de Anatol Terzi | sept. 19, 2011 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Partidul pro-rus Centrul Armoniei conduce în alegerile parţiale din Letonia după numărarea majorităţii voturilor, fără a obţine însă procentul care să-i permită să guverneze singur, transmit agenţiile internaţionale de presă. Alegătorii letoni, a căror ţară a ieşit cu succes dintr-o recesiune profundă, au acordat 29% din voturi partidului Centrul Armoniei, care a întrecut astfel Partidul Reformei al fostului preşedinte Valdis Zatlers (21%), cât şi Partidul Unităţii al premierului Valdis Dombrovskis (18%). Alianţa Naţională (opoziţia naţionalistă) a obţinut 14% din voturi, întrecând Uniunea Verzilor şi a Fermierilor (12%), membră a majorităţii parlamentare actuale, transmite RRA. Niciun alt partid nu a depăşit pragul de 5% necesar pentru intrarea în parlament. Potrivit analiştilor, Partidul Centrul Armoniei nu va forma uşor un guvern de coaliţie, fiind respins de celelalte formaţiuni politice din cauza legăturilor sale oficiale cu „Rusia Unită”, partidul preşedintelui Vladimir Putin. Un sfert din populaţia Letoniei vorbeşte limba rusă. În timpul perioadei de ocupare sovietică, încheiată în 1991, Letonia s-a confruntat cu un val masiv de imigranţi proveniţi din alte părţi ale Uniunii, în special din Rusia.
de Vitalie Goncearov | mai 18, 2011 | Alte regiuni, Info Militar, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Vitalie Marinuta in Lituania (army.md)
Ministerul Apărării al R. Moldova şi Ministerul Apărării Naţionale al Lituaniei au semnat Acordul cu privire la cooperarea în domeniul apărării. Documentul este o versiune revizuită a acordului din 2006 şi a fost semnat miercuri, la Vilnus, în cadrul vizitei din 18 — 20 mai, a ministrului Apărării Vitalie Marinuţa în ţările baltice, Lituania şi Letonia. Ministrul moldovean al Apărării a opinat că acordul de colaborare militară oferă R. Moldova şi Lituaniei noi oportunităţi pentru amplificarea relaţiilor în domeniul de apărare şi promovarea raporturilor bilaterale reciproc avantajoase. „Datorită acestui acord vom dispune de oportunităţi de colaborare în diferite sfere de activitate. Mă refer la cooperarea pe domenii ce vizează politica de apărare şi de securitate, operaţiuni de gestionare a crizelor, în sprijinul păcii şi umanitare, legislaţie militară, planificarea şi formarea bugetului apărării şi, nu în ultimul rînd, ştiinţă militară şi istorie”, a subliniat ministrul Apărării. La rîndul său, ministrul Apărării Naţionale al Lituaniei, Rasa Jukneviciene, a remarcat că formele de cooperare ale acestui acord vor cuprinde o gamă largă de activităţi. „Este vorba despre vizite oficiale şi de lucru la nivel înalt, reuniuni ale experţilor, consultări, seminarii, conferinţe, cursuri de formare, exerciţii militare, evenimente culturale şi sportive”, a accentuat Jukneviciene. De menţionat că ministrul Apărării este însoţit în Lituania de generalul de brigadă Igor Cutie, şeful Comandamentului Forţe Terestre, locotenent-colonel Vladimir Ababii, şeful Direcţiei politică de apărare şi planificare a apărării şi domnul Vitalie State, şef de secţie în structura nominalizată. La sediul Ministerului Apărării Naţionale al Lituaniei, ministrul Apărării Vitalie Marinuţa a fost întîmpinat cu onoruri militare. Cu ocazia vizitei sale în Lituania, în dimineaţa zilei de 18 mai a fost organizată o ceremonie militară la care au asistat omologul său, Rasa Jukneviciene, ambasadorul R. Moldova în Lituania, Igor Klipii şi alţi oficiali lituanieni. În cadrul evenimentului festiv, orchestra militară a intonat imnurile