de Anatol Terzi | mart. 5, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Razboi energetic, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Lituania incearca sa scape de sub papucul Gazprom
Republica Lituania va închiria de la compania norvegiană Hoehg LNG o platformă plutitoare pentru a putea importa gaz natural lichefiat, au declarat saptamana trecuta, surse locale, citate de mass-media rusa. Anterior, si in regiunea Marii Negre, state riverane precum Ucraina, Romania si Bulgaria si-au exprimat dorinta de a cumpăra gaz lichefiat, chiar dacă lucrurile nu au mers în acest caz mai departe de simple intenţii.
La Vilnius, afacerea cu norvegienii este considerată un pas menit să distrugă monopolul companiei ruse Gazprom. Compania lituaniană de stat Klaipedos Nafta va primi în leasing pe 10 ani o navă pentru păstrarea şi regazificarea de gaz natural lichefiat (FSRU), cu o capacitate de 170.000 de metri cubi, la preţul de 156.200 de dolari pe zi. ‘Acesta este preţul pieţii. Afacerea este una cinstită şi pentru noi, şi pentru Klaipedos Nafta’, a explicat directorul general al Hoeght LNG, Sveinung Stole, după semnarea acordului.
Nava va fi adusă în portul Klaipeda la sfârşitul lui 2014, iar Klaipedos Nafta va putea de devină proprietara ei la finalul perioadei de leasing. ‘FSRU va ajuta Lituania să-şi reducă dependenţa faţă de singurul furnizor de gaz şi va oferi acces spre pieţele de gaz internaţionale’, declară directorul general al Klaipedos Nafta, Rokas Masiulis. Potrivit acestuia, doar în primul an de activitate al FSRU compania sa îi va oferi Lituaniei circa 1 miliard de metri cubi de gaz.
Dependenta strategica
Anul trecut Lituania a consumat 3,4 miliarde de metri cubi de gaz, întreaga cantitate fiind importată din Rusia. În opinia înalţilor funcţionari lituanieni, importurile de gaz lichefiat vor pune capăt dominaţiei Gazprom pe piaţa de gaz a Lituaniei. Astfel, ministrul energeticii al Lituaniei, Arvidas Sekmokas, a caracterizat afacerea drept ‘probabil cea mai mare reuşită’ în domeniul energetic, din momentul construirii, în 1999, a terminalului petrolier din Butinge de pe litoralul Baltic. ‘Preţurile ridicate pe care le practică Gazprom ne-au determinat să creăm acest terminal pentru primirea de gaz lichefiat, terminal care va permite livrări sigure de gaz şi crearea unei pieţe în domeniu. Acest lucru va duce la scăderea preţurilor la gaz’, este convins Sekmokas.
Între timp, Gazprom s-a adresat Curţii Internaţionale de Arbitraj, pentru a-şi proteja dreptul de control asupra gazoductelor din Lituania, drept pe care îl va pierde odată cu amendamentele la legislaţia UE.
Expertii Gazprom
Opiniile experţilor ruşi referitor la planurile Lituaniei sunt împărţite. Potrivit lui Dmitri Aleksandrov, dominaţia Gazprom se va menţine pentru cel puţin următorii câţiva ani. ‘Totuşi, înlocuirea unui miliard din cele 3,5 miliarde pe care le consumă anual Lituania nu este o cantitate foarte importantă’, subliniază Aleksandrov. În afară de aceasta, apar o mulţime de întrebări la care nu există deocamdată un răspuns: la ce preţ va fi cumpărat gazul lichefiat, va putea vreo altă ţară în afară de Norvegia să livreze gaz lichefiat? Nu este clar nici dacă lituanienii vor putea renunţa la livrările de gaz rusesc fără sancţiuni, care au fost stipulate în contractul pe termen lung cu Gazprom. Totuşi, dacă în 2015 se va dovedi că termenul de recuperare a investiţiilor în platforma pentru primirea de gaz lichefiat anunţat de Lituania va deveni accesibil, acest lucru va constitui un argument solid în disputa cu Gazprom pe marginea preţului la gaz.
