Liderul separatist Igor Smirnov, conditioneaza reluarea negocierilor cu Chisinaul
Reprezentantii transnistreni vor participa la proxima întrunire informală în format 5+2 doar în cazul în care se va ajunge la rezultate în activitatea grupurilor de experţi dintre Chişinău şi Tiraspol, a declarat Igor Smirnov, liderul autoproclamatei Republici Moldovenesti Nistrene, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform acestuia, „dacă va fi pusă vreo problemă care necesită a fi înscrisă în acte, atunci merită de participat la aceste lucrări, iar dacă aceasta va fi o nouă amăgire a societăţii internaţionale, a poporului moldovean şi transnistrean, noi nu avem nevoie de aceasta”. Smirnov a mai adaugat ca, dacă până atunci se va ajunge la un consens în activitatea grupurilor de experţi dintre Chişinău şi Tiraspol şi „va fi pus un subiect care necesită a fi înscris şi pe acte”, atunci „considera că se merită întrunirea”. Spre deosebire de preşedintele OSCE, secretarul de stat, ministrul afacerilor externe al Kazahstanului, Kanat Saudabayev, care consideră că „dialogul între reprezentanţii politici ai Transnistriei şi Moldovei, precum şi activitatea grupurilor de lucru este un moment pozitiv”, Smirnov a spus că acestea reprezintă „schimb de opinii care nu a dus la nimic, nu sunt nici un fel de rezultate”. „Toate întîlnirile experţilor au pînă acum un caracter de familiarizare. Ei însă se studiază unul pe altul”, a spus el. Conform lui Smirnov, „în întreaga perioadă a procesului de negocieri au fost semnate peste 80 de documente, majoritatea lor nefiind respectate” de Republica Moldova.
Sprijin kazah
Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) susţine întru totul poziţia oficială a Republicii Moldova privind reluarea, fără precondiţii, a negocierilor plenare şi constructive în formatul „5+2″ în vederea reglementării pe cale paşnică a conflictului transnistrean, a declarat Kanat Saudabaev, preşedinte în exerciţiu al OSCE, Secretar de Stat, ministrul afacerilor externe al Republicii Kazahstan, dupa intrevederea cu speakerul Parlamentului Mihai Ghimpu, Preşedinte interimar al Republicii Moldova. Anuntul vine la scurt timp dupa invitatia presedentiei kazahe a OSCE adresata Chisinaului si Tiraspolului pentru a particioa la o runda de consultări informale în formatul „5+2″, preconizate pentru sfarşitul lunii mai 2010 la Astana, capitala Republicii Kazahstan. „Formatul 5+2 se va întruni în Astana în luna mai, la invitaţia mea, şi sunt convins că vom putea în continuare construi dinamica pozitivă dezvoltată de eforturile celor implicaţi în acest proces”, a menţionat Saudabayev. Inaltul diplomat kazah a mai calificat drept „pozitiva” activitatea grupurilor de experti moldo-transnistrene, considerand ca aceasta trebuie continuata.
Oferta Chisinaului
Conform declaratiei presedintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, o soluţie definitivă şi viabilă a conflictului poate fi identificata doar în cadrul formatului de negocieri „5+2″, printr-o abordare complexă a tuturor aspectelor problemei, politice, economice, sociale, umanitare, de securitate. Soluţionarea politică a conflictului include adoptarea unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană, cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, asigurarea reprezentării adecvate a populaţiei din regiune în organele publice centrale, recunoaşterea drepturilor de proprietate, a mai adaugat sursa citata. Reamintim ca preşedintele în exerciţiu al OSCE a avut in cursul acestei saptamani întrevederi cu oficiali de la Chişinău şi Tiraspol, urmand ca la sfarşitul lunii mai 2010 sa aiba loc o runda informala de negocieri in capitala kazaha, Astana.
Rafinariile belaruse, noua miza a razboiului energetic panslav
Uniunea vamala dintre Federatia Rusa, Republica Belarus si Kazahstan trebuie sa nu includa nici un fel de exceptii si restrictii, a declarat liderul belarus Aleksandr Lukasenko, dupa o intalnire cu ministrul de externe kazah, Kanat Saudobaiev, a carui tara detine presedintia OSCE, relateaza mass-media rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Ideea Uniunii vamale nu trenbuie emasculata. Conceptual va trebui sa fim un singur teritoriu, fara exceptii si restrictii pentru articole sensibile”, a declarat Lukasenko, referindu-se la recentele majorari ale tarifelor pentru petrolul rus exportat catre rafinariile din Belarus. El a cerut “o discutie sincera” despre lansarea Uniunii vamale si dificultatile posibile. Trebuie de acum ca Uniuna vamala sa evolueze intr-o singura directie, “altfel vom avea o alta CSI sau Comunitate Economica Euroasiatica, ale carei lectii le-am invatat”.
