaliera prin puncte sau birouri de contact, schimbul de date operative, utilizarea ofiterilor de legatura si a atasatilor de afaceri interne, crearea unui centru de cooperare politieneasca.
de Anatol Terzi | mart. 30, 2011 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
O delegatie a Ministerului Administratiei si Internelor – Directia Schengen a participat miercuri la Conferinta privind infiintarea Unitatii ILECUs din Croatia, care se desfasoara la Zagreb. Evenimentul reprezinta etapa finala a Proiectului ILECUs – crearea de Unitati de cooperare politieneasca (Puncte Focale Nationale) pentru cooperarea operationala si strategica in Balcanii de Vest – desfasurat in sase state din regiune: Albania, Bosnia si Hertegovina, Croatia, Macedonia, Muntenegru si Serbia. Proiectul ILECUs (International Law Enforcement Coordination Units) este implementat de catre Ministerul Federal de Interne al Republicii Austria, Ministerul de Interne din Slovenia, precum si Ministerul Administratiei si Internelor, valoarea acestuia fiind de 2 mil. EURO, finantat in totalitate de catre Uniunea Europeana. Activitatile desfasurate in cadrul parteneriatului constau in crearea unor Puncte nationale de contact cu EUROPOL-ul, Interpol-ul, Centrul SECI, ofiterii de legatura, birourile SIRENE, birourile vamale, cu reteaua europeana de justitie, cu politiile de frontiera, in vederea combaterii criminalitatii organizate si a terorismului in tarile Balcanilor de Vest. Proiectul, primul de acest gen implementat de autoritatile romane, pe componenta de ordine si siguranta, a fost derulat de Directia Schengen a M.A.I. Pentru aportul M.A.I. in cadrul parteneriatului, s-a decis organizarea Conferintei de Inchidere a Proiectului ILECUs la Bucuresti, in perioada 16 -18 mai a.c., finantarea evenimentului fiind asigurata din bugetul Comisiei Europene. In data de 09 septembrie 2009, in contextul desfasurarii celei de-a noua Conferinte Ministeriale Regionale de la Brdo/Slovenia privind crima organizata, migratia ilegala si terorismul, secretarul de stat Serban Nicolae a semnat un Memorandum de Intelegere privind Crearea Unitatilor Internationale de Coordonare a Aplicarii Legii (International Law Enforcement Coordination Units – ILECUs), alaturi de ministrii de interne din Albania, Austria, Bosnia Hertegovina, Croatia, fosta Republica Iugoslava a Macedoniei, Serbia si Slovenia. Acest memorandum de intelegere a reprezentat o declaratie de intentii a factorilor decizionali din toate statele participante, precum si angajamentul acestora de a atinge obiectivele proiectului ILECUs, si anume: intensificarea cooperarii politienesti internationale; crearea unor platforme unitare de cooperare si schimb de informatii; crearea unui spatiu de securitate in Balcanii de Vest. Romania are o contribuitie semnificativa la procesul de dezvoltare a unui spatiu de securitate in sud-estul Europei, cu atat mai mult cu cat Ministerul Administratiei si Internelor, prin intermediul Directiei Schengen, este partener cu drepturi depline, alaturi de structurile din Austria si Slovenia, in Proiectul ILECUs – proiect transnational finantat de Uniunea Europeana.
de Isac Mihai | mart. 9, 2011 | Balcani, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Parlamentul European pune tunurile pe Turcia
Parlamentul European este ingrijorat de „progresul greoi inregistrat de Turcia” cu privire la reforme si drepturile omului pe parcursul anului 2010. In schimb, premierul turc Recep Tayyip Erdogan a negat ca ar dori sa reduca presa la tacere, in contextul in care mai multi jurnalisti au fost inculpati si cativa inchisi in cadrul unui presupus complot impotriva regimului. Blocajul persistent intre Turcia si Cipru, dialogul precar intre partidele politice, subminarea libertatii presei si a altor drepturi fundamentale sunt printre factorii care au condus la incetinirea ritmului negocierilor de aderare, a considerat raportoarea PE Oomen-Ruijten (PPE, Olanda) in timpul dezbaterii. Rezolutia PE saluta modificarile constitutionale intreprinse de partea turca, dar este nevoie de „reforme constitutionale globale, care sa transforme Turcia intr-o democratie pluralista”. Totodata deputatii saluta recenta finalizare a negocierilor privind acordul de readmisie ceea ce va conduce la o mai buna gestionare a migratiei. Odata ce acesta va intra in vigoare, Comisia ar trebui sa lanseze „dialog privind vizele, in cadrul caruia sa se acorde o atentie speciala conditiilor de intrare a oamenilor de afaceri si a studentilor care calatoresc in UE”. Printre provocarile majore deputatii fac referire la inrautatirea situatiei privind libertatea presei, la anumite cenzurari si la accentuarea autocenzurii in cadrul mijloacelor de informare in masa, inclusiv in ceea ce priveste internetul; situatia femeilor si cresterea numarului asa-numitelor „crime de onoare” si casatorii fortate. In ceea ce priveste protectia drepturilor minoritatilor religioase, au fost inregistrate „doar mici progrese in ceea ce priveste cadrul juridic de functionare al acestor comunitati, in special cu privire la posibilitatile acestora de a obtine personalitate juridica, de a deschide si de a face sa functioneze lacasuri de cult, de a pregati clerici si de a solutiona aspectele legate de proprietate care nu au fost rezolvate prin legea privind fundatiile”, se arata in rezolutia PE. Dupa indelungi negocieri intre grupurile politice in ceea ce priveste statutul Turciei, textul rezolutiei este identic cu cel din anii precedenti, initierea negocierilor de aderare cu Turcia in 2005 reprezentand „punctul de plecare al unui proces de lunga durata si deschis”.
