Secretarul general al ONU merge in Kosovo

Secretarul general al ONU merge in Kosovo

Secretarul general al Naţiunilor Unite, Ban Ki-moon, va efectua săptămâna viitoare o vizită în Kosovo, conform rezoluţiei 1244 a ONU, risipind astfel temerile autorităţilor sârbe în privinţa naturii acestei vizite în teritoriul care şi-a proclamat independenţa în 2008, nerecunoscută de Serbia.
„Vizita mea în Kosovo…va fi organizată în conformitate cu rezoluţia 1244 a Consiliului de Securitate”, a declarat Ban Ki-moon într-un interviu acordat presei din ţările din fosta Iugoslavie, publicat duminică, înaintea începerii turneului său în regiune. Preşedintele sârb, Tomislav Nikolic, declarase săptămâna trecută că o eventuală vizită a secretarului general al ONU în Kosovo ca stat ar pune „unele probleme” Belgradului. Nikolic i-a cerut lui Ban Ki-moon să precizeze dacă este vorba despre o vizită la misiunea ONU din Kosovo, cadru acceptabil pentru Belgrad. „După cum ştiţi, Kosovo este singurul loc în care există în prezent o misiune a ONU. Datoria şi responsabilitatea mea este să mă întâlnesc cu oamenii noştri de acolo”, a precizat Ban Ki-moon, adăugând că va fi o ocazie să se întâlnească şi cu reprezentanţi ai guvernului din Kosovo.
Rezoluţia 1244 a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, votată la capătul conflictului din Kosovo (1998-1999), autorizează desfăşurarea de forţe militare şi civile în Kosovo, în cadrul unei operaţiuni de menţinere a păcii. Ban Ki-moon s-a arătat „îngrijorat de situaţia relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo şi de eşecul lor în ceea ce priveşte reconcilierea şi cooperarea”. „Cele două părţi ar trebui să coopereze din plin, pentru prosperitatea lor şi securitatea în regiune. Despre acest lucru voi vorbi cu liderii din Serbia şi Kosovo”, a spus secretarul general al ONU.

Share our work
Kosovo va obtine suveranitate deplina in septembrie

Kosovo va obtine suveranitate deplina in septembrie

Grupul de Orientare privind Kosovo (ISG) a decis, luni, la Viena, ca Pristina sa obtina „suveranitate deplina” in septembrie. Din acest grup fac parte tari precum Statele Unite, unele state membre ale Uniunii Europene si Turcia, care au sustinut independenta Kosovo, a anuntat seful diplomatiei austriece. „Monitorizarea internationala” a Kosovo „ia sfarsit odata cu decizia de astazi”, a declarat Michael Spindelegger, ministrul austriac de Externe. La reuniunea de la Viena a participat si premierul kosovar, Hashim Thaçi. Grupul de Orientare privind Kosovo (ISG) este format din 25 de state care au sustinut independenta fostei provincii sarbe, proclamata pe 17 februarie 2008. La acea vreme, mediatorul ONU, Martti Ahtisaari, adoptase un proces de proclamare a independentei Kosovo „sub supraveghere internationala”, Administratia de la Pristina find monitorizata de ONU.