Tarife ilegale
Autoritatea vamala din Belarus a acuzat recent Moscova ca a impus tarife ilegale exporturilor de petrol catre aceasta tara, agravand disputa dintre cele doua tari vecine. „Acordul incheiat acum trei ani ramane in vigoare”, sublinia Aleksandr Spilevski, seful comisiei de stat pentru vami, citat de agentia oficiala belarusa Belta. Potrivit sursei citate, respectivul acord stipula ca tarifele ar fi trebuit scazute treptat. El a mentionat ca agentia sa ar putea adopta similare in cazul in care presedintele belarus Aleksandr Lukasenko si-ar da acordul. Rusia a anuntat Republica Belarus la 31 decembrie anul trecut ca, de la 1 ianuarie 2010, data expirarii acordului invocat, pretul petrolului va cuprinde toate taxele percepute de regula exporturilor de titei. Belarus, care incaseaza sume importante din rafinare si revanzarea in strainatate a titeiului rus, sustine insa ca, pana la semnarea unui nou acord bilateral, se mentin prevederile celui anterior. Mai multe runde oficiale si neoficiale de negocieri ruso-belaruse s-au derulat in decembrie si la inceputul lunii ianuarie 2010. Moscova a dat asigurari ca aceste divergente nu vor avea impact asupra livrarilor de petrol rus spre statele Uniunii Europene.
Axa Minsk-Astana
Presedintele belarus Alexandr Lukasenko si-a exprimat speranta in realizarea agendei Kazahstanului la presedintia OSCE. “Se duce o lupta puternica in jurul acestei agende, iar daca Kazahstanul va avea nevoie de un sprijin in aceasta lupta, Belarus il va oferi”, a mai spus Lukasenko. “Noi am simtit mereu sprijinul Belarus in impunerea agendei noastre la OSCE”, a raspuns reprezentantul kazah, a carui tara doreste, in timpul presedintiei organizatiei europene din acest an, sa organizeze un summit, primul din 1999 de la Istanbul. Deschiderea diplomatica a Minskului catre Astana a fost interpretata in cercurile diplomatice internationale drept o incercare a Belarusului si Kazahstanului de a forma o contrapondere fata de Moscova in noua constructrie economica si politica a celor trei state post-sovietice, si anume Uniunea vamala dintre Federatia Rusa, Belarus si Kazahstan.
Atac petrolier
Recent si Kazahstanul ar fi putut ramane fara benzina din cauza sistarii livrarii de petrol rus catre aceasta tara, a declarat ministrul energiei kazah, Sauat Mandaev, citat de mass-media locala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Motivul sistarii de petrol autoritatile Federatiei Ruse catre Kazahstan o constituie interpretarea ambigua de catre serviciul vamal rus a reglementarilor privind taxele vamale pentru produsele petroliere valabile pentru tarile vecine, unclusiv Belarus. Incepand cu 1 februarie 2010 tariful unic al Uniunii vamale pentru exportul petrolului este de 270 de dolari per tona, insa, in acest document nu era specificat ca pentru Republica Kazahstan, membra a Uniunii vamale, aceasta taxa nu este valabila. Lipsa unor prevederi legale clare a condus la sistarea temporara a livrarilor pana la adoptarea unor modificari ale legislatiei in domeniu. Potrivit surselor oficiale locale, transportatorii rusi au sistat livrarile catre Kazahstan si asteapta implementarea noilor masuri de catre serviciile vamale ale Federatiei Ruse. Surse oficiale de la Astana, preluate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au declarat ca autoritatile kazahe vor adopta masuri similare impotriva importurilor din Federatia Rusa, urmand ca Guvernul kazah sa anunte un plan de masuri comerciale. Sursele citate au mai declarat ca negocierile dintre cele doua capitale, menite sa detensioneze relatiile bilaterale, stagneaza in acest moment.
Conflict cu repetitie
Reamintim ca recent Federatia Rusa si Republica Belarus, alt membru al Uniunii Vamale, au trecut printr-un conflict similar, incheiat prin semnarea unui nou acord privind livrarile de titei, punand astfel capat razboiului energetic care a amenintat siguranta tranzitul petrolului catre state ale Uniunii Europene. “Am semnat o serie de documente. Este vorba de amendament la acordul cadru pentru livrarea de petrol pentru Belarus si la metodele de fixare a pretului”, a declarat vicepremierul rus Igor Secin in timpul unei intrevederi cu presedintele rus Dmitri Medvedev. Vicepremierii celor doua tari au semnat o “declaratie de garantie” care prevede tranzitul petrolului fara intrerupere catre destinatiile europene, a adaugat Secin, precizand ca Minskul a acceptat „argumentele economice” prezentate de delegatia rusa care a participat la negocieri cu partea belarusa, condusa de vicepremierul Vladimir Semaciko, un apropiat al presedintelui Alexandr Lukasenko. Conform mass-media rusa, presedintele Dmitri Medvedev si-a exprimant disponibilitatea pentru elaborarea unui nou acord-cadru, transparent si aplicabil pe termen lung, de cel putin cinci ani, pentru tranzactiile petroliere dintre cele doua tari, inclusiv privind tranzitul petrolului rus catre Europa de Vest si al pretului pentru petrolul rusesc importat in Belarus, Minskul avand beneficii anuale de aproximativ 2 miliarde de dolari USD din revanzarea acestuia pe pietele internationale.