Erdogan respinge acuzatiile
Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a negat marti ca ar dori sa reduca presa la tacere, in contextul in care mai multi jurnalisti au fost inculpati si cativa inchisi in cadrul unui presupus complot impotriva regimului, provocand reactii in Turcia si in strainatate. „Consider ca fiind o insulta la adresa guvernului meu acuzatiile conform carora am incerca sa punem botnita presei”, a afirmat el in fata grupului parlamentar al Partidului Dreptatii si Justitiei (AKP). „Inculparile jurnalistilor nu au nimic de a face cu guvernul. Este o decizie a justitiei”, a declarat Erdogan, care a acuzat opozitia si o parte a presei ca desfasoara o campanie de denigrare la adresa partidului sau inaintea alegerilor legislative de la 12 iunie. Sase jurnalisti, dintre care unii extrem de cunoscuti, si un universitar sunt in prezent in arest preventiv, fiind suspecti in cadrul celui mai recent episod al unei anchete privind un presupus complot impotriva guvernului. Erdogan a afirmat ca presa este in continuare la fel de libera ca inainte de venirea la putere a AKP, in 2002. „Exercitarea profesiei este mai libera (…) Nu mai sunt subiecte tabu”, a spus el, cerand mass-mediei sa lase justitia „sa-si faca treaba”. Conform organizatiilor profesionale, ultimele inculpari ridica la 67 numarul jurnalistilor aflati in prezent in inchisorile din Turcia.
Muntenegru: deputatii in favoarea deschiderii negocierilor
Parlamentul a salutat si decizia Consiliului European de a oferi statutul de tara candidata la UE, exprimandu-si speranta ca negocierile de aderare vor putea incepe pe durata acestui an. Membrii PE si-au exprimat anumite preocupari care privesc in special coruptia, crima organizata, discriminarea si restrictiile asupra libertatii media. „Regret ca in acest moment Comisia insista asupra diferentei intre acordarea statutului de candidat si deschiderea negocierilor”, a declarat raportorul Charles Tannock (ECR, UK). „Muntenegrul ar trebui apreciat doar prin prisma meritelor, faptelor si realizarilor. Este responsabilitatea Muntenegrului sa faca fata asteptarilor, in special in cazul combaterii coruptiei si crimei organizate. Acestea fiind spuse, Muntenegru ramane o poveste de succes in Balcanii de Vest”. In rezolutia adoptata cu o mare majoritate Parlamentul a salutat „consensul general si prioritatea majora acordata integrarii europene de catre guvernul si partidele de opozitie din Muntenegru”, in special finalizarea cadrului constitutional si rezultatele bune obtinute in implementarea reformelor economice. Rezolutia subliniaza ca in multe domenii coruptia este inca prevalenta, in special in constructii, privatizare si sectorul achizitiilor publice, si reprezinta o problema grava, precum si crima organizata, in special spalarea de bani si contrabanda. Membrii PE si-au exprimat ingrijorarea ca femeile vor fi in continuare subreprezentate in procesul de decizie si in functiile de conducere. Desi au aprobat relatiile interetnice in general bune si protectia drepturilor minoritatilor din tara, deputatii al solicitat ca autoritatile sa amelioreze conditiile de trai ale minoritatilor roma, ashkali si egipteana din tara. Membrii PE de asemenea impun noi pasi care sa asigure independenta si profesionalismul concernelor media, si au atras atentia asupra amenzilor disproportionate care pot fi impuse pentru defaimare, lucru ce afecteaza libertatea si independenta jurnalistilor. Deputatii au fost preocupati in special de cazurile de intimidare si violenta impotriva jurnalistilor si a activistilor din partea societatii civile si solicita ca acestea sa fie cercetate si sa fie inceputa procedura de urmarire penala.
