Joia cea mai lunga. Soarta AIE se decide la Chisinau
Alianţa pentru Integrare Europeană din Republica Moldova, aflată de mai bine de doi ani la guvernare, s-ar putea destrăma joi, după cum au anunţat chiar liderii acesteia, în contextul tensiunilor grave apărute între partidele membre. Preşedintele parlamentului Marian Lupu, care deţine şi funcţia de şef interimar al statului, ar putea fi demis din funcţie, dacă nu iniţiază procedura de demitere a procurorului general, după cum a solicitat colegul său de alianţă, premierul Vlad Filat. Acum o săptămână, Vlad Filat, şeful Partidului Liberal Democrat (PLDM), a prezentat un raport în parlament despre tentativele frauduloase de preluare a acţiunilor mai multor bănci din Republica Moldova, acuzând de incompetenţă sau chiar complicitate mai mulţi funcţionari, transmite Mediafax. În aceeaşi zi, liberal-democraţii lui Filat şi comuniştii aflaţi în opoziţie l-au demis pe directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate şi i-au dat lui Marian Lupu un termen de şapte zile pentru a iniţia procedura de demitere a procurorului şef. Lupu a anunţat că nu o va face, iar în replică, Filat a ameninţat cu demiterea preşedintelui parlamentului. Liderii celor trei partide din Alianţă s-au întâlnit luni, la iniţiativa lui Filat, dar nu au ajuns la un numitor comun. Lupu a declarat după şedinţă că joi se va vedea ‘dacă se bate ultimul cui în sicriul Alianţei’, făcând referire la posibila demitere a sa. Filat şi-a reiterat punctul de vedere că, dacă nu este demis procurorul, va fi demis şeful legislativului. Filat a anunţat şi remanieri de guvern, care nu sunt acceptate de celelalte două partide.
Coalitie cu comunistii?
La Chişinău se vorbeşte tot mai mult despre o posibilă coaliţie dintre liberal-democraţi şi comunişti. Ambele formaţiuni neagă acest lucru. Un alt scenariu vehiculat de analişti este că, după demiterea lui Marian Lupu, Vlad Filat va prelua funcţia de preşedinte interimar şi va utiliza astfel toate resursele pentru viitoarele alegeri anticipate, care, practic nu mai pot fi evitate. Alianţa pentru Integrare Europeană II, formată din cele trei partide, s-a constituit la 30 decembrie 2010, dar activitatea acesteia a fost însoţită mereu de certuri şi acuzaţii reciproce, în special între PLDM şi Partidul Democrat al lui Marian Lupu. Această alianţă este de fapt continuarea AIE I, constituită în august 2009. Perioada de guvernare a AIE coincide cu o criză politică de proporţii din cauza imposibilităţii alegerii şefului statului.
Preşedintele Serbiei, Boris Tadici, a declarat recent că sîrbii vor să investească în sectorul agricol al Republicii Moldova şi, pentru a accelera intrarea investiţiilor sîrbe, propune organizarea unui for al oamenilor de afaceri din Republica Moldova şi Serbia. Marian Lupu a acceptat această iniţiativă şi a spus că la revenire va sugera acest lucru Camerei de Industrie şi Comerţ de la Chişinău. Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, a avut o întrevedere bilaterală cu Preşedintele Serbiei, Boris Tadici. Întrevederea a avut loc în cadrul participării la principalul forum de dialog politic din Sud-Estul Europei, summit-ul şefilor de state şi de guverne al Procesului de Cooperare Sud-Est Europene (SEECP), desfăşurat în perioada 29-30 iunie 2011, în Muntenegru. În cadrul întrevederii, Preşedintele Serbiei, Boris Tadici, a declarat că vede Republica Moldova asociată în cadrul grupului de state din Balcanii de Vest. „Vă vedem parte a Uniunii Europene într-un viitor apropiat şi vă considerăm cel mai puternic caz din fostele republici sovietice. De aceea considerăm că nu este înţelept că, deocamdată, nu a fost anunţată oficial o perspectivă europeană recunoscută pentru Republica Moldova”, a menţionat Tadici. Marian Lupu l-a felicitat pe omologul său cu ocazia preluării preşedinţiei SEECP şi şi-a exprimat speranţa că Serbia va contribui la sporirea vizibilităţii Republicii Moldova în cadrul acestui for regional, preşedinţia sîrbă oferind prilej pentru multiple vizite oficiale la nivel de miniştri. Preşedintele interimar al Republicii Moldova a menţionat necesitatea consolidării cadrului juridic bilateral, inclusiv prin accelerarea semnării acordului privind transportul internaţional rutier de pasageri şi mărfuri între Serbia şi Republica Moldova. Un subiect important în cadrul discuţiilor a fost şi relaxarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova. Şefii de state au acceptat iniţierea unor discuţii în acest sens.
Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, Preşedinte al Parlamentului, a avut o întrevedere cu Ambasadorii ţărilor Uniunii Europene acreditaţi la Chişinău şi cu Ambasadorul SUA în Republica Moldova. În cadrul întrevederii, au fost abordate subiecte ce ţin de evoluţia situaţiei social-politice interne şi a politicii externe a Republicii Moldova în contextul angajamentelor asumate de către Alianţa pentru Integrare Europeană faţă de cetăţeni şi faţă de partenerii externi. Şeful Delegaţiei Uniunii Europene, Ambasadorul Dirk Shuebel, l-a informat pe şeful statului despre intenţia fermă a Uniunii Europene de a sprijini în continuare Republica Moldova pe calea reformelor interne şi a integrării europene. Acelaşi lucru l-a afirmat şi Ambasadorul României, Marius Lazurcă, care a menţionat şi ataşamentul statului vecin faţă de extinderea şi consolidarea relaţiilor bilaterale. Susţinerea ţării sale pentru politicile de promovare a reformelor euroconforme a fost reiterată şi de Ambasadorul SUA la Chişinău, Asif Chaudhry. Preşedintele interimar, Marian Lupu i-a informat pe interlocutori despre rezultatele alegerilor locale generale din R. Moldova, situaţia post-electorală şi situaţia de ultimă oră în viaţa politică moldovenească. Au fost discutate riscurile pe care le comportă polemicile dure lansate în ultimul timp de unii politicieni din AIE, dar şi ideile de a secretiza unele dintre reformele sensibile, cum a fost cu cea vizînd sectorul educaţiei. Şeful statului a declarat că reformele trebuie să fie transparente, cu participarea societăţii şi a experţilor la procesul decizional, cu informarea cetăţenilor asupra obiectivele propuse şi a rezultatele scontate. Şeful statului a menţionat că cele trei componente ale Alianţei pentru Integrare Europeană numai împreună pot reuşi să-şi onoreze angajamentele, de a angaja irevocabil Republica Moldova pe calea integrării europene şi de a asigura progresul necesar pentru obţinerea unor înalte standarde de viaţă pentru cetăţeni. Preşedintele Parlamentului, preşedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, a decis să-l sune pe preşedintele României, Traian Băsescu, pentru a vedea ce a vorbit cu prim-ministrul Vlad Filat. „Să ştiţi că voi da telefon ca să vorbesc cu domnul preşedinte Băsescu, să văd ce s-a discutat (n. red. cu premierul Vlad Filat) şi să discutăm situaţia creată, după această vizită, aici la Chişinău”, a declarat Marian Lupu duminică seara, potrivit Arena.md. Declaraţia lui Lupu a fost făcută după ce mai mulţi analişti şi experţi au remarcat că prim-ministrul Vlad Filat l-a acuzat deschis pe prim-vicepreşedintele Parlamentului, Vlad Plahotniuc, că ar sta în spatele unor acţiuni nu tocmai corecte, imediat după vizitele sale la Bucureşti şi la Bruxelles. Astfel, Marian Lupu a spus că „în cadrul vizitei sale la Bucureşti, din luna aprilie, conducerea de vârf a statului vecin foarte clar a indicat că integrarea europeană a Republicii Moldova, asigurată de Alianţă, este şi va fi susţinută”. În acest context, oficialul a spus că ”dă la o parte toate posibilităţile că cineva l-a ”întărâtat” pe premier ca să se comporte în aşa manieră”.