Contrabanda panslava
Una din mizele diferendului energetic dintre Moscova si Minsk consta in modul de implementare a prevederilor Uniunii Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan, aminteste mass-media rusa, Minskul manifestand reticente fata de solicitarile ruse. Astfel, in timp ce autoritatile ruse nu vad nicio contradictie intre existenta acestui acord si perceperea de taxe vamale de export pentru petrolul destinat Belarusului (n.r.-recomercializat de acesta) si pentru cel care tranziteaza teritoriul belarus in drum spre Europa, Minskul doreste obtinerea unui regim preferential, care ar fi subsecvent uniunii vamale. Reamintim ca, autoritatile vamale belaruse, citate de mass-media de la Minsk, au declarat ca intrarea in vigoare a Uniunii vamale Rusia-Belarus-Kazahstan va avea ca efect posibil o crestere a contrabandei. Seful serviciului, Andrei Mihalkevici, a subliniat ca aceasta situatie nu poate fi evitata decat prin unificarea codurilor vamale ale celor trei republici. Mai exact, prevederile privind raspunderea pentru inclcarea legislatiei vamale trebuie sa fie unitare pentru cele trei tari. “Noi lucram la un plan comun pentru combaterea contrabandei in spatiul Uniunii vamale dar si la frontierele sale exterioare”. Mihalkevici a mai anuntat ca, in luna mai 2010, este prevazuta sa aiba loc la Minsk o reuniune a sefilor serviciilor de informatii si ai autoritatilor vamale din Rusia, Belarus si Kazahstan, la care se intentioneaza si invitarea responsabililor din alte republici CSI, precum si a unor oficiali din Republica Abhazia si Republica Osetiei de Sud, regiuni separatiste din Georgia. “Problema contrabandei depaseste spatiul Uniunii vamale”, a adaugat oficialul belarus, citat de RIA Novosti.
Cartea kazaha
Republica Belarus a incercat sa forteze mana Moscovei in problema noului acord energetic, jucand „cartea kazaha”, au declarat surse diplomatice ruse, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Astfel, diplomatia de la Minsk a negociat in paralel cu autoritatile de la Astana posibilitatea aprovizionarii Belarusului cu titei din Kazahstan, precum si demararea altor proiecte comune in domeniul energiei si al industriei militare. „Necesitatile rafinariilor belaruse pot fi satisfacute de resursele de petrol din Kazahstan” a declarat ambadorul kazah in Belarus, Anatoli Smirnov, la o conferinta de presa organizata cu ocazia preluarii de catre Kazahstan a presedentiei OSCE. Conform ambasadorului kazah, citat de agentia oficiala de presa BELTA de la Minsk, noua Uniune vamala deschide noi oportunitati pentru transportul titeiului din Kazahstan catre rafinariile belaruse pentru procesare si export catre statele Uniunii Europene. „Nimeni nu a respins aceasta idee. Este mentionata in toate documentele bilaterale kazaho-belaruse. Subiectul a fost discutat in timpul vizitelor oficiale ale celor doi premieri si a discutiilor dintre presesedintii Belarusului si Kazahstanului” a subliniat Anatoli Smirnov. Diplomatul a subliniat ca taxele vamale ridicate pentru tranzitul petrolului au fost un obstacol major, dar dupa intrarea in vigoare a Uniunii vamale aceasta problema a fost rezolvata. „Consider ca o problema atat de importanta ca tranzitul petrolului va fi rezolvata. Rafinariile belaruse vor procesa petrol din Kazahstan” a conchis Smirnov, care a subiniat ca Astana este pregatita sa participe la procesul de modernizare a rafinariilor belaruse, precum si la proiectele de constructie a unora noi. Concomitent, Republica Belarus este unul din principalii furnizori militari ai Kazahstanului, Astana importand tancuri (n.r.-T80 modernizate), tunuri, elicoptere (n.r.-inclusiv Mi-24 de lupta), armament usor, munitie de diferite calibre, precum si piese de schimb pentru tehnica militara de fabricatie sovietica si rusa aflata inca in dotarea fortelor militare, aeriene si navale ale statului central asiatic. Conform declaratiilor lui Nikolai Azamatov, presedintele Comitetului Militar-Industrial de la Minsk, tehnicieni militari din Belarus sprijina procesul de modernizare al navelor flotei militare kazahe din Marea Caspica (n.r.-majoritatea donatii din partea SUA, Turciei, Frantei si Germaniei), precum si a sistemului de aparare antiaeriana local. Reamintim ca relatiile militare bilaterale dintre Belarus si Kazahstan au provocat tensiuni intre Minsk si Moscova, oficiali militari rusi acuzand partea belarusa de subminare a industriei militare ruse, care beneficiaza la randul sau de importante contracte din partea autoritatilor din Kazahstan. Statul central-asiatic este dependent de importul de tehnologie militara din Federatia Rusa si Belarus, in pofida eforturilor de diversificare a surselor de import.
