Chisinau. Armata Nationala laudata ca se descurca fara bani
Armata Naţională a fost lăudată de preşedintele interimar Marian Lupu pentru progresele făcute, deşi s-a confruntat cu o lipsă de fonduri.
Luni, la Chişinău, s-a desfăşurat şedinţa Consiliului Colegial al Ministerului Apărării la care a participat şi Lupu. Ordinea de zi a şedinţei a inclus trei rapoarte de referinţă pentru domeniul de apărare. Este vorba despre bilanţul activităţii Armatei Naţionale în anul 2011, evaluarea implementării politicilor de apărare în anul 2011 şi concepţia activităţii organelor de conducere, marilor unităţi şi unităţi militare întru implementarea politicilor de apărare în anul 2012.
„Pe parcursul acestui an, Armata Naţională a progresat. Poate nu cu viteza pe care ne – am fi dorit – o cu toţii, pe motivul lipsei resurselor financiare”, a afirmat Marian Lupu, care este şi Comandant Suprem, precizând că armata este dependentă de situaţia financiară a statului.
Europenizare în fapte, nu în vorbe
La rândul său, Ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa, a afirmat că Armata Naţională şi-a îndeplinit misiunile chiar şi în condiţiile unui buget de criză. „Bugetul alocat Ministerului Apărăii a avut un caracter social şi a acoperit necesităţile armatei doar parţial. Cu toate acestea, Ministerul Apărării a început europenizarea domeniul militar nu în vorbe, ci în fapte”, a accentuat Vitalie Marinuţa.
Ministrul Apărării a subliniat că vestimentaţia veche, de croială sovietică, a fost înlocuită cu o uniformă militară elegantă şi comodă. „Au fost modificate uniformele de instrucţie şi de paradă. De asemenea, a fost cusută în premieră uniforma de gală pentru ofiţeri şi ţinuta pentru misiunile în zone cu climă toridă”, a specificat ministrul Apărării.
Totodată, a specificat ministrul Apărării, în consens cu alte structuri de forţă ale statului, Ministerul Apărării a modificat pasul de defilare. „Am renunţat la pasul ceremonial prusac moştenit de la armata roşie. Aceasta înseamnă că, sub aspectul formei, dar şi a conţinutului, Armata Naţională se sincronizează cu armatele occidentale, deoarece, în esenţă, noul pas de defilare reprezintă modelul european”, a accentuat Vitalie Marinuţa.
Schimburi de replici acide între politicieni au vut loc vineri în Parlamentul Republicii Moldova, în timp ce statul rămâne în continuare fără preşedinte ales. Legislativul de la Chişinău a decis abrogarea hotărârii care stabilea alegeri prezidenţiale pentru data de 18 noiembrie şi urmează să stabilească o altă dată. Parlamentul a audiat vineri raportul comisiei speciale pentru alegerea şefului statului, în urma căruia a constatat că şedinţa specială, stabilită pentru astăzi, nu poate avea loc deoarece pînă la termenul stabilit, 14 noiembrie, nu s-a înregistrat niciun candidat. Deputaţii au mai decis abrogarea hotărării Parlamentului privind stabilirea datei alegerii şefului statului, însă au exclus propunerea comisiei de a înainta timp de şapte zile o nouă dată a alegerillor prezidenţiale. Vladimir Voronin, liderul PCRM, a opinat că decizia luată astăzi de Legislativ poate fi considerată conform legislaţiei drept „uzurpare a puterii de stat, deaorece chiar AIE obstrucţiaonează procesul de alegere a preşedintelui”. „Fiecarea componetă a AIE îşi rezolvă doar propriile probleme. Dacă PCRM ar fi dorit algeri anticipate ar fi înregistrat o candidatură pe 14 noiembrie”, a spus Voronin. De asemenea, PCRM a acuzat AIE că evită dialogul cu privire la alegerea şefului statului. Potrivit lui Voronin, AIE nu işi doreşte negocieri cu PCRM. „Ei au declarat la televizor că vor negocieri, însă nu au venit cu o propunere către noi, nimeni nu a numit o dată, o zi, un loc”, a afirmat Voronin. Referindu-se la recentele dezertări din partid, liderul comuniştilor a adăugat că Dodon este un proiect al premierului Vlad Filat. „Credeţi că Dodon şi fetele lui aşa din senin s-au dus la Alianţă şi au zis că vor să scoată ţara din criza politică? Fără de nici o precondiţie? Pînă a pleca din PCRM aceştia au avut multiple întrevederi cu membrii Alianţei la care au negociat termenii. Trădarea a fost în august sau septembrie trecut cînd Dodon a fost la un forum economic în Polonia unde s-a întîlnit cu Filat şi împreună cu un ambasador al unui stat puternic şi cu reprezentantul Poloniei s-au înţeles cum să meargă mai departe”, a spus Voronin.
