Turcia depune eforturi pentru elaborarea unei „foi de parcus” menite sa inceteze focul in Libia, a declarat recent premierul turc, Recep Tayip Erdogan. Erdogan a declarat in cadrul unei conferinte de presa ca Turcia a purtat in aceasta saptamana convorbiri cu trimisul special al liderului libian, Muammar Gaddafi. La sfarsitul lunii martie, Erdogan sustinea ca interventia militara a puterilor occidentale in Libia nu trebuie sa transforme tara africana intr-un nou Irak. Mai mult – sublinia, la Ankara, premierul turc – participarea NATO la aceste atacuri nu trebuie sa serveasca la “redistribuirea” bogatiilor si resurselor libiene. Erdogan a facut atunci o comparatie intre operatiunea internationala din Libia si invazia din Irak din 2003, remarcand ca, in cei opt ani trecuti de la inceputul interventiei impotriva lui Saddam Hussein, in Irak “a fost distrusa o civilizatie” si “au murit peste 1 milion de oameni”. Potrivit lui Erdogan, “NATO trebuie sa mearga in Libia pentru a arata ca Libia apartine libienilor, si nu pentru a imparti altora resursele subterane si bogatiile tarii”. “Foaia de parcurs” – mentionata de Recep Tayip Erdogan – in afara de incetarea focului, are in vedere retragerea trupelor lui Muammar Gaddafi din orase, construirea „spatiului umanitar credincios” in scopul oferirii asistentei poporului libian si promovarea imediata a „procesului reformei democratice multilaterale” pe baza intereselor legale ale poporului libian.
Rasmussen militeaza pentru rezolvarea politica
Solutia conflictului din Libia nu este una militara, ci una politica, a declarat, intr-un interviu acordat pentru Der Spiegel, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. Intrebat de publicatia germana daca se poate castiga razboiul din Libia fara a trimite trupe la sol, Rasmussen a declarat: „Raspunsul sincer la aceasta intrebare este ca nu exista o solutie militara pentru acest conflict. Avem nevoie de o solutie politica si revine poporului libian sarcina de a lucra in aceasta directie”. In final insa, a apreciat Rasmussen, Organizatia Natiunilor Unite va fi cea care va ajuta Libia sa gaseasca o solutie politica la aceasta criza. „Integritatea teritoriala a Libiei trebuie cu orice pret mentinuta”, a adaugat el, potrivit Agerpres. De asemenea, secretarul general al NATO a dat asigurari ca nu are „nici cea mai mica problema cu germanii”, chiar daca Germania a refuzat sa aprobe operatiunile militare autorizate la 17 martie de Consiliul de Securitate al ONU pentru a sprijini civilii din Libia. Avioanele NATO au distrus 11 tancuri ale trupelor lui Muammar Gaddafi pe o sosea care duce spre orasul Ajdabiya, in estul Libiei, si 14 in apropiere de Misrata, in vest, a anuntat duminica un oficial din cadrul Aliantei Nord-Atlantice. „Duminica, in jurul orei 09.00, raidurile NATO au distrus 11 tancuri pe drumul care duce la Ajdabiya si bombardamentele vor continua toata ziua si toata noaptea”, a declarat acest oficial, sub acoperirea anonimatului. „In mod clar, situatia din Ajdabiya este disperata si fortele lui Kadahfi ataca orasul cu armament greu”, a adaugat el. Alte 14 tancuri libiene au fost distruse in apropiere de Misrata, asediata de fortele loiale colonelului Gaddafi de peste o luna, a declarat el.