Share our work
Stefan Fule: Drumul Serbiei spre UE trece prin Kosovo

Stefan Fule: Drumul Serbiei spre UE trece prin Kosovo

Comisarul european pentru Extindere, Stefan Fule, a reafirmat luni seara ca ameliorarea relatiilor cu Kosovo este principala conditie de indeplinit pentru ca Serbia sa poata deschide negocierile de aderare la UE. „Principalul punct ce separa Serbia de deschiderea negocierilor de aderare (…) este ameliorarea vizibila si durabila a relatiilor cu Kosovo”, a declarat Stefan Fule in cursul unei conferinte de presa comune cu noul presedinte sârb, nationalistul populist Tomislav Nikolic. Comisarul european s-a declarat ‘foarte incurajat de discutia’ pe care a avut-o cu noul presedinte sârb. Serbia, care nu recunoaste independenta Kosovo proclamata in 2008 de majoritatea albaneza din teritoriu, a obtinut statutul de candidat la aderarea la UE in martie. La rândul sau, Tomislav Nikolic si-a exprimat speranta ca problema Kosovo va fi solutionata in cadrul acestui dialog cu Pristina „intr-o maniera acceptabila pentru toate partile implicate”. Dupa alegerea sa la 20 mai, Tomislav Nikolic a asigurat ca sustine integrarea europeana a tarii sale, fara sa abandoneze Kosovo.

Share our work
Secretarul general al ONU merge in Kosovo

UE, cu ochii pe Serbia si Kosovo

Comisarul european pentru Extindere, Stefan Fule, a reafirmat luni că ameliorarea relaţiilor cu Kosovo este principala condiţie de îndeplinit pentru ca Serbia să poată deschide negocierile de aderare la UE.
„Principalul punct ce separă Serbia de deschiderea negocierilor de aderare (…) este ameliorarea vizibilă şi durabilă a relaţiilor cu Kosovo”, a declarat Stefan Fule în cursul unei conferinţe de presă comune cu noul preşedinte sârb, naţionalistul populist Tomislav Nikolic. Comisarul european s-a declarat „foarte încurajat de discuţia” pe care a avut-o cu noul preşedinte sârb. Serbia, care nu recunoaşte independenţa Kosovo proclamată în 2008 de majoritatea albaneză din teritoriu, a obţinut statutul de candidat la aderarea la UE în martie.
La rândul său, Tomislav Nikolic şi-a exprimat speranţa că problema Kosovo va fi soluţionată în cadrul acestui dialog cu Pristina „într-o manieră acceptabilă pentru toate părţile implicate”. După alegerea sa la 20 mai, Tomislav Nikolic a asigurat că susţine integrarea europeană a ţării sale, fără să abandoneze Kosovo.

Share our work
Nikolic vrea in UE, dar nu renunta la Kosovo

Nikolic vrea in UE, dar nu renunta la Kosovo

Noul preşedinte al Serbiei, Tomislav Nikolic, a declarat joi că doreşte ca ţara sa să se integreze în Uniunea Europeană fără a renunţa la Kosovo.
„Vreau o Serbie membră a Uniunii Europene şi care nu va renunţa niciodată la integritatea sa teritorială, la Kosovoul său”, a declarat Tomislav Nikolic, un naţionalist odată opus unei apropieri a ţării sale de UE. Nikolic, un pro-rus fervent care şi-a efectuat prima vizită în străinătate la Moscova, chiar dacă nu oficială, imediat după câştigarea alegerilor, şi-a elaborat viziunea în materie de politică externă.
„Vreau o Serbie diferită, în sfârşit unită în lupta pentru o viaţă mai bună, o Serbie eliberată de frica zilei de mâine, o casă cu două uşi, una spre Est, cealaltă spre Vest”, a declarat noul preşedinte, referindu-se la UE şi Rusia. „Serbia este devorată de o criză generalizată, viaţa cetăţenilor săi este dovada acestui lucru”, a afirmat Nikolic, pe un ton neutru. „Cauzele acestei crize sunt privatizările greşite, corupţia, criminalitatea (…), care au drept consecinţă un sentiment generalizat de nesiguranţă şi de lipsă de încredere în instituţiile” statului, a continuat acesta.
„Perspectivele de viitor sunt pesimiste, media au fost plasate sub controlul şi proprietatea elitelor politice”, a acuzat noul preşedinte sârb, înainte de a aborda situaţia din justiţie. „Chiar şi reforma sistemului judiciar a fost pusă în aplicare conform intereselor partidelor, având drept consecinţă prăbuşirea dreptului şi justiţiei” în Serbia, a mai declarat Tomislav Nikolic.

Share our work