La rândul său, analistul Mihail Krutihin este convins că Gazprom se va confrunta cu vremuri dificile. ‘Pe lângă Norvegia, Lituania va putea primi gaz şi din Polonia sau din Germania, prin recumpărare. Astăzi, Gazprom livrează în Lituania gaz la preţul de circa 400 de dolari pe mia de metri cubi, în timp ce Qatarul este gata să livreze gaz lichefiat la preţul de 283 de dolari. Chiar şi ţinând cont de plata la leasing, avantajul de preţ este evident’, subliniază Krutihin.
de Razvan Iorga | feb. 13, 2012 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Rusia va instala mai multe baterii de rachete antiaeriene de tip S-400 in regiunile de frontiera si de litoral din Rusia, inainte de sfârsitul anului 2012, a anuntat comandantul Fortelor aeriene ruse, Aleksandr Zelin, citat de RIA Novosti. „Mai multe sisteme antiaeriene S-400 Triumf urmeaza sa fie livrate armatei inainte de sfârsitul anului in curs. Contrar anilor precedenti, aceste sisteme vor fi implantate nu in regiunea Moscovei, ci in zone frontaliere si de litoral din tara”, a declarat Zelin. Anterior, comandantul flotei din Marea Baltica, viceamiralul Viktor Cirkov, a anuntat ca Ministerul Apararii intentioneaza sa instaleze un sistem S-400 in regiunea Kaliningrad. Rachetele S-400 sunt menite sa distruga tinte aeriene de orice tip (avioane, avioane fara pilot, rachete de croaziera), pe o raza de 400 de kilometri si pâna la 30 de kilometri altitudine. In prezent, Rusia detine doua regimente de rachete Triumf stationate in districtele Elektrostal si Dmitrov, in apropiere de Moscova. Echipaje de lupta ale complexului de aparare antiaeriana S-400 Triumf de langa Moscova au efectuat luna trecuta un mars conventional in raionul de pozitii si au fost aduse in stare de lupta pentru interceptarea tintelor aeriene. De-a lungul intregului traseu ele au fost acoperite de o baterie de rachete si tunuri Pantsir S.
de Vitalie Goncearov | apr. 12, 2010 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Presedintele rus Medvedev a dat startul la Nord Stream
Grupul rus Gazprom a început lucrările de construcţie a gazoductului Nord Stream, proiectat pentru a transporta gaze naturale din Rusia spre Europa de Vest, pe sub Marea Baltică, relateaza surse din interiorul concernului Gazprom, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Gazoductul, format din două conducte, va transporta 55 de miliarde de metri cubi de gaze pe an către statele din vestul Europei, ocolind ţări de tranzit tradiţionale precum Ucraina şi Belarus.
Operatorul gazoductului, Nord Stream AG, a anunţat în martie că a asigurat fonduri de aproape patru miliarde de euro pentru proiect, suma acoperind 70% din necesarul de finanţare a primei faze. Cheltuielile rămase vor fi suportate de acţionarii Nord Stream, respectiv Gazprom (cu o participaţie de 51% ), grupurile germane BASF/Winterhshall şi E.ON Ruhrgas (ambele cu câte 20% din proiect) şi compania energetică olandeză Gasunie (9%).
Confom mass-media rusa, primele livrări de gaze ar urma să fie efectuate în 2011, Moscova si Berlin semnand, în 2005, un angajament pentru dezvoltarea gazoductului. Nord Stream AG a modificat ruta iniţială a conductelor din cauza îngrijorărilor statelor baltice legate de impactul proiectului asupra mediului înconjurător, fara insa a diminua criticile la adresa acestuia. Ruta finală trece prin apele teritoariale şi zonele economice exclusive ale Finlandei, Suediei, Danemarcei şi Germaniei, evitând Polonia, Estonia, Lituania şi Letonia.