Rebelii libieni, dezamagiti
„Jos NATO”, scandau vineri aproximativ 400 de manifestanti reuniti in fieful rebelilor libieni Benghazi, la o zi de la o eroare a Aliantei Nord-Atlantice, care s-a soldat cu morti in randul insurgentilor. Manifestantii, in principal femei si copii, erau reuniti pe malurile celui de-al doilea oras ca marime al tarii, in fata fostului palat al justitiei, devenit cartierul general al rebeliunii, care a preluat controlul orasului in februarie. „NATO nu este foarte afectata. De ce nu ataca fortele lui Gaddafi? De ce trage impotriva combatantilor nostri pentru libertate?”, s-a intrebat o manifestanta, Anwar Mali, in varsta de 25 de ani. „De ce NATO nu furnizeaza arme combatantilor nostri?”, s-a intrebat o alta manifestanta, Rouquia Jibril. Aceasta manifestatie este semnul dezaprobarii tot mai mari manifestate de mai multi libieni in fata NATO, la o zi de la un al doilea raid asupra convoaielor rebelilor in decurs de o saptamana. Daca manifestantii au pus la indoiala rolul NATO in Libia, ei au multumit Frantei si Statelor Unite, care au pledat in favoarea unei zone de interdictie aeriana ce a dus la disparitia capacitatilor aeriene ale puterii libiene. Joi, avioane ale NATO au deschis focul asupra unei coloane de tancuri ale rebelilor, provocand moartea a patru persoane – doi combatanti si doi medici -, disparitia altor sase si ranire a 14 persoane, potrivit sefului statului major al insurgentilor, generalul Abdelfatah Younes. Aceasta este a doua oara cand NATO deschide focul asupra rebelilor de la preluarea, la 31 martie, a conducerii coalitiei multinationale comandate de Statele Unite. „Este un incident foarte nefericit” si „regret profund decesele” provocate, a declarat la Bruxelles secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen.
Regimul colonelului Muammar Gaddafi a afirmat marti seara ca este dispus la un dialog cu rebelii daca acestia depun armele, a declarat ministrul adjunct de Externe, Khaled Kaim. De asemenea, liderul libian i-a trimis un mesaj presedintelui american Barack Obama, “ca urmare a retragerii Americii din alianta cruciata colonialista impotriva Libiei”. Intre timp, liderul militar al rebelilor libieni a lansat marti un atac impotriva NATO, acuzand Alianta ca „ii lasa sa moara pe locuitorii din Misrata” sub tirul fortelor lui Gaddafi. „Rebelii trebuie sa depuna armele. Ei vor putea, ulterior, sa participe la procesul politic”, a declarat Khaled Kaim in cadrul unei conferinte de presa. Potrivit lui, Consiliul National de Tranzitie format de rebeli „nu reprezinta baza populara in Libia”. El a precizat ca „vor exista garantii pentru orice proces politic prin intermediul observatorilor Uniunii Africane si ONU capabili sa inlature orice indoiala”. Purtatorul de cuvant al Guvernului libian, Moussa Ibrahim, a afirmat luni seara ca regimul este dispus sa negocieze alegeri sau un referendum, dar ca plecarea colonelului Gaddafi nu este avuta in vedere. Comitetul UA privind Libia este asteptat in tara „saptamana viitoare”, potrivit lui Kaim. Acest comitet al UA pentru a gasi o rezolvare pentru criza din Libia este format din sefii de stat Mohamed Ould Abdel Aziz (Mauritania), Amadou Toumani Touré (Mali), Denis Sassou Nguesso (Congo), Jacob Zuma (Africa de Sud) si Yoweri Museveni (Uganda).
Mesaj catre Obama
Liderul libian Muammar Gaddafi i-a trimis un mesaj presedintelui american Barack Obama, ‘ca urmare a retragerii Americii din alianta cruciata colonialista impotriva Libiei’, a transmis miercuri agentia oficiala libiana Jana, preluata de Reuters. Agentia libiana nu ofera detalii suplimentare legate de mesajul lui Gaddafi catre Obama. SUA au jucat un rol conducator in coordonarea si executarea raidurilor aeriene din Libia, imediat dupa ce operatiunea vizand oprirea atacurilor lui Gaddafi asupra populatiei civile a primit unda verde de la Consiliul de Securitate al ONU, la 17 martie. Ulterior, la 31 martie, NATO si-a asumat comanda operatiunilor militare din Libia, preluand-o de la SUA, Marea Britanie si Franta, iar luni armata americana si-a retras avioanele de lupta pe care le angajase in campania internationala in Libia. SUA sustin ca inca analizeaza posibilitatea de a recunoaste Consiliul National de Tranzitie, care reprezinta rebeliunea impotriva lui Gaddafi, recunoscut deja de Franta, Italia si Qatar, iar marti emisarul american Chris Stevens a inceput o runda de discutii cu reprezentanti ai Consiliului, la Benghazi, fieful insurgentilor din estul tarii.