Razboiul rafinariilor
Reamintim ca autoritatile ruse au intrerupt frecvent aprovizionarea cu petrol a principalelor rafinarii din Belarus, ca urmare a refuzului repetat al regimului de la Minsk de a accepta conditiile impuse de Moscova privind taxarea petrolului livrat, precum si vanzarea principalelor rafinarii de petrol belaruse catre companii rusesti. Conform surselor guvernamentale de la Minsk, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, conflictul energetic a fost declansat de intentia gigantului petrolier Lukoil de a achizitiona rafinaria Naftan din Belarus. „Ne asteptam ca tranzactia vizand rafinaria Naftan Polymer sa se materializeze in viitorul apropiat. Este posibil sa participe Lukoil sau alta companie ruseasca”, a declarat vicepremierul bielorus Vladimir Semasko, citat de mass-media locala. Rafinaria din Belarus, care a fost supusa unui intens proces de modernizare, functioneaza in prezent, conform expertilor in domeniu, la o capacitate de pana la 10,8 milioane de tone, de patru ori mai mare decat Petrotel Ploiesti, aflata in proprietatea Lukoil Romania. Agentiile de presa internationale au precizat ca tensiunile din fostul spatiu sovietic nu au afectat tranzitul de petrol rusesc catre Uniunea Europeana. Germania si Polonia, care primesc intre 25% si 75% din importurile de petrol rusesti prin conductele belaruse, urmaresc indeaproape evenimentele, dupa ce alimentarea unora dintre principalele lor rafinarii a fost oprita in timpul unei dispute similare intre Moscova si Minsk, in 2007. Sursele citate au precizat ca doua dintre rafinariile din Belarus, Naftan si Mozir, au stocuri pentru a-si continua operatiunile inca o saptamana. Oficialii rusi, citati de mass-media locala, au respins posibilitatea ca Belarusul sa poata importa petrol din alte state prin sistemul de conducte de pe teritoriul Federatiei Ruse.
Ambitii nucleare
Presedintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukasenko, a anuntat la finele anului trecut construirea unei centrale nucleare in vestul tarii, urmand ca decretul oficial sa fie dat publicitatii in cel mai scurt timp. “Vom construi o centrala atomica, o vom edifica la Ostrovet, iar decretul privitor la aceasta decizie va fi publicat in curind”, a declarat el, fara a furniza informatii privind calendarul executiei lucrarii, estimata la cateva miliarde de dolari. Ostrovet se afla in apropierea orasului Grodno, situat in apropierea frontierei cu Polonia. “Colaboram in prezent cu tarile vecine, cu Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA). Le-am propus proiectul, este acceptabil din punct de vedere ecologic, fara pericol”, a adaugat Lukasenko. Constructia unei centrale nucleare reprezinta o doleanta mai veche a autoritatilor de la Minsk, Federatia Rusa furnizand, in urma cu cativa ani, un imprumut de doua miliarde de dolari pentru achizitionarea de tehnologie nucleara de la compania ruseasca Atomstroexport. La randul sau, si Republica Islamica Iran si-a manifestat disponibilitatea de a furniza expertiza tehnica autoritatilor belaruse. Mentionam ca organizatiile internationale pentru protectia mediului au protestat vehement fata de constructia acestei centrale.