Comisia parlamentară pentru desfăşurarea alegerilor Preşedintelui Republicii Moldova nu a înregistrat deocamdată nici un candidat. Data limită pentru depunerea candidaturilor la funcţia de preşedinte, pentru alegerile care se vor desfăşura la 18 noiembrie expiră luni. Până acum niciun candidat nu a fost înregistrat, iar în această zi comisia specială creată de parlament va activa până la ora 00.00. Preşedintele comisiei, deputatul Tudor Deliu a declarat pentru Agerpres că legea nu prevede situaţii în care nu este înregistrat nici un candidat pentru funcţia de preşedinte, iar comisia urmează să decidă cum va proceda în continuare. El însă a opiniat că în cazul în care nu va fi nici un candidat, alegerile preconizate pentru 18 noiembrie ar urma să fie declarate nule, iar în decurs de 30 de zile să fie organizate alegeri repetate. Potrivit legislaţiei, dacă nici în urma alegerilor repetate nu este ales preşedintele, parlamentul urmează să fie dizolvat şi să fie anunţate alegeri parlamentare anticipate. Pentru a fi înregistrat în calitate de candidat pentru funcţia de preşedinte al ţării este necesară susţinerea din partea a cel puţin 15 deputaţi. Candidatul trebuie să aibă 40 de ani împliniţi. Pentru alegerea preşedintelui sunt necesare voturile a 3/5 din numărul de deputaţi, adică 61. Alianţa pentru Integrare Europeană a anunţat că susţine în continuare candidatura lui Marian Lupu la postul de preşedinte. Alianţei însă nu-i ajung două voturi pentru alegerea şefului statului. În acelaşi timp, cei trei deputaţi care au părăsit săptămâna trecută fracţiunea comunistă au declarat că sunt gata să voteze doar un candidat care nu este membru de partid, propunând-o pe fostul premier Zinaida Greceanîi. Vineri au avut loc primele discuţii între alianţă şi Igor Dodon, care recent a părăsit fracţiunea comunistă în fruntea unui grup de deputaţi, dar deocamdată nu s-a ajuns la o înţelegere. Premierul Vlad Filat şi-a amânat o vizită la Bruxelles, preconizată pentru luni, „având în vedere situaţia politică din ţară, care necesită prezenţa sa”, potrivit unui comunicat al guvernului.
A fost sau n-a fost? Titlul filmului lui Porumboiu ar putea ilustra perfect întâlnirea dintre AIE şi Igor Dodon, în calitate de şef al dezertorilor PCRM. În principiu, un preludiu. Toţi au fost de acord că au opinii diferite şi candidaţi diferiţi la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. 
Alegerile pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova se vor desfăşura la 18 noiembrie, potrivit unei hotărâri aprobate joi de parlament. Împotriva hotărârii s-au pronunţat deputaţii liberali. Parlamentul a votat şi crearea unei comisii speciale pentru desfăşurarea alegerilor pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. Potrivit legislaţiei, pentru a fi înregistrat în calitate de candidat pentru funcţia de preşedinte este necesară susţinerea din partea a cel puţin 15 deputaţi. Candidatul trebuie să aibă 40 de ani împliniţi. Pentru alegerea preşedintelui sunt necesare voturile a 3/5 din numărul de deputaţi, adică 61. Legea prevede că, dacă niciun candidat nu acumulează numărul necesar de voturi, se organizează alegeri repetate, iar, dacă nici în acest caz nu este ales preşedintele, parlamentul urmează să fie dizolvat şi să fie anunţate alegeri parlamentare anticipate. La propunerea preşedintelui Parlamentului, Marian Lupu, chestiunea alegerii şefului statului a fost inclusă în ordinea de zi a Legislativului în prima parte a şedinţei plenare de joi. Propunerea a fost acceptată de fracţiunile PD, PLDM şi PCRM. Liderul PL, Mihai Ghimpu, a propus amânarea discutării acestui subiect. „Nu vreau ca Marian Lupu să fie piatra de discordie în această problemă şi nu vreau să fiu cel care va aduce ţara în alegeri anticipate”, a explicat Lupu. La rândul său, preşedintele fracţiunii parlamentare a PLDM, Valeriu Streleţ a spus că deşi nu au fost stabilite toate momentele în această chestiune, fracţiunea sa va vota pentru aceasta. În acelaşi timp, Mihai Ghimpu s-a declarat împotriva acestei propuneri:: „Propun să amânăm această chestiune. Dacă dialogul cu PCRM nu a dat niciun rezultat, propun să amânăm această propunere. Să ne adunăm din nou în Alinaţă şi să vedem care este poziţia noastră. Mă tem că asta şi urmăreşte PCRM, să ne facă să declanşăm procedura şi să nu fie ales preşedintele, astfel să ajungem în alegeri anticipate. Să amânăm pe săptămâna viitoare. Poate colegii au tras concluzii, poate văd că merg cu tancul prin Parlament şi Alianţă. Eu cred că ei au înţeles că nu se pot juca cu comuniştii. PCRM nu vrea să se joace azi cu ei”, a spus deputaul PL Mihai Ghimpu.