NATO, acuzat de rebeli
Liderul militar al rebelilor libieni a lansat marti un atac impotriva NATO, acuzand Alianta ca „ii lasa sa moara pe locuitorii din Misrata” sub tirul fortelor lui Muammar Gaddafi, care au castigat teren in Est, in apropiere de Brega. „Presa internationala trebuie sa sustina ferm poporul din Misrata si sa ceara ajutorul NATO care crede ca ne face un serviciu bombardand ici si colo in timp ce ii lasa pe locuitorii din Misrata sa moara zilnic”, a declarat generalul Abdel Fattah Younes, intr-o conferinta de presa sustinuta in fieful rebelilor, la Benghazi, transmite Mediafax. „Daca NATO asteapta inca o saptamana, va fi sfarsitul Misrata; nu vom mai gasi pe nimeni acolo”, a adaugat generalul, fost ministru de Interne al lui Gaddafi care s-a alaturat rebeliunii in februarie. Misrata, al treilea oras al tarii, se afla la 214 kilometri est de capitala Tripoli, bastionul regimului lui Gaddafi. De peste 40 de zile, insurgentii apara fara incetare Misrata, bombardata si asediata de fortele loiale regimului libian. Potrivit rebelilor, peste 200 de persoane au murit in lupte. Potrivit liderului militar al rebelilor, locuitorii din Misrata sunt de acum amenintati cu „exterminarea” in adevaratul sens al cuvantului. „Alimentarea cu apa a fost intrerupta, nu mai este electricitate, nu mai sunt produse alimentare, nu mai exista lapte pentru copii de 40 de zile, in timp ce fortele lui Gaddafi bombardeaza in fiecare zi case, moschei si spitale cu artilerie grea (…). Locuitorii beau apa cu portia”, a precizat el. „Daca NATO voia sa puna capat blocadei orasului, ar fi facut-o de mai multe zile”, a continuat el. Aceste acuzatii de o virulenta fara precedent au loc la cateva ore dupa ce Alianta Nord-Atlantica a anuntat ca a facut din apararea orasului Misrata „prioritatea sa numarul unu”. La Bruxelles, generalul olandez Mark van Uhm, responsabil de operatiunile comune aliate, a laudat eficienta atacurilor aliatilor, explicand ca armata lui Muammar Gaddafi a pierdut o treime din potential dupa 17 zile de bombardament. NATO a preluat conducerea coalitiei internationale la 31 martie.
NATO a preluat joi comanda tuturor operatiunilor din Libia joi dimineata, a anuntat un diplomat, citat de presa internationala. „Operatiunea Unified Protector, convenita duminica seara de tarile Aliantei, a inceput oficial in aceasta dimineata, cum era prevazut, la 06.00 GMT”, a declarat diplomatul, confirmand transferul catre Alianta Nord-Atlantica a responsabilitatii bombardamentelor in Libia, pana in prezent asumate de colitia condusa de SUA, Franta si Marea Britanie. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a confirmat joi ca Alianta si-a asumat incepand de joi, 06.00 GMT, comanda tuturor operatiunilor din Libia. Sub autoritatea Marelui Cartier General al puterilor aliate din Europa, la Mons (sudul Belgiei), operatiunea este condusa de la centrul regional de comandament al NATO de la Napoli (sudul Italiei) de generalul canadian Charles Bouchard. NATO a inceput sa-si asume controlul partial al operatiunilor miercuri dimineata „cu un decalaj de o zi fata de prevederile initiale, din cauza marii complexitati” a transferului, a explicat diplomatul.