Razboiul laptelui
Relatiile dintre Minsk si Moscova au mai fost afectate de un „razboi al laptelui, izbucnit in urma deciziei ruse de a suspenda importul a circa 500 de produse lactate belaruse, invocand motive sanitare. Conform datelor oficiale, furnizate de autoritatile vamale belaruse, cifra schimburilor comerciale cu produse lactate dintre cele doua tari s-a ridicat in 2008 la aproximativ un miliard de dolari. Restrictiile la importurile de produse lactate din Belorusia in Rusia au evoluat intr-un scandal diplomatic, pe care presedintele rus, Dmitrii Medvedev, l-a dezvoltat singur prin declaratiile sale publice, incurajandu-l pe Lukashenko sa inceteze cu isteriile. Incercarea premierului rus, Vladimir Putin, de a pune aceste conflicte mici pe seama caniculei au fost insuficiente. Embargoul a fost perceput de mass-media internationala ca un raspuns la semnalele diplomatice de apropiere dintre Minsk si UE, precum si contractarea unui imprumut FMI, evaluat la cateva miliarde de dolari. Totodata, autoritatile din Belarus au boicotat ultimul summit al Organizatiei Tratatului de Securitate Colectiva a fostelor republici sovietice in semn de protest fata de embargoul dictat de Moscova impotriva produselor lactate provenind din Belarus. Partea belorusa considera ca Moscova doreste astfel sa forteze mana Minskului in vederea indepartarii de pozitiile occidentale si a recunoasterii independentei provinciilor georgiene Abhazia si Osetia de Sud. Reactia dura a lui Lukasenko nu a intarziat sa apara, mai multe investitii strategice ale companiilor ruse in sectorul alimentar din Belarus fiind stopate. “Mi s-a spus la guvernul rus: nu mai primiti lapte daca nu ne dati fabricile voastre de lapte”, a dezvaluit presedintele Lukasenko, pentru presa rusa, scopul embargoului Moscovei. “Rusia a inchis deja de facto piata pentru tractoarele si vehiculele noastre”, a adaugat el. “Le-am spus la revedere. Nu va vom lasa sa ne vorbiti asa. Mai bine murim si aruncam laptele asta”, a mai spus Lukasenko. Totusi relatiile dintre Minsk si Moscova nu s-au racit, in luna iunie 2009, in plin „razboi al laptelui”, Rusia, Belarusul si Kazahstanul au anuntat constituirea unui bloc vamal si decizia de a candida sub forma unei uniuni economice pentru aderarea la Organizatia Mondiala a Comertului. “Aceste sarje, de ambele parti, nu inseamna schimbari profunde intre Moscova si Minsk: cei doi parteneri negociaza astfel relatia lor pe termen lung”, a spus Timofei Bordacev, redatorul-sef adjunct al revistei “Rusia in politica mondiala”. “Lukasenko este constient ca prietenia sa de astazi cu Europa se va incheia maine la Curtea Penala Internationala de Haga”, a facut el aluzie la incalcarile drepturilor omului de catre regimul de la Minsk.
Santaj diplomatic
Una din solcitarile pregnante ale Moscovei la adresa Belarusului si Republicii Kazahstan se refera la recunoasterea de catre Minsk si Astana a independentei Abhaziei si Osetiei de Sud. Conform unor surse diplomatice abhaze, Republica Belarus si Kazahstan si-au luat angajamentul sa deschida cate un consulat general in cele doua republici separatiste din Caucaz. Reamintim ca Parlamentul belarus va lua o decizie in acest sens in urmatoarele luni, o delegatie parlamentara vizitand in luna noiembrie 2008 Abhazia si Osetia de Sud „pentru a studia situatia si a purta discutii in parlamentele acestora”, conform serviciului de presa al legislativului belarus, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Independenta Abhaziei si Osetiei de Sud a fost recunoscuta de Federatia Rusa imediat dupa razboiul cu Georgia din august 2008, o masura similara fiind adoptata doar de Nicaragua, Venezuela si Republica Nauru. Mentionam ca Abhazia mai este recunoscuta si de catre Transnistria, Osetia de Sud si Nagorno-Karabach, regiuni separatiste din spatiul Comunitatii Statelor Independente.
Noul presedinte de la Kiev, Viktor Ianukovici, nu renunta la independenta Ucrainei
Deputatul rus, Evgheni Fedorov, preşedinte al Comisiei pentru Politică Economică în cadrul Dumei de Stat (n.r.- camera inferioara a Parlamentului de la Moscova) şi important membru al partidului Rusia Unită, aflat la putere, a declarat ca a propus colegilor săi ucraineni unificarea Rusiei, Ucrainei şi Belarusului într-un singur stat, relateaza mass-media rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Fedorov a mai apreciat ca reformarea unei părţi a Uniunii Sovietice, până în 2020, ar permite celor trei ţări să se îmbogăţească în mod considerabil. „Purtăm consultări cu toate forţele politice din Ucraina, Belarus şi Rusia pentru a lansa acest proiect al unui stat unificat”, a declarat Fedorov. „Acest proiect ne ve permite, nouă, cetăţeni ruşi, belaruşi şi ucraineni să depăşim nivelul de trai al celor mai bogate ţări din Europa”, a apreciat el, adăugând că a transmis mesaje în acest sens deputaţilor ucraineni, apartinand tuturor formatiunilor politice din Rada Suprema (n.r.-Parlamentul unicameral de la Kiev).