de Anatol Terzi | dec. 7, 2010 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Soldatii NATO, chemati sa combata inundatiile din Balcani
Guvernele din Muntenegru si Albania au cerut ajutorul NATO pentru combaterea efectelor inundatiilor puternice, care au afectat zeci de mii de locuitori din Peninsula Balcanica, relateaza presa regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Mai multe regiuni din Albania, Muntenegru, Bosnia si Hertegovina, precum si din Serbia si Croatia au fost lovite la sfirsitul lunii noiembrie si inceputul lunii decembrie de inundatii severe, ca urmare a topirii zapezilor si a ploilor abundente. In urma deversarii celui mai mare lac din regiune Skadar si a iesirii unor rauri din albie, au fost inundate mii de case, zeci de mii de hectare de teren agricol, drumuri, poduri, fabrici si alte utilitati. Soldatii si politia evacueaza in prezent din zona dezastrului mii de oameni si animale. Multi insa refuza sa plece din regiunile inundate, in pofida lipsei de apa potabila si de energie electrica. Altii, in schimb, si-ar dori sa plece, dar nu pot, fiind izolati de ape.
Inundatii cu repetitie
Balcanii se confrunta pentru a doua oara in acest an cu inundatii severe. In ianuarie, tarile din regiune au suferit un dezastru, in urma topirii zapezii si a ploilor torentiale. Potrivit ministrului de interne Lulzim Basha, Albania se confrunta cu cele mai grave inundatii „din istoria tarii”. Lulzim Basha a declarat ca situatia in jurul orasului Shkoder a fost „critica”, 14.000 de hectare aflandu-se sub ape. Peste 12.000 de persoane au fost evacuate si reloate din cauza inundatiilor provocate de ploile torentiale din ultimele saptamani.
Cateva mii de persoane au fost evacuate in Muntenegru, Bosnia, Serbia si Albania din cauza inundatiilor provocate de ploile abundente. Situatia este deosebit de dificila de-a lungul raului Drina, care are afluenti ce izvorasc din Muntenegru sau Bosnia si care constituie o frontiera naturala intre Serbia si Bosnia. In estul Bosniei a fost decretata stare de urgenta in orasele Bijeljina, Visegrad si Zvornik (est), situate pe Drina. In sudul tarii, fluviul Neretva are apele umflate si ameninta mai multe localitati. La Bijeljina, aproximativ 1.000 de case au fost inundate, iar locuitorii au fost evacuati cu ajutorul armatei.”Doua treimi din satele (situate de-a lungul raului Drina) au fost inundate”, a declarat Drago Ristic, un oficial local.
Situatie catastrofala
Pe celalalt mal al raului, in Serbia, aproximativ 1.400 de persoane au fost evacuate la Loznica. Aproximativ 760 de case, in care locuiau circa 3.000 de persoane, sunt amenintate de apele raului Drina la Loznica, potrivit Ministerului sarb de Interne. Sute de persoane au fost evacuate si in alte regiuni, in special in apropiere de orasele Ljubovija si Prijepolje.
In Muntenegru, 1.300 de persoane au fost evacuate in urma inundatiilor „fara precendent”, a declarat ministrul de Interne Ivan Brajovici. Situatia este deosebit de critica in regiunea lacului Skadar, pe care Muntenegru il imparte cu Albania. Nivelul apelor lacului a atins un record si se afla in prezent cu zece metri peste nivelul marii. Mai multe sate si drumuri care leaga capitala Podgorita de sudul coastei adriatice au fost inundate. La vest de Podgorita, sase sate din valea raului Zeta au fost inundate.
Totdata, in Albania, „situatia este foarte grava, mii de hectare de teren au fost inundate si peste 7.000 de persoane evacuate, in timp ce autoritatile continua evacuarea familiilor amenintate de ape”, a declarat vineri premierul Sali Berisha. Mii de case au fost avariate si drumurile care leaga Tirana de nordul tarii au fost complet blocate, potrivit autoritatilor locale din Shkodra. Soldati din cadrul armatei albaneze au fost trimisi inca de miercuri in regiunile Lezha si Shkodra (nord) pentru a ajuta persoanele ramase izolate. Autoritatile au ordonat joi inchiderea scolilor in toata regiunea Shkodra si le-au cerut locuitorilor sa respecte ordinele de evacuare. Acestea au decretat miercuri stare de catastrofa naturala si au organizat la Shkodra un comitet de urgenta.