Gaddafi ramane fara arme si munitie
Fortele colonelului Muammar Gaddafi au inceput sa ramana fara munitie, dupa ce bombardierele britanice si americane au distrus, luni dimineata, un amplu complex de depozitare a munitiei, in desertul libian, relateaza presa britanica. Bombardiere britanice de tip GR4 Tornado, care au plecat in misiune de la Baza aeriana Marham, in Norfolk, au survolat desertul Sahara si au lansat rachete de tip Storm Shadow asupra buncarelor pentru armament situate la nord de orasul Sebha, la aproximativ 640 de kilometri de coasta Mediteranei. Avioanelor britanice li s-au alaturat bombardiere americane de tip B1 Lancer, venind direct din South Dakota, care au lansat rachete teleghidate, dupa care s-au intors la baza, situata la aproximativ 9.600 de kilometri de locul operatiunii, transmite Mediafax. Raidul a distrus 40 de buncare cu munitia pentru arme si artilerie. Acest raid al Fortelor aeriene britanice este unul dintre cele mai „lungi” lansate direct de pe teritoriul Marii Britanii de la cel de al Doilea Razboi Mondial si pana in prezent, precizeaza publicatia, adaugand ca bombardierele au fost realimentate in aer, de avioane de tip VC-10, de la bazele din Sicilia si Cipru. Drumul catre depozit a fost „curatat” inca de joia trecuta, comenteaza publicatia, cu rachete de tip Tomahawk, lansate de submarinul britanic HMS Triumph, care a distrus sistemele de aparare antiaeriana. Din cauza acestui raid, care a avut loc luni dimineata, armata lui Gaddafi a ramas fara munitie, in special fortele care asediaza Misrata. „Cu lovituri atat de precise, lovim fortele lui Gaddafi exact acolo unde doare, limitandu-le liniile de aprovizionare si capabilitatea de a omori propriii lor civili”, a declarat ministrul britanic al Apararii, Liam Fox. Atat colonelul Muammar Gaddafi, cat si trupele sale, par sa aiba tot mai putina munitie, potrivit unei surse din domeniul apararii. „Munitia va deveni o problema tot mai importanta. Logistica regimului este foarte afectata. Capacitatea lor de a transporta munitie pe distante de 650-800 de kilometri este restransa”, a precizat sursa citata. Atacurile impotriva „lantului aprovizionarii” sunt foarte eficiente in incercarea de a pune capat luptelor, a apreciat aceasta. „Fortele regimului au fost serios afectate. Dar mai sunt multe de facut pentru a impiedica o continuare a varsarii de sange”, a mai apreciat sursa citata.
CIA, in teren
Dezbaterea din interiorul Casei Albe, al departamentului de stat si Pentagonului in legatura cu potentialul inarmarii rebelilor in Libia a determinat o cerere urgenta de informatii in legatura cu cine sunt rebelii care lupta impotriva colonelului Gaddafi dintr-o baza din estul Libiei, Bengazi, demult suspectata de a fi furnizat recruti pentru teroristi. Potrivit unor oficiali americani, ofiteri CIA s-au aflat in Libia la scurt timp dupa ce ambasada SUA la Tripoli a fost evacuata la 25 februarie. Ei se intalnesc cu rebelii in efortul de a intelege mai exact cine sunt acestia. Potrivit acelorasi oficiali, CIA opereaza in Libia pentru a ajuta SUA sa inteleaga mai bine, „militar si politic” situatia din zona, transmite RRA. Casa Alba a refuzat sa comenteze informatiile aparute in media potrivit carora presedintele american Barack Obama ar fi semnat cu cateva saptamani in urma un ordin secret prin care autorizeaza CIA sa-i sprijine sub acoperire pe rebeli. Intr-un interviu pentru postul de televiziune NBC, presedintele american Barack Obama a refuzat sa spuna daca administratia americana ii va inarma pe rebeli, dar a lasat aceasta posibilitate deschisa. Barack Obama a declarat ca „nu exclud aceasta posibilitate, dar nici nu o includ. Inca evaluam actiunile fortelor lui Gaddafi”.
Presedintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, a declarat marti, pentru televiziunile americane, ca nu exclude posibilitatea de a inarma opozitia libiana, insa a precizat ca este nevoie de o evaluare a raportului de forte dintre rebeli si fortele de represiune ale regimului Gaddafi. O pozitie similara a fost formulata si de Paris, prin vocea ministrul francez de externe, Alain Juppe. Intrebat cu privire la posibilitatea ca SUA sa furnizeze arme rebelilor, Barack Obama a raspuns ca nu poate exclude dar nici infirma aceasta varianta. „Suntem in curs de a evalua ce vor face fortele fidele lui Gaddafi”, a mai adaugat presedintele american, precizand ca daca aceste forte vor fi suficient de slabite, inarmarea rebelilor nu va fi considerata necesara. „In acest moment insa nu putem exclude nicio varianta”, a mai precizat liderul de la Casa Alba. Franta este pregatita sa discute cu aliatii sai posibilitatea acordarii unui eventual ajutor militar rebelilor din Libia, a declarat marti, la reuniunea ministeriala de la Londra, ministrul francez de externe, Alain Juppe, subliniind faptul ca acest lucru nu a fost prevazut de nici una dintre rezolutiile ONU. „Acest lucru nu este prevazut in rezolutia 1973 si nici in rezolutia 1970. Pentru moment, Franta aplica strict rezolutiile. Asta inseamna ca suntem gata sa discutam cu partenerii nostri”, a declarat ministrul francez de externe la o conferinta de presa. Ambasadoarea americana a ONU, Susan Rice, a precizat intr-un discurs televizat ca SUA nu exlud acordarea de asistenta militara insurgentilor libieni in vederea inlaturarii lui Muammar Gaddafi. Potrivit surselor americane, rezolutia 1973 a ONU, care autorizeaza masurile necesare pentru protejarea populatiei civile, ar permite o eventuala furnizare de echipament militar. Alain Juppe nu a facut nici o precizare in legatura cu tipul de ajutor pe care Franta intentioneaza sa-l acorde insurgentilor.
Gaddafi “trebuie sa plece”
Participantii la conferinta de la Londra au fost de acord „in unanimitate” ca Muammar „Gaddafi trebuie sa paraseasca tara”, a declarat ministrul italian de Externe, Franco Frattini. „Acest consens a fost atins. Toti participantii la reuniune au afirmat ca Muammar Gaddafi trebuie sa paraseasca tara”, a declarat ministrul. Intrebat in legatura cu implicatiile unui eventual exil al lui Gaddafi, Frattini a subliniat ca „nu se poate vorbi despre imunitate”. „Nu putem, nu vrem sa spunem acest lucru, pentru ca acordarea imunitatii ar incalca statutul de la Roma”, textul fondator al Curtii Penale Internationale, a adaugat Frattini. Frattini a precizat totusi ca nicio tara nu a formulat inca o propunere de primire a lui Gaddafi. „Depinde de tara care va propune probabil sa il primeasca pe Gaddafi”, a explicat ministrul italian. „Nu exista inca o propunere formala, nicio tara nu a formulat aceasta propunere, nici chiar tarile africane care vor fi poate dispuse sa faca acest lucru”, a adaugat el. Ministrul britanic de Externe, William Hague, a declarat la incheierea conferintei ca Londra nu cauta o tara care sa il primeasca pe colonelul Muammar Gaddafi, dar „nu este exclus ca alte tari sa faca acest lucru”. „Am convenit toti ca Gaddafi si regimul sau au pierdut orice legitimitate si ar trebui sa dea socoteala pentru actele lor. Exista o presiune internationala mare pentru ca el sa plece”, a declarat Hague. „Libia nu are viitor atat timp cat Gaddafi va fi la putere sau va incerca sa se agate de ea”, a adaugat seful diplomatiei britanice. El a precizat totusi ca Marea Britanie nu este „in curs de cautare a unei tari in care sa poata merge” liderul libian. „Dar aceasta nu exclude ca alte tari sa faca acest lucru”, a declarat el.