Filiera poloneza
Polonia ar putea deveni un important furnizor de gaz pentru statele Uniunii Europene, acoperindu-si in acelasi timp intreaga cerere de gaz pe plan intern, aici fiind descoperit un zacamant de gaz de sist, comparabil ca marime cu cel din regiunea rusa Iujno-Tombeisk, relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Exploatarea zacamantului recent descoperit va incepe in luna mai 2010, prin implicarea companiei americane ConocoPhillips. Daca imensa capacitate a acestui zacamant va fi confirmata de experti internationali, rezervele totale ale gazului din UE vor creste cu peste 47%. Expertii, citati de mass-media rusa, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS, considera ca proiectele europene privind extractiile gazului de sist ar putea deveni in urmatorii zece ani o mare amenintare pentru Gazprom.
Nabucco, detronat de Nord Stream
Premierul rus Vladimir Putin a confirmat anterior ca gazoductul Nord Stream, care va lega Federatia Rusa de Germania, traversand Marea Baltica, urmeaza sa fie operational din 2011, relata anterior agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Lucrarile vor incepe in aprilie. La sfarsitul lui 2011, gazoductul va fi gata”, a afirmat premierul rus in cadrul unei recente intalniri cu omologul sau suedez Fredrik Reinfeldt, aflat intr-o vizita oficiala la Moscova. Reamintim ca Suedia si Finlanda, state membre ale UE, sustinute de organizatiile ecologiste internationale, si-au exprimat ingrijorarea fata de posibilele amenintari ecologice pe care le implica construirea gazoductului. Ulterior, toate statele pe teritoriul carora va trece conducta si-au dat acordul pentru realizarea lucrarilor necesare.
Finantare internationala
Concernul Nord Stream a aprobat finantarea de 3,9 miliarde de euro pentru demararea lucrarilor de constructie la gazoductul pe sub Marea Baltica, relateaza mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform surselor oficiale citate, banii vor veni de la 26 de banci, cu garantii pentru 80% din credit de la agentii din Italia si Germania. Directorul financiar al concernului Nord Stream, Paul Corcoran, a declarat ca acum exista toate conditiile pentru demararea lucrarilor luna viitoare.
Gazoductul Nord Stream, in lungime de 1200 kilometri si cu o capacitate proiectata de pana la 55 miliarde de metri cubi de gaze pe an, va face legatura pe sub Marea Baltica intre portul rus Viborg si portul german Greifswald, trecand prin apele teritoriale ale Danemarcei, Suediei, Germaniei, Finlandei si Rusiei. Una din principalele mize politice este ocolirea de catre gazul rusesc a Ucrainei, tara de tranzit cu care au aparut in 2006 si 2009 conflicte dure, soldate cu oprirea temporara a tranzitului de gaze catre consumatorii europeni.
Finantarea obtinuta pana in acest moment reprezinta 70% din costurile primei faze a proiectului, care trebuie realizata pana la sfarsitul lui 2010 si sa faca gazoductul functional la jumatate din capacitate. Restul costurilor (aproximativ 800 milioane euro) urmeaza a fi asigurati de actionarii Nord Stream – Gazprom, BASF/Winterhshall, E.ON Ruhrgas (Germania) si Gasunie (Olanda). Concernul ruso-german Nord Stream spera sa obtina pana la sfarsitul lui 2010 finantarea pentru a doua faza a proiectului, mai adauga mass-media internationala.
Gazoductul baltic este considerat concurent direct al omologului sau Nabucco, proiect european la care este asociată şi România, şi care ar urma să permită transportarea din 2014 a aproximativ 30 de miliarde metri cubi de gaz pe an, ocolind Federatia Rusa, Ucraina si Belarus. Conform proiectului, printre potentialii furnizori ae afla Azerbaidjan, Turkmenistan, Uzbekistan, precum si Republica Islamica Iran.