Ministerul Administratiei si Internelor, in parteneriat cu Ministerul de Interne austriac, a organizat marti, la Bucuresti, conferinta de inchidere a primei faze apartinand Proiectului ILECUs (International Law Enforcement Coordination Units), desfasurat in sase state din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia si Hertegovina, Croatia, Macedonia, Muntenegru si Serbia). La eveniment au participat o serie de inalti demnitari din statele mentionate, EUROPOL, FRONTEX, OLAF, Consiliului de Cooperare Regionala, Centrului SECI si Comisiei Europene. Cu acest prilej, directorul Directiei Schengen din M.A.I., Florin Saghi a subliniat faptul ca implementarea acestui proiect reprezinta „un succes pentru toate statele implicate, fiind un motiv de mandrie pentru toti partenerii, Comisia Europeana si Europol“. In acelasi context, oficialul M.A.I. a prezentat mesajul ministrului Constantin Traian Igas care a transmis celor prezenti faptul ca, pentru conducerea Ministerului, „proiectul ILECUs a reprezentat un instrument in vederea acordarii sprijinului politic necesar procesului de transformare institutionala propriu statelor din Balcanii de Vest“. “Reiteram intreaga disponibilitate de a continua sa acordam partenerilor nostri din Balcanii de Vest sprijinul pentru combaterea criminalitatii organizate transfrontaliere sub toate formele sale, contribuind in acest mod la reducerea fenomenului care poate avea implicatii serioase inclusiv in statele membre ale Uniunii Europene“, se mai precizeaza in mesajul transmis participantilor la conferinta de inchidere a Proiectului ILECUs.
O delegatie a Ministerului Administratiei si Internelor – Directia Schengen a participat miercuri la Conferinta privind infiintarea Unitatii ILECUs din Croatia, care se desfasoara la Zagreb. Evenimentul reprezinta etapa finala a Proiectului ILECUs – crearea de Unitati de cooperare politieneasca (Puncte Focale Nationale) pentru cooperarea operationala si strategica in Balcanii de Vest – desfasurat in sase state din regiune: Albania, Bosnia si Hertegovina, Croatia, Macedonia, Muntenegru si Serbia. Proiectul ILECUs (International Law Enforcement Coordination Units) este implementat de catre Ministerul Federal de Interne al Republicii Austria, Ministerul de Interne din Slovenia, precum si Ministerul Administratiei si Internelor, valoarea acestuia fiind de 2 mil. EURO, finantat in totalitate de catre Uniunea Europeana. Activitatile desfasurate in cadrul parteneriatului constau in crearea unor Puncte nationale de contact cu EUROPOL-ul, Interpol-ul, Centrul SECI, ofiterii de legatura, birourile SIRENE, birourile vamale, cu reteaua europeana de justitie, cu politiile de frontiera, in vederea combaterii criminalitatii organizate si a terorismului in tarile Balcanilor de Vest. Proiectul, primul de acest gen implementat de autoritatile romane, pe componenta de ordine si siguranta, a fost derulat de Directia Schengen a M.A.I. Pentru aportul M.A.I. in cadrul parteneriatului, s-a decis organizarea Conferintei de Inchidere a Proiectului ILECUs la Bucuresti, in perioada 16 -18 mai a.c., finantarea evenimentului fiind asigurata din bugetul Comisiei Europene. In data de 09 septembrie 2009, in contextul desfasurarii celei de-a noua Conferinte Ministeriale Regionale de la Brdo/Slovenia privind crima organizata, migratia ilegala si terorismul, secretarul de stat Serban Nicolae a semnat un Memorandum de Intelegere privind Crearea Unitatilor Internationale de Coordonare a Aplicarii Legii (International Law Enforcement Coordination Units – ILECUs), alaturi de ministrii de interne din Albania, Austria, Bosnia Hertegovina, Croatia, fosta Republica Iugoslava a Macedoniei, Serbia si Slovenia. Acest memorandum de intelegere a reprezentat o declaratie de intentii a factorilor decizionali din toate statele participante, precum si angajamentul acestora de a atinge obiectivele proiectului ILECUs, si anume: intensificarea cooperarii politienesti internationale; crearea unor platforme unitare de cooperare si schimb de informatii; crearea unui spatiu de securitate in Balcanii de Vest. Romania are o contribuitie semnificativa la procesul de dezvoltare a unui spatiu de securitate in sud-estul Europei, cu atat mai mult cu cat Ministerul Administratiei si Internelor, prin intermediul Directiei Schengen, este partener cu drepturi depline, alaturi de structurile din Austria si Slovenia, in Proiectul ILECUs – proiect transnational finantat de Uniunea Europeana.