Bulgaria a anuntat miercuri ca va participa cu o fregata la operatiunile NATO de impunere a unui embargo asupra armelor impotriva Libiei. Fregata Drazki, cu 160 de oameni la bord, a fost mandatata sa se alature fortelor NATO din largul coastelor Libiei, la 15 aprilie, pentru o perioada de pana la trei luni, a anuntat serviciul de presa al guvernului de la Sofia. Misiunile sale vor fi sa „pazeasca, escorteze, controleze, respinga sau sa retina nave, conform Rezolutiilor 1.970 si 1.973 ale Consiliului de Securitate al ONU”, care prevad un embargo asupra armelor, potrivit executivului bulgar. In pofida faptului ca mandatul acesteia este de trei luni, fregata nu ar trebui sa ramana in Mediterana mai mult de o luna, dupa care va fi inlocuita de o alta nava NATO, a declarat, marti, ministrul Apararii, Aniu Anghelov, la prezentarea hotararii. Bulgaria, membra a NATO din 2004, nu s-a alaturat operatiunilor de impunere a unei zone de interdictie in spatiul aerian libian, din cauza aviatiei sale depasite. Bulgaria a achizitionat trei nave de la guvernul belgian in 2009, Gordi, Verni si Drazki. Ultima dintre ele este cea mai performanta. In toamna lui 2010, marina militara bulgara anunta ca se pregatise pentru participare la operatiunea „Ocean Shield”, au declarat surse militare bulgare in exclusivitate pentru agentia KARADENIZ-PRESS. Dintre statele membre NATO si-au mai anuntat atunci disponibilitatea de a participa Statele Unite, Grecia, Italia, Marea Britanie, Republica Turcia si Germania. Astfel, Sofia trebuia sa puna la dispozitia NATO fregata militara „Drazki”, nava amiral a Flotei Militare Bulgare, care a mai participat si la misiunea ONU in largul coastelor libaneze, UNIFIL, au declarat in exclusivitate pentru KARADENIZ-PRESS, surse militare bulgare. Nava Drazki apartine clasei de fregate Wielingen, fiind construita special pentru fortele navale belgiene, in perioada 1970-1980, cu asistenta olandeza, britanica si americana, in santierele navale din Antwerp si Temse. In 2004 a fost vanduta marinei bulgare, urmand ca alte trei nave de acelasi tip sa intre in dotarea flotei statului balcanic. Cu 2200 de tone si un echpaj de 160 de marinari, „Drazki” dispune de un sistem de lansare a rachetelor Sea-Sparow, precum si al temutelor rachete anti-navale Exocet, devenite celebre in urma conflictului din insulele Falkland dintre Argentina si Marea Britanie. Pentru comparatie, fregata „Regele Ferdinand” a fost lansata la apa in Marea Britanie in 1986, sub numele de „HMS Coventry”. Costul total de productie a navei a fost de 147 de milioane de lire sterline, aproximativ 700 de milioane de lei. „Regele Ferdinand” are un deplasament de 4.900 de tone, lungimea de 148,2 metri, latimea de 14,75 metri si poate atinge o viteza maxima de 30 de noduri. In comparatie, fregata „Drazki”, pe care Bulgaria o va trimite in misiune in Libia, este mai veche. Lansata la apa in Belgia in 1977, nava bulgara are un deplasament de 2.200 de tone, lungimea de 106,4 metri si latimea de 12,3 metri, iar viteza maxima pe care „Drakzi” o poate atinge este de 28 de noduri.
Turcia depune eforturi pentru elaborarea unei „foi de parcus” menite sa inceteze focul in Libia, a declarat recent premierul turc, Recep Tayip Erdogan. Erdogan a declarat in cadrul unei conferinte de presa ca Turcia a purtat in aceasta saptamana convorbiri cu trimisul special al liderului libian, Muammar Gaddafi. La sfarsitul lunii martie, Erdogan sustinea ca interventia militara a puterilor occidentale in Libia nu trebuie sa transforme tara africana intr-un nou Irak. Mai mult – sublinia, la Ankara, premierul turc – participarea NATO la aceste atacuri nu trebuie sa serveasca la “redistribuirea” bogatiilor si resurselor libiene. Erdogan a facut atunci o comparatie intre operatiunea internationala din Libia si invazia din Irak din 2003, remarcand ca, in cei opt ani trecuti de la inceputul interventiei impotriva lui Saddam Hussein, in Irak “a fost distrusa o civilizatie” si “au murit peste 1 milion de oameni”. Potrivit lui Erdogan, “NATO trebuie sa mearga in Libia pentru a arata ca Libia apartine libienilor, si nu pentru a imparti altora resursele subterane si bogatiile tarii”. “Foaia de parcurs” – mentionata de Recep Tayip Erdogan – in afara de incetarea focului, are in vedere retragerea trupelor lui Muammar Gaddafi din orase, construirea „spatiului umanitar credincios” in scopul oferirii asistentei poporului libian si promovarea imediata a „procesului reformei democratice multilaterale” pe baza intereselor legale ale poporului libian.