La parada militară din 27 august 2011, consacrată aniversării a 20-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova, efectivele militare din cadrul componentelor Forţelor Armate vor trece prin Piaţa Marii Adunări Naţionale cu un nou pas de defilare. Noua variantă a pasului de defilare a fost prezentată astăzi de efectivul Batalionului de Gardă al Ministerului Apărării, Preşedintelui interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, Comandant Suprem al Forţelor Armate. După exerciţiul demonstrativ, şeful statului a declarat că noua formulă a pasului de defilare este una potrivită din toate punctele de vedere. „Este un model european. Unul solemn, dar, concomitent, este un model de defilare care păstrează sănătatea acestor băieţi tineri care au o viaţă înainte”, a menţionat Marian Lupu. Potrivit ministrului Apărării, Vitalie Marinuţa, după aprobarea noii formule a pasului de defilare, instituţia va înainta Preşedintelui Republicii Moldova proiectul modificărilor şi completărilor Regulamentului instrucţiei de front al Forţelor Armate, care va stipula trecerea la noul model de defilare a militarilor în timpul diferitor ceremonii. „În Regulamentul instrucţiei de front va fi modificat pasul de defilare, de manevră, mişcarea mîinilor şi poziţia pe loc repaus. Procedeele menţionate, devin mai uşor asimilabile în procesul de instruire a efectivului Forţelor Armate şi respectiv, implică mai puţin efort fizic din partea acestora”, a declarat ministrul Marinuţa. Săptămâna trecută, guvernul R. Moldova a decis că va aloca peste 9 milioane de lei pentru parada militară organizată în Piaţa Marii Adunări Naţionale în data de 27 august – Ziua Independenţei. Calculul forţelor şi mijloacelor relevă că, la parada militară, urmează să participe 1528 de persoane. Astfel, Ministerul Apărării va fi reprezentat la paradă de 1018 persoane (inclusiv 91 de participanţi la conflictul armat din anul 1992), Ministerul Afacerilor Interne – 389 persoane, iar Serviciul Grăniceri – 121 persoane. De asemenea, la parada militară vor participa şi 86 de unităţi de tehnică auto şi blindată. Ministerul Apărării va antrena 66 de unităţi de tehnică, Ministerul Afacerilor Interne – 14, iar Serviciul Grăniceri – 6. În afară de aceasta, la parada militară din Piaţa Marii Adunări Naţionale vor fi implicate 600 unităţi de sisteme de artilerie şi armament, dintre care: 360 unităţi ale Ministerului Apărării, 160 unităţi ale Ministerul Afacerilor Interne şi 80 unităţi ale Serviciului Grăniceri.
Lupu a mai spus că a discutat cu McCain priorităţile conducerii de la Chişinău: consolidarea statalităţii, integrarea europeană şi reintegrarea teritorială.
Apreciem efortul pentru excluderea ţării noastre de sub incidenţa amendamentului Jackson-Vanik. În cadrul discuţiei cu domnul McCain, am văzut o dorinţă sinceră de a ajuta Republica Moldova”, a declarat, la rândul său, premierului Vlad Filat, în cadrul unui briefing de presă, după discuţia cu John McCain. John McCain a declarat că este de acord în totalitate cu vicepreşedintele SUA, Joseph Biden, care a vizitat Republica Moldova în acest an şi şi-a declarat susţinerea pentru statul din stânga Prutului. Senatorul american a spus că Vlad Filat va fi binevenit în SUA, referindu-se la vizita pe care Premierul urmează să o întreprindă în această ţară. Solicitat de jurnalişti să se refere la problema transnistreană, John McCain a spus că prezenţa militară rusă în regiunea transnistreană este o încălcare a normelor internaţionale şi şi-a exprimat speranţa în reuşita procesului de negocieri în vederea reglementării acestei probleme, care urmează să fie reluat în scurt timp. După conferinţa de presă, Vlad Filat şi John McCain au vizitat expoziţia de fotografii „Teroarea roşie. Au rezistat, au luptat, au învins” şi au depus flori la Monumentul Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt. Premierul a menţionat că vizita Senatorului american în R. Moldova este o mare onoare, care “ne obligă să fim la înălţimea idealurilor pe care John McCain le-a promovat întreaga sa viaţă şi pe care le promovează în continuare”. Prim-ministrul a amintit că este pentru a doua oară în ultimele zile cînd are fericita ocazie de a se vedea cu John McCain. „Profit de ocazie pentru a spune că sînt onorat de faptul că, acum două zile, am primit Premiul pentru Libertate împreună cu Dl. McCain, care toată viaţa a luptat pentru democraţie, împotriva comunismului. A făcut acest lucru cu mari sacrificii, chiar personale, lucru pentru care este admirat şi apreciat în întreaga lume. De aceea, sînt sigur că vizita Dlui Senator în Moldova va da un nou impuls dezvoltării democratice a ţării noastre”, a spus Filat. Vlad Filat a menţionat că, din alt punct de vedere, vizita Senatorului se înscrie în contextul unui proces de dezvoltare favorabilă a dialogului moldo-american şi este încă un semnal clar de sprijin din partea Statelor Unite pentru cetăţenii moldoveni şi pentru transformările democratice şi economice pe care s-a angajat să le facă Guvernul Republicii Moldova.