Oferta panslava
Deputatul rus, cunoscut pentru sprijinul politic si mediatic acordat regiunilor secesioniste Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud si Nagorno-Karabagh, a transmis mass-media un document de şapte pagini, intitulat „Principii de lucru pentru formarea unui stat unificat pe teritoriile Ucrainei, Belarusului şi Rusiei”, în care oferă detalii despre căile pe care le propune pentru a se ajunge, în 2020, la o uniune capabilă „să concureze de la egal la egal cu Statele Unite, NATO şi UE”. Fedorov a mai propus ca oraşul Kiev să devina capitala noului stat federal, ca în perioada Rusiei kievene, în secolele al X-lea şi al XI-lea, formaţiune statala care ocupa mare parte din teritoriile actuale ale Ucrainei şi Belarusului, dar şi vestul Rusiei.
Opozitie ucraineana
Oferta deputatului rus a fost aspru criticata in mass-media de la Kiev de catre deputatii apropiati fostului premier Iulia Timosenko, acuzand Moscova că încearcă să se amestece în treburile politice interne ale Ucrainei. La randul sau , administratia prezidentiala de la Kiev a facut anterior o declaratie potrivit careia Ucraina nu intentioneaza sa adere nici la Uniunea Vamala, formata din Federatia Rusa, Belarus si Kazahstan, titreaza mass-media rusa. Conform serviciului de presa al administratiei prezidentiale ucrainene, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, Irina Akimova, prim-adjunct al sefului administratiei prezidentiale ucrainene a declarat ca „ideea aderarii la Uniunea Vamala apartine premierului Iulia Timosenko, insa acest lucru contravine participarii Ucrainei in OMC”. Totodata, mass-media de la Kiev aminteste ca noul presedinte ucrainean, Viktor Ianukovici, declara in timpul campaniei electorale ca „Ucraina se va intoarce la activitatea din zona economica unica si va incerca sa atinga succesele partenerilor care au creat Uniunea Vamala”.
Fara Uniune Vamala
Impotriva unei aderari la Uniunea Vamala s-a declarat si vicepremierul ucrainean Serghii Tighipko, care este de părerea că sunt premature discuţiile despre Alianţa vamală cu Rusia, Belarus şi Kazahstan. Conform declaratiilor sale, citate de mass-media, Tighipko consideră că anume structura Alianţei vamale este imperfectă. „În afară de aceasta, Ucraina este membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, iar între aceste structuri există contradicţii. Nu este înţelept de a ieşi din Organizaţia Mondială a Comerţului pentru a intra în Alianţa vamală, fiindcă noi am aderat îndelungat şi greu la organizaţia respectivă, plătind un preţ prea mare pentru calificativul nostru de membru” a subliniat Serghii Tighipko. Totodată, el a adăugat ca „scopul nostru strategic este obţinerea statului de membru asociat al UE şi crearea zonei de liber schimb cu Europa. Ce-i drept, această zonă va trebui să fie limitată pentru unele sectoare, de exemplu, pentru agricultură” a mai menţionat vicepremierul. Reamintim ca in timpul intrevederii oficiale din data de 5 martie 2010, premierul Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, i-a propus preşedintelui Ucrainei, Viktor Ianukovici, aderarea fostei republici sovietice la Uniunea Vamala compusa din Federatia Rusa, Belarus si Kazahstan.
Presedintele Nursultan Nazarbayev a transformat Kazahstanul intr-o putere regionala
Presedintele kazah, Nursultan Nazarbaev, a semnat, saptamana trecuta, un decret prezidential prin care a fost creat, in cadrul guvernului de la Astana, un nou minister al Petrolului si Gazului, pe fondul unei remanieri masive a Executivului local, relateaza surse diplomatice locale, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform declaratiilor presedintelui kazah, noul minister va prelua functiile de control asupra sectorului de gaz si petrol, detinut pana in prezent de compania KazMunaiGas. „Ministerul va elibera KazMunaiGas de functiile care pot conduce la un conflict intre interesele comerciale si cele de stat” a declarat presedintele kazah, Nursultan Nazarbaev. Noul ministru, Sauat Mynbayev, fost sef al ministerului Energiei si Resurselor Minerale, un apropiat al presedintelui Nazarbaev, este considerat unul dintre cei mai buni experti in domeniu energetic de care dispune Kazahstanul, remarcandu-se ca unul din principalii autori ai noii strategii energetice a autoritatilor de la Astana.