R. Moldova şi Lituaniei, iar garda de onoare a defilat în cinstea vizitei ministrului moldovean al Apărării. Ulterior, ministrul Apărării Vitalie Marinuţa a avut o întrevedere cu ministrul Apărării Naţionale al Lituaniei, Rasa Jukneviciene. Cei doi miniştri ai Apărării au discutat despre cooperarea bilaterală, securitatea regională şi au schimbat opinii cu privire la perspectivele de participare în operaţiuni internaţionale. În finalul discuţiilor purtate, Vitalie Marinuţa şi Rasa Jukneviciene, au semnat Acordul între Ministerul Apărării al Republicii Moldova şi Ministerul Apărării Naţionale al Republicii Lituania cu privire la cooperarea în domeniul apărării. Totodată, în cadrul vizitei în Lituania, ministrul Apărării Vitalie Marinuţa şi membrii delegaţiei moldovene vor avea întîlniri cu vice-ministrul Afacerilor Externe al Lituaniei, Egidijus Meilunas, şi o serie de parlamentari lituanieni. Pe agendă mai figurează vizitarea Academiei Militare „General Jonas Žemaitis” şi a Bazei de aviaţie, dislocată în oraşul Šiauliai. Pe de altă parte, în cadrul vizitei din Letonia, care începe în seara zilei de 19 mai, ministrul Apărării Vitalie Marinuţa şi membrii delegaţiei moldovene vor avea întîlniri cu diferiţi demnitari letoni. În capitala letonă, oraşul Riga, sînt prgramate întîlniri cu viceprim-ministrul pentru preşedinţia Uniunii Europene, ministrul Apărării, Artis Pabriks, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Letonia, Valdis Kristovskis, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene, Lieģis Viesturs şi preşedintele Comisiei pentru afaceri externe, Ojārs Ēriks Kalniņš. Discuţiile cu demnitarii letoni se vor axa pe rezultatele activităţilor bilaterale în domeniul de apărare dintre R. Moldova şi Letonia şi priorităţile de cooperare pe viitor. De asemenea, vor fi abordate chestiuni privind reforma în sectorul de apărare şi consolidarea controlului civil asupra forţelor armate.
NATO saluta progresele Moldovei
Experţi ai Alinaţi Nord Atlantice, au semnalat, în cadrul unei vizite în Republica Moldova, progrese importante pe care autorităţile democratice de la Chişinău le-au înregistrat pe parcursul ultimului an în implementarea Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului NATO-Republica Moldova. Membrii unei delegaţii a Secretariatului internaţional NATO au remarcat totuşi, în cadrul unei şedinţe comune pe care au avut-o la ministerul moldovean de externe, că mai există un potenţial mare în avansarea pe calea reformelor convenite încă în 2006, în momentul lansării Planului Individual, transmite RRA. În particular, experţii NATO au subliniat că se impune finalizarea procedurii de adoptare a documentelor directorii pentru sectorul de securitate şi apărare, adică a Strategiei Securităţii Naţionale şi a Strategiei Militare Naţionale a Republicii Moldova. Prin Constituţia sa, Republica Moldova s-a proclamat stat neutru şi în consecinţă nu participă la blocuri militare, dar are o strânsă colaborare cu NATO pe linia Parteneriatului pentru Pace. Colaborarea vizează dotarea tehnică a armatei, instruirea militarilor, consolidarea bazei politico-juridice pentru reforma sectorului de securitate şi apărare, instituirea mecanismelor moderne de planificare bugetară în domeniu şi controlul democratic asupra sectorului de securitate. Ministrul adjunct de Externe, Andrei Popov, care a co-prezidat şedinţa, a solicitat extinderea dialogului politic şi a cooperării practice cu NATO, inclusiv în ceea ce priveşte combaterea terorismului, a traficului de fiinţe umane, protecţia mediului şi consolidarea statului de drept.
