Independenta Transnistriei, exclusa de OSCE si ONU

“Guvernul Republicii Moldova este clar determinat să continue politica sa de a rezolva problema transnintreană, în pofida tuturor lucrurilor care par să complice acest proces”, a declarat astăzi, 2 august 2010, viceprim-ministrul Republicii Moldova, Victor Osipov, în cadrul unui briefing de presă ţinut în comun cu reprezentantul special al preşedintelui în exerciţiu al OSCE pentru conflictele nesoluţionate, ambasadorul Bolat Nurgaliev. Osipov consideră că Guvernul de la Chisinau a reacţionat calm la solicitarea oficială de săptămâna trecută a Tiraspolului către ONU de a-i fi recunoscută independenţa, pentru că nu se merită de a reacţiona la un apel care nu este o noutate, relateaza mass-media locala.

Fara independenta

“ONU nu recunoaşte în general independenţa statelor, ci admite state a căror independenţă este recunoscută” a mai declarat Osipov. Referindu-se la avizul recent al Curţii Internaţionale de Justiţie care recunoaşte conformitatea cu dreptul internaţional a declaraţiei unilaterale de independenţă a instituţiilor provizorii de autoguvernare din Kosovo, Osipov a spus că este vorba de două situaţii absolut diferite. Osipov a declarat că guvernul de la Chişinău nu a avut nici o reacţie oficială, până acum, la apelul Tiraspolului, deoarece nu este cazul de a atrage atenţia asupra unor asemenea acţiuni. „Nu merită de a reacţiona la acele apeluri care nu constituie nici o noutate şi toţi ştiu că de 20 de ani autorităţile transnistrene pretind la independenţă”, a adaugat oficialul de la Chisinau. „Semnalul nostru către societate este că nu există riscuri de recunoaştere a independenţei, ca urmare a acestui apel”, a conchis vicepremierul.
Victor Osipov a mai ţinut să asigure că până la sfârşitul anului curent, cu ajutorul organizaţiilor internaţionale, Republica Moldova va înregistra progrese în plan politic.  „În săptămânile şi lunile apropiate vom obţine rezultate concrete în ce priveşte soluţionarea unor probleme create sau amplificate de conflictul transnistrean”, susţine viceprim-ministrul. Printre aceste probleme, au fost menţionate lipsa libertăţii de circulaţie şi practica tarifelor internaţionale pentru telefonia fixă.
Mass-media de la Chisinau subliniaza ca Republica Moldovenească Nistreană s-a adresat săptămâna trecută la ONU cu o scrisoare oficială prin care solicită recunoaşterea independenţei, făcând referire la decizia din 22 iulie curent a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga privind legalitatea separării unilaterale a Kosovo de Serbia. Autorităţile separatiste au lansat o astfel de solicitate către  ONU şi în anul 2008.

Sprijin kazah

“Atâta timp cât Kazahstan va deţine preşedenţia OSCE, vom depune toate eforturile pentru a dinamiza procesul de reglementare a conflictului transnistean” a declarat ambasadorul Bolat Nurgaliev, reprezentantul special al Preşedintelui în exerciţiu al OSCE pentru conflictele nesoluţionate, in urma întrevederii cu premierul Republicii Moldova, Vlad Filat. La rândul său, prim-ministrul şi-a exprimat speranţa că, în perioada deţinerii de către Kazahstan a Preşedinţiei în cadrul OSCE pe parcursul acestui an, se va înregistra o evoluţie în acest dialog. „Reintegrarea ţării noi o concepem în primul rând prin prisma apropierii oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului şi tot ce întreprindem are drept scop final binele cetăţenilor”, a spus Vlad Filat.
Ambasadorul Bolat Nurgaliev l-a informat pe Vlad FILAT despre decizia de a organiza un Summit OSCE al şefilor de stat şi de guvern pe 1-2 decembrie 2010 în capitala Kazahstanului, Astana. El a specificat că printre priorităţile viitorului Summit se numără consolidarea capacităţii OSCE în prevenirea şi reglementarea conflictelor şi a crizelor, precum şi necesitatea atingerii progresului în soluţionarea conflictelor existente.
Premierul Filat a salutat organizarea Summit-ului OSCE şi şi-a exprimat speranţa că participanţii la reuniune vor aborda într-o manieră realistă şi eficace problema conflictelor îngheţate, inclusiv a celui transnistrean. Potrivit ambasadorului Bolat Nurgaliev diferendul transnistrean, în comparaţie cu celelalte conflicte din spaţiul CSI, inspiră mai mult optimism în rezolvarea sa.