Comisie petroliera
Concomitent, autoritatile din Kazahstan au decis infiintarea unei comisii, formate din oficiali, oameni de afaceri si membrii ai comunitatii academice din statul central-asiatic, pentru a analiza posibilitatile tehnice ale stabiliri unei noi rute de export pentru a-si transporta surplusul de petrol, tranzitand Caucazul de Sud si Marea Neagra spre Europa, au declarat surse diplomatice kazahe, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Reamintim ca anterior presedintele kazah Nursultan Nazarbaev a facut publica schema de export dupa discutiile purtate, la inceputul lunii martie 2010, cu presedintele roman Traian Basescu in capitala kazaha Astana. Nazarbaev a declarat ca petrolul kazah poate fi transportat printr-un nou oleoduct tranzitand Azerbaidjanul si Georgia spre Marea Neagra, pentru a fi transportat spre Romania cu ajutorul tancurilor petroliere. Noua ruta va ajuta Kazahstanul sa isi reduca dependenta de oleoductele rusesti care transporta majoritatea exporturilor sale de petrol destinate Occidentului, relateaza oficialii, citati de mass-media internationala. Analistii sustin ca anuntul lui Nazarbaev demonstreaza o renastere a increderii Kazahstanului in rutele de export ale petrolului din Caucazul de Sud afectate in timpul unui scurt razboi dintre Rusia si Georgia in august 2008. Oleoductele si caile ferate georgiene au fost afectate in timpul razboiului, expunand vulnerabilitatea rutelor de transport ale energiei care ii ajutasera pe producatorii din Marea Caspica sa isi reduca dependenta de gazoductele rusesti. Kazahstanul a oprit exporturile printr-un terminal marin la Batumi, pe coasta georgiana a Marii Negre, pe perioada razboiului si a declarat ca ar putea intarzia planurile de extindere a terminalului.
Gazprom kazah
Conform mass-media, Kazahstanul are nevoie de noi gazoducte de export pentru a putea face fata unei cresteri prevazute in productia de petrol dupa 2012, atunci cand va intra in functiune gigantul camp petrolier Kashagan, din Marea Caspica, care va fi administrat de investitori straini in colaborare cu KazMunaiGas. Nazarbaev a declarat ca petrolul de la Kashagan furnizat Romaniei ar putea fi transportat printr-un oleoduct care ar pleca din portul romanesc Constanta spre localitatea Trieste din Italia. Mass-media internationala noteaza in continuare ca oleoductul ar oferi Romaniei un rol strategic ca ruta de tranzit pentru petrolul caspic catre Europa Occidentala. Reamintim ca Republica Kazahstan a produs in 2009, 1,5 milioane de barili de petrol pe zi si se asteapta sa isi dubleze productia dupa ce va fi dat in exploatare campul petrolier de la Kashagan. Totodata, KazMunaiGas, compania de stat kazaha, a cumparat compania romaneasca de prelucrare si distributie a petrolului, Rompetrol, deschizandu-si astfel o bresa pe pietele petroliere europene. Decizia presedintelui kazah de a restructura compania a transformat KazMunaiGas intr-un adevarat „Gazprom” kazah, considera surse oficiale locale, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Reamintim ca in timpul vizitei presedintelui roman, Traian Basescu la Astana, omologul sau kazah a reamintit ca, in prezent, compania KazMunaiGas detine 100% din Rompetrol, care efectueaza livrari in Spania si in Italia, Franta si multe alte state din cadrul Uniunii Europene.
Varianta romaneasca
Anterior, presedintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbayev, a declarat, in timpul vizitei oficiale efectuate de presedintele roman Traian Basescu la Astana, ca a discutat cu seful statului roman despre constructia unei noi conducte de petrol intre zona caspica si Marea Neagra, care sa fie conectata apoi la oleoductul Constanta-Trieste. Intrarea in exploatare a zacamantului Kasagan va permite majorarea productiei de petrol a Kazahstanului cu peste 50 de milioane de tone de titei, a aratat Nazarbayev. „Am vorbit cu presedintele Basescu ca nu ar fi rau sa construim o noua ruta de transport via Caucaz, din Kazahstan, prin Marea Caspica, spre Baku, apoi catre Georgia, prin Azerbaidjan, catre Marea Neagra si Romania”, a mai declarat presedintele kazah, citat de mass-media de la Bucuresti. Atunci, proiectul Constanta-Trieste, care va lega Romania de Italia, va fi foarte util, a adaugat el. „Putem sa lucram impreuna la acest nou proiect, in vederea construirii unei noi conducte intre Marea Caspica si Marea Neagra. Am convenit cu Basescu sa colaboram in acest sens”, a spus Nazarbayev, care a mentionat si constructia de noi terminale, care sa permita livrarea petrolului pe Dunare, catre alte tari europene. „In Kazahstan, privim aceasta problema din punctul de vedere al diversificarii livrarilor de resurse petroliere (ale Kazahstanului – n.r.) pe piata mondiala. In prezent, transportam petrol prin Rusia catre Marea Neagra, pe calea traditionala, si spre Europa. Exista conducta din nordul Marii Caspice”, a explicat Nazarbaev, raspunzand unei intrebari referitoare la pozitia Kazahstanului fata de oleoductul PEOP (Constanta-Trieste). Presedintele kazah a mai aratat ca exista si o conducta catre China, care transfera cateva milioane de tone de petrol si a carei capacitate va creste in viitor. Statul kazah vrea totodata sa livreze catre Baku, din porturile proprii, in jur de 10 milioane de tone de petrol, cantitate care ar urma sa creasca in viitor, a adaugat Nazarbaev.