Regimul colonelului Muammar Gaddafi a afirmat marti seara ca este dispus la un dialog cu rebelii daca acestia depun armele, a declarat ministrul adjunct de Externe, Khaled Kaim. De asemenea, liderul libian i-a trimis un mesaj presedintelui american Barack Obama, “ca urmare a retragerii Americii din alianta cruciata colonialista impotriva Libiei”. Intre timp, liderul militar al rebelilor libieni a lansat marti un atac impotriva NATO, acuzand Alianta ca „ii lasa sa moara pe locuitorii din Misrata” sub tirul fortelor lui Gaddafi. „Rebelii trebuie sa depuna armele. Ei vor putea, ulterior, sa participe la procesul politic”, a declarat Khaled Kaim in cadrul unei conferinte de presa. Potrivit lui, Consiliul National de Tranzitie format de rebeli „nu reprezinta baza populara in Libia”. El a precizat ca „vor exista garantii pentru orice proces politic prin intermediul observatorilor Uniunii Africane si ONU capabili sa inlature orice indoiala”. Purtatorul de cuvant al Guvernului libian, Moussa Ibrahim, a afirmat luni seara ca regimul este dispus sa negocieze alegeri sau un referendum, dar ca plecarea colonelului Gaddafi nu este avuta in vedere. Comitetul UA privind Libia este asteptat in tara „saptamana viitoare”, potrivit lui Kaim. Acest comitet al UA pentru a gasi o rezolvare pentru criza din Libia este format din sefii de stat Mohamed Ould Abdel Aziz (Mauritania), Amadou Toumani Touré (Mali), Denis Sassou Nguesso (Congo), Jacob Zuma (Africa de Sud) si Yoweri Museveni (Uganda).
Presedintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, a declarat marti, pentru televiziunile americane, ca nu exclude posibilitatea de a inarma opozitia libiana, insa a precizat ca este nevoie de o evaluare a raportului de forte dintre rebeli si fortele de represiune ale regimului Gaddafi. O pozitie similara a fost formulata si de Paris, prin vocea ministrul francez de externe, Alain Juppe. Intrebat cu privire la posibilitatea ca SUA sa furnizeze arme rebelilor, Barack Obama a raspuns ca nu poate exclude dar nici infirma aceasta varianta. „Suntem in curs de a evalua ce vor face fortele fidele lui Gaddafi”, a mai adaugat presedintele american, precizand ca daca aceste forte vor fi suficient de slabite, inarmarea rebelilor nu va fi considerata necesara. „In acest moment insa nu putem exclude nicio varianta”, a mai precizat liderul de la Casa Alba. Franta este pregatita sa discute cu aliatii sai posibilitatea acordarii unui eventual ajutor militar rebelilor din Libia, a declarat marti, la reuniunea ministeriala de la Londra, ministrul francez de externe, Alain Juppe, subliniind faptul ca acest lucru nu a fost prevazut de nici una dintre rezolutiile ONU. „Acest lucru nu este prevazut in rezolutia 1973 si nici in rezolutia 1970. Pentru moment, Franta aplica strict rezolutiile. Asta inseamna ca suntem gata sa discutam cu partenerii nostri”, a declarat ministrul francez de externe la o conferinta de presa. Ambasadoarea americana a ONU, Susan Rice, a precizat intr-un discurs televizat ca SUA nu exlud acordarea de asistenta militara insurgentilor libieni in vederea inlaturarii lui Muammar Gaddafi. Potrivit surselor americane, rezolutia 1973 a ONU, care autorizeaza masurile necesare pentru protejarea populatiei civile, ar permite o eventuala furnizare de echipament militar. Alain Juppe nu a facut nici o precizare in legatura cu tipul de ajutor pe care Franta intentioneaza sa-l acorde insurgentilor.