Refuz rus
Reamintim ca recent, seful diplomatiei ruse, Serghei Lavrov, a declarat ca Rusia nu este interesata de participarea la constructia gazoductului Nabucco. “Nabucco nu prezinta pentru noi niciun interes si cei care care sunt implicati direct in respectivul proiect ar trebui sa-si calculeze posibilitatile”, a adaugat Lavrov, citat de RIA Novosti. Declaratia oficialului rus vine pe fondul unor opinii formulate de politiceni din Occident care au invocat recent posibilitatea aderarii Rusiei la acest proiect si a combinarii unei parti a traseului conductei Nabucco cu South Stream, un proiect de gazoduct initiat de Gazprom si Eni care vizeaza transportarea de gaze din Rusia spre Europa prin Marea Neagra, ocolind Ucraina. Nabucco, un proiect al Uniunii Europene, conceput pentru a diminua dependenta de gazele rusesti, ar urma sa transporte gaze din regiunea Marii Caspice spre Europa prin Azerbaidjan, Georgia, Turcia, Bulgaria, Ungaria, Romania si Austria.
Capacitate în exces
Conform Agenţiei Internaţionale pentru Energie, capacitatea excedentară pentru transportul gazelor prin conducte sau a terminalelor de gaze naturale lichefiate (GNL) va ajunge la nivel global la 250 de miliarde de metri cubi până în 2015 din cauza cererii scăzute. Aceasta înseamnă o majorare de patru ori a capacităţii excedentare existente în 2007. Din cauza competiţiei acerbe de pe piaţă, unii dintre clienţii importanţi ai Gazprom, printre care E.ON şi Eni din Italia s-au văzut în imposibilitatea de a vinde peste preţul negociat anterior cu partea rusă. Odată cu înfiinţarea mai multor burse de gaze şi cantităţi mari oferite pe piaţa spot, concurenţa a crescut foarte mult în acest sector. Mass-media de specialitate a atras atenţia că pentru a fi profitabil, Nord Stream trebuie să dea dovadă de flexibilitate cu principalii săi clienţi.
de Anatol Terzi | mart. 5, 2010 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Oficialii militari ai Aliantei Nord-Atlantice au anuntat organizarea, in urmatoarele saptamani, a unor ample manvre militare, Baltic Region Training Event, in spatiul aerian al Letoniei, Lituaniei si Estoniei, foste republici sovietice, devenite membre ale NATO, relateaza mass-media internationala. Conform surselor citate, la manevrele aeriene vor participa avioane franceze de vanatoare Mirage 2000C, avioane F-16 ale fortelor poloneze (n.r.- de vanatoare-bombardament), avioane de antrenament si atac usor L-39 Albatros lituaniene si avioane-cisterna americane, SUA fiind singurul membru al NATO care dispune de capacitatile logistice necesare. Un purtator de cuvant al Statului Major aliat al fortelor aeriene a explicat ca exercitiile din luna martie trebuie sa demonstreze “solidaritatea NATO si angajamentul fata de membrii din regiunea Balticei”.
Anuntul oficialilor NATO vine pe fondul controverselor provocata de decizia Parisului de a vinde Moscovei patru nave port-elicopter Mistral, contract care, daca se va concretiza, va fi cea mai mare achizitie a Rusiei dintr-o tara NATO. Ministrii apararii din statele baltice au protestat fata de decizia Frantei, fara insa a putea opri negocierile franco-ruse, care vizeaza si alte categorii de armament naval.
Exercitii la frontiera
Manevrele NATO vor continua in iunie 2010 in Estonia, cu exercitii terestre de amploare la mai putin de 100 kilometri de frontiera rusa, in care sunt angajati aproximativ 500 de puscasi marini americani si militari estonieni. In toamna, un alt exercitiu comun al militarilor NATO cu cei din republicile baltice va avea loc in Letonia, cele mai ample manevre de la aderarea celor trei tari la NATO, cu participarea a peste 2000 de militari din SUA, Letonia, Lituania si Estonia.
Reamintim ca liderii celor trei republici ex-sovietice s-au pronuntat in permanenta pentru organizarea de exercitii militare de amploare ale Aliantei in regiune cu participarea aliatilor europeni, mai ales de la razboiul ruso-georgian din 2008. Ingrijorarea a devenit mai puternica dupa exercitiile Zapad 2009 organizate de fortele ruse si belaruse in septembrie 2009, cu participarea a 13.000 de militari, 63 de avioane, 40 de elicoptere, 228 tancuri, tema exercitiilor fiind posibilele planuri de ofensiva in regiunea statelor baltice, vecine cu Republica Belarus.