Nabucco sau South Stream
Comisia Europeana nu considera concurente proiectele South Stream si Nabucco si le considera „excelente”, a declarat recent comisarul european pentru energie, Gunther Oettinger, citat de mass-media rusa. „Proiectele South Stream si Nabucco nu sunt concurente, in opinia noastra”, a spus el, la Bruxelles. Potrivit comisarului, cele doua proiecte sunt „excelente” si extrem de importante pentru UE. Reamintim ca proiectul South Stream este promovat de companiile Gazprom, ENI si EDF. Acest gazoduct va lega prin Marea Neagra orasul rus Novorossiisk de orasul bulgar Varna, inainte de a se desparti in doua ramificatii, care vor ajunge in Italia si Austria. Capacitatea sa este estimata la 63 miliarde de metri cubi de gaz pe an. La randul sau, Nabucco va aduce gazul de la Marea Caspica spre Europa, ocolind Federatia Rusa. Cu o capacitate de 31 miliarde metri cubi de gaz pe an, el va trece prin Azerbaidjan, Georgia, Turcia, Bulgaria, Ungaria, Romania si Austria.
Presedintele roman Traian Basescu a vizitat statul central-asiatic
Dupa modelul aplicat in vizita recenta din Republica Moldova, presedintele Traian Basescu s-a deplasat miercuri, in cea de a doua zi a vizitei de lucru in Kazahstan, in regiunea Karaganda din nordul acestei tari, unde se afla intr-o vizita oficiala de doua zile, pentru a se intalni cu reprezentantii comunitatii romanesti din regiune si pentru a aduce un omagiu soldatilor romani care au murit in lagarul de prizonieri de razboi din Karaganda, intre anii 1941-1950. Seful statului roman a depus o coroana de flori la piatra funerara ridicata in memoria soldatilor romani in complexul memorial Spassk, intalnindu-se ulterior cu reprezentanti ai societatii romane “Dacia” din regiune, potrivit unui comunicat al Administratiei Prezidentiale. Piatra funerara in amintirea soldatilor romani a fost dezvelita in septembrie 2003. Societatea romana “Dacia” si-a inceput activitatea in 2009, incercand sa reprezinte interesele celor peste 3.500 de etnici romani care traiesc in regiune. Basescu a mai spus ca ca Romania este gata sa trimita in aceasta tara cadre didactice specializate in predarea limbii romane, in cadrul unor scoli duminicale. Seful statului a adaugat ca Romania si-a modificat semnificativ legislatia privind acordarea cetateniei, astfel incat cei care si-au pierdut fara voia lor cetatenia romana, sa o poata redobandi. Traian Basescu a precizat ca acest pas a fost facut inclusiv pentru ca aceia care traiesc in afara Romaniei sa poata beneficia de o serie de avantaje pe care le confera statutul de cetatean al UE, precum dreptul la libera circulatie in Uniunea Europeana, dreptul la munca, dar si de a studia la universitati din UE. In regiunea Karaganda opereaza in prezent si un joint-venture cu participarea partii romane, SA “PSV Company”, specializat in extractia de piatra ornamentala si piatra de constructii.
Romania, punte spre UE
Presedintele Traian Basescu i-a spus omologului sau kazah, Nursultan Nazarbaev, ca Romania a sustinut decizia comuna UE-Kazahstan privind revizuirea actualului cadru contractual bilateral in scopul stabilirii unui parteneriat avansat sau a unui nou acord intre Astana si Bruxelles. De asemenea, cei doi sefi de stat au discutat, cu prilejul vizitei de stat efectuate de presedintele Traian Basescu in Kazahstan, despre imbunatatirea relatiilor bilaterale, mai ales in domeniul economic. La finalul intrevederii care a avut loc marti la sediul Presedintiei din Astana oficialii romani si kazahi au semnat si o serie de acorduri bilaterale: Acordul de cooperare economica, Acordul privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor, Acordul privind cooperarea in domeniul turismului, Acordul privind cooperarea in domeniul justitiei si Memorandumul de Intelegere in domeniul statisticii.