de Vitalie Goncearov | mart. 30, 2011 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Peste 10.000 de semnaturi s-au strins pentru suprimarea finantarii publice a scolilor pentru minoritatile etnice din Letonia. Coalitia parlamentara a partidelor nationaliste „Pentru patrie si libertate” si „Totul pentru Letonia” a depus marti la Comisia electorala centrala (CEC) cele 10.000 de semnaturi pentru suprimarea finantarii publice a scolilor care predau in alte limbi decit letona, transmite presa rusa. Coalitia si-a anuntat intentia de a propune amendamente constitutionale care sa interzica finantarea publica a institutiilor de invatamint pentru minoritatile etnice. Odata ce nationalistii au strins cele 10.000 de semnaturi, vor putea lansa stringerea de semnaturi la nivel national, cu sprijinul CEC, iar daca vor convinge sa semneze 97.000 de cetateni, adica a zecea parte din electoratul leton, va putea fi prezentat parlamentului un proiect de lege care prevede suprimarea finantarii publice a scolilor neletone. Mai departe, daca deputatii resping respectivul proiect, acesta va fi supus unui referendum national. In Letonia, care numara 2,3 milioane de locuitori, 44% dintre acestia sint rusofoni, iar in majoritatea scolilor frecventate de minoritati etnice predarea se face in limba rusa. In urma cu doi ani, presedintele Dmitri Medvedev a anuntat intentia de a „infiinta o fundatie pentru asistenta si protectie a compatriotilor ce traiesc in strainatate”. Potrivit analistilor internationali, acesta promoveaza de fapt extinderea influentei Moscovei in afacerile interne ale tarilor din vecinatatea sa. Medvedev, in cadrul unui discurs sustinut la Congresul Mondial al Compatriotilor, a precizat ca fundatia ar urma sa se ocupe de „incalcari ale drepturilor” rusilor din strainatate, prin sprijinirea organizatiilor neguvernamentale rusesti de aparare a drepturilor omului, oriunde cetatenii rusi sint considerati a fi o minoritate. In contextul in care rusii formeaza o minoritate importanta in mai multe state fost-sovietice, Medvedev sustinea de fapt ca Moscova nu are doar dreptul de a influenta afacerile interne ale tarilor de la periferia sa, ci si ca va face acest lucru ca parte din politica sa guvernamentala. Aceasta declaratie a fost facuta la doua saptamani dupa ce Medvedev a semnat intrarea in vigoare a unei legi care extindea folosirea trupelor militare rusesti pentru a apara cetatenii rusi din strainatate de atacuri armate. Cetatenii rusi reprezinta o minoritate substantiala in mai multe state aflate in zone de interes strategic. Astfel, ei constituie 20-30% din populatie in tari precum Estonia, Letonia si Kazahstan, intre 10 si 20% in Belarus, Kirgizstan si Ucraina si aproximativ 5% in Lituania, Republica Moldova, Turkmenistan si Uzbekistan. Regiunea care va simti cel mai probabil efectele imediate ale acestui proiect politic privind drepturile minoritatilor ruse vor fi statele baltice, apreciau analistii internationali. Rusii din Estonia si Letonia au reprezentat, pentru mai mult timp, un motiv de neintelegeri diplomatice. Situatia a culminat in Estonia in 2007, cind Guvernul eston a decis sa demoleze un monument sovietic care comemora sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial, provocind proteste ale minoritatii ruse.
de Anatol Terzi | mai 18, 2010 | Alte regiuni, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Riga va deveni pentru scurt timp capitala baltica a NATO
In vederea asigurarii securitatii lucrarilor sesiunii de primavara a Adunarii Parlamentare a NATO, ce se va desfaşura in capitala letona Riga, in perioada 28 mai – 1 iunie 2010, autoritatile letoniene au decis sa reintroduca, temporar, controalele de frontiera la toate granitele interne, anunta serviciul de presa al Inspectoratului General roman al Politiei de Frontiera, citat de mass-media de la Bucuresti. Conform surselor citate, Consiliul Uniunii Europene a informat Inspectoratul General al Politiei de Frontiera Romane ca, in conformitate cu legislatia Schengen, autoritatile letoniene vor efectua controale la frontiera interna, in perioada 24.05.2010, ora 9.00 a.m. – 01.06.2010, ora 6.00 p.m.
Introducerea controalelor la frontierele Letoniei nu afecteaza regimul calatoriilor cetatenilor statelor UE, inclusiv pentru cetatenii romani, care intentioneaza sa se deplaseze in Spatiul Schengen şi, implicit, pe teritoriul statului letonian.
Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, citat de mass-media de la Bucuresti, reaminteşte cetatenilor romani care se deplaseaza in strainatate ca una dintre cele mai importante responsabilitati este respectarea legislatiei statului in care se afla, precum şi scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra şi, dupa caz, de a ramane pe teritoriul tarii respective, in conditiile stabilite prin legislatia acestuia sau prin documentele internationale incheiate cu Romania.