Independenta cersita

Ministerul Afacerilor Externe din Transnistria considera ca decizia Curtii Internationale de Justitie a ONU privind Kosovo „inseamna legitimizarea internationala a modelului de reglementare bazat pe prioritatea dreptului poporului la autodeterminare”, calificand acest document drept „un pas evident pe calea transformarii mecanismului depasit de la Helsinki al orinduirii generale europene in conformitate cu cerintele secolului XXI”, relata anterior mass-media de la Chisinau. In declaratia MAE de la Tiraspol, este exprimata certitudinea ca „recunoasterea internationala a R. Moldovenesti Nistrene contemporane care promoveaza o politica externa pasnica, edificatoare si tinde sa devina un participant activ al proceselor internationale, fiind gata sa-si asume responsabilitatile in conformitate cu dreptul international in vigoare, va deveni un aport consistent la consolidarea stabilitatii si securitatii nu doar in spatiul post-sovietic, ci si la nivel international”.

Vise separatiste

In opinia autoritatilor de la Tiraspol, decizia Curtii ONU „are o semnificatie juridica internationala, nivelind orice tentative unilaterale ale altor state de a impiedica vointa poporului prin adoptarea propriilor legi”. MAE considera drept lipsita de sens adoptarea unilaterala, fara a se lua in calcul opinia poporului transnistrean, de catre R. Moldova, pe 22 iulie 2005, a legii interne, prin care „se reglementeaza strict, in mod unilateral, toti parametrii de viata si activitate a RMN”.  In MAE transnistrean, avindu-se in vedere decizia Curtii de la Haga, „incapacitatea totala a legii a obtinut o confirmare internationala”. „Reiesind din principiile confirmate de ONU, aceasta lege contravine dreptului international si nu poate avea valoare juridica, luindu-se in calcul deciziile cu privire la independenta adoptate in cadrul referendumurilor din Transnistria, ultimul avind loc pe 17 septembrie 2006”, considera puterea de la Tiraspol.  Autoritatile transnistrene atrag atentia asupra „existentei juridice a conditiilor necesare pentru recunoastere internationala, fapt care si-a regasit o demonstratie reala in decursul celor 20 de ani de dezvoltare independenta a RMN”.
MAE indeamna ONU ca „impreuna cu celelalte state responsabile sa participe activ la elaborarea unor criterii coordonate comune de recunoastere internationala a statelor care au demonstrat in fapt ca sint viabile”. „Doar proclamarea constienta si libera a independentei de catre populatie poate fi cel mai sigur si constant mecanism al legitimizarii interne si ineternationale a institutiilor de stat si a vointei poporului”, se mai arata in declaratia MAE transnistrean.

Fara precedent

Avizul de joi al Curtii Internationale de Justitie, care recunoaste conformitatea cu dreptul international a declaratiei unilaterale de independenta a institutiilor provizorii de autoguvernare din Kosovo, nu are nimic in comun cu problema transnistreana, a declarat anterior presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu. „Sunt lucruri diferite. Kosovo inseamna un conflict etnic, in Republica Moldova este un conflict politic si nu are absolut nimic in comun (cu Kosovo). In Transnistria locuiesc 42% de romani/moldoveni, 28% ucraineni si 23 rusi si situatiile nu pot fi comparate”, a declarat Ghimpu, citat de mass-media.
Norma internationala in cazul dat, adoptata pentru Kosovo, nu are nimic in comun cu conflictul transnistrean, a mai spus Ghimpu, adaugand ca in situatia din Transnistria este vorba de un conflict moldo-rus, confirmat prin Acordul semnat in 1992 de fostii presedinti ai Rusiei si Republicii Moldova, Boris Eltin si, respectiv, Mircea Snegur si hotararea CEDO in cazul Ilascu.
Ghimpu a mai mentionat ca Republica Moldova nu-si schimba pozitia in privinta recunoasterii Kosovo. La 22 februarie 2008, la scurt timp dupa ce Kosovo si-a proclamat independenta, parlamentul Republicii Moldova a adoptat o declaratie in care atentiona ca „evolutia situatiei din Kosovo contravine normelor fundamentale ale dreptului international si contribuie, in mod direct, la provocarea separatismului – unul din principalele pericole ale sec. XXI. De asemenea, genereaza efectul escaladarii tensiunii nu numai in Balcani si in intreaga Europa, dar si intr-un sir de alte regiuni ale lumii”.

Relatii stranse

Grigori Karasin, adjunctul ministrului de Externe al Rusiei, a declarat miercuri dupa o intalnire avuta cu liderul separatist transnistrean, Igor Smirnov, ca Rusia va continua sa sustina dezvoltarea socio-economica a Transnistriei. “Dumnezeu i-a poruncit Rusiei sa poarte de grija celor care sunt insultati si umiliti. In aceasta perioada dificila din punct de vedere economic si al noii oranduiri globale, Rusia nici o clipa nu uita de Transnistria, desi are si ea suficiente probleme”, a spus Smirnov, citat de Infotag. In urma intalnirii, potrivit lui Karasin, ei au ajuns la o intelegere cu privire la subiectele care vizeaza in mod direct reglementarea si la problemele “create in mod obiectiv din cauza noutatilor si evenimentelor ce se produc la Chisinau”. “Am discutat, de asemenea, desfasurarea proceselor pe dimensiunile adoptate la nivel international, de exemplu formatul 5+2. Am examinat si relatiile cu Ucraina unde, in ultimul timp, s-au produs evenimente importante. Privim cu optimism rolul pe care poate sa-l joace Ucraina in dezvoltarea regiunii si in interactiunea cu Federatia Rusa in reglementarea transnistreana”, a remarcat Karasin.

Seminarii pentru Tiraspol

Oficialul de la Moscova a precizat ca Rusia este dispusa sa ofere spatiu pentru desfasurarea diverselor seminare si consultari internationale a caror tematica tine de problematica moldo-transnistreana. “La intrevedere au fost prezenti experti rusi care se ocupa de aceste chestiuni. Acestia au fost rugati sa elaboreze propuneri concrete in ce priveste desfasurarea unor seminare internationale care intr-un mod sau altul se refera la problematica transnistreana – fie la Moscova, fie in regiunea capitalei ruse. Grupurile de lucru ale expertilor nu trebuie sa se intalneasca neaparat la Viena sau la Geneva”, considera oficialul rus. La Tiraspol, acesta a avut o intrevedere si cu Anatoli Caminschi, presedintele Consiliului Suprem al regiunii. “Am discutat starea de lucruri existenta in relatiile bilaterale pe linia interparlamentara, precum si contactele de partid ale formatiunilor politice din Transnistria si Federatia Rusa. Ne intoarcem la Moscova cu anumite doleante si idei adresate parlamentarilor rusi”, a subliniat Karasin.
La randul sau, Caminschi, a spus ca “la intalnire a fost coordonata directia de colaborare, fiind reconfirmata pozitia neschimbata a Parlamentului privind armonizarea legislatiei transnistrene cu cea rusa”. De asemenea, Tiraspolul a apreciat dupa avizul CIJ privind Kosovo ca acest lucru legitimeaza “modelul de solutionare bazat pe prioritatea dreptului poporului la autodeterminare” si reprezinta “un pas evident pe calea transformarii mecanismului depasit de la Helsinki”.