de Razvan Iorga | mart. 10, 2020 | Analize, R. Moldova, R. Moldova, România, UE
Directorul Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei, Gheorghe Cojocaru (sursa Gheorghe Cojocaru)
Directorul Institutului de Istorie al Academiei de Științe, Gheorghe Cojocaru, a declarat într-un interviu pentru portalul Balkan Insight că situația cercetătorilor din subordinea sa este foarte gravă și că unele decizii, care se iau în privința subfinanțării instituției, sunt motivate politic.
Istoricul a mai vobit despre cum au ajuns să fie respinse proiecte Institutului, după o rețetă deja patentată, prin oferirea unui scor minimal din partea juriului pentru anume proiecte care deranjează forțele politice aflate la guvernare. Care este situația reală de la Institutul de Istorie, care funționează de mai mulți ani la cote de avarie, pe larg în rândurile de la mai jos:
Reporter: Care este miza acestui scandal legat de întreruperea parțială a finanțării pentru Institul de Istorie și cum vedeți Dvs. situația?
Tot acest scandal a început de la niște proiecte de cercetare pe care le-a prezentat Institutul de Istorie la Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare (ANCD). Așa s-a întâmplat că proiectul nostru de la istorie contemporană. A fost evaluat ca și celelalte proiecte. El prevedea scrierea a trei volume pe epoca contemporană și recentă, mă refer aici la secolul XX și începutul secolului XXI. Era vorba de o sinteză de istorie națională.
Ca și completare la primele două volume pe istorie antică, medievală și modernă. Deci, un set cinci volume de istorie națională. Practic, un tratat academic de istorie națională în contextul larg românesc și european.
Așa s-a întâmplat ca acest proiect de istorie contemporană, care include trei volume, să fie judecat și evaluat de trei experți. Doi din România și unul de aici, din ce cunoaștem. Primii doi experți ne-au dat peste 90 de puncte din 100, iar cel de-al treilea ne-a dat 52 de puncte și practic ne-a scos din competiție.
Noi am așteptat ca ANCD să analizeze situația și să ne dea un răspuns de ce există acest decalaj între experți. Din păcate, Agenția a respins în bloc toate contestanțiile. Noi am depus această contestație în termenul prevăzut de lege, dar contestațiile au fost respinse în bloc, iar a noastră nici măcar nu a fost examinată și practic nu a fost admisă.
Ori pentru noi este straniu, deoarece o agenție care a fost împrumutată din practica europeană, o agenție independentă, care ar trebui să gestioneze acest proces de cercetare și de finanțare a cercetărilor, a fost straniu pentru noi să constatăm că nu și-a pus problema soluționării constestațiilor. Orice instituție de genul acesta trebuie să aibă un mecanism, o instituție care rezolvă toate aceste constestații.
Aici s-a comis și o eroare și astfel s-au pus bazele unei nedreptăți. Am așteptat să fim invitați să discutăm pe marginea acestei situații. Din păcate, ANCD-ul nu are această instituție care să se ocupe de rezolvarea contestațiilor. Și de aici a început scandalul.
R: Simțiți implicarea politicului pe această chestiune. Președintele Dodon chiar a făcut o serie de afirmații despre înlocuirea Istoriei Românilor în acest an electoral?
Da, sigur că există un context politic ostil istoriei românilor și limbii române, categoric. Noi ne-am așteptat ca, odată ce această guvernare subscrie la un gen de politică echilibrată, acest echilibru să se manifeste și în planul atitudinii față de ceea ce se întâmplă în plan intern.
O anumită toleranță, o intrare în normalitate. S-au încercat asemenea abordări.
Noi discutăm aici la Institul de Istorie. Din ce motive nu a fost sprijinit financiar acest proiect. Proiectul nu cere o susținere exorbitantă din punct de vedere financiar. Până la urmă, noi ne gândeam că nu sunt bani, sau sunt prea puțini.
Iată că de la cel mai înalt nivel se spune că s-au dat bani mulți, deși noi știm alte cifre. Nu știu dacă au tangențe cu realitatea. Noi știm că, astăzi, Institutul de Istorie funcționează cu nici 50% din bugetul necesar.
R: Așadar, sunteți subfinanțați și acum?
Da, sigur. Noi funcționăm, practic, într-un picior. Iar în ceea ce privește contextul politic, acest lucru rezonează și asupra Institutului de Istorie. Mai ales că s-au făcut declarații la cel mai înalt nivel guvernamental și că există proiecte politizate și despre „pseudo-cercetători” și lucrurile acestea ne pun pe gânduri.
Ne demonstrează că în fapt, nu banii sunt la mijloc aici, ci este vorba despre o anumită abordare politică.
Și Republica Moldova, fiind un stat asociat la Uniunea Europeană, nu ar trebui să tolereze o asemenea atitudine. Deoarece noi suntem cercetători, există un cadru european al cercetătorilor care trebuie respectat.
Cercetătorii nu trebuie împărțiți în „pseudo-cercetători” declarați dușmani care trebuie priviți cu ostilitate și „cercetători binevoitori” care trebuie priviți altfel.
Această împărțire înseamnă o discriminare și o îngrădire a dreptului la cercetare. Ceea ce vine în contradicție cu Consituția R. Moldova și cu alte acte europene în materie. Acest lucru ar trebuie să fie înțeles de cei ce fac asemenea declarații.
Eu îmi amintesc că domnul premierul actual a făcut și o serie de declarații în sprijinul istoriei, anul trecut. Atunci, dânsul a avertizat Ministerul Educației să nu se implice în programele școlare la Istoria Românilor și Limba Română.
Iată că am auzit și alte declarații care ne pun în gardă și ne oferă anumite răspunsuri la întrebările la care, până acum, noi nu am avut răspuns.
R: Domnul premier Ion Chicu a postat un mesaj acid la adresa cercetătorilor, după care l-a șters imediat. Cum l-ați interpretat?
Aici trebuie să ne dea niște explicații, fie își menține punctul de vedere, fie își cere scuze. Sau e altceva la mijloc. Această declarația a dânsul nu a făcut decât să toarne gaz pe foc.
R: Mai mult, dânsul a spus că sunteți finanțați din afara țării. Voiam să vă întreb aveți proiecte din afara țării?
Nu știu dacă se referă neapărat la noi (la istorie). Nu știu exact la ce referă. Aici este de râsul lumii pentru că Fondul Monetar Internațional de unde dă banii?
Eu chiar n-am înțeles ce are dânsul în vedere, noi nu avem asemenea proiecte. Noi încercăm să găsim astfel de proiecte. Guvernul ar trebui să ne încurajeze să facem acest lucru.
Însă nu poți face proiecte și nu te ia nimeni în considerare dacă nu exiști ca instituție. Trebuie să ai un suport minim financiar care să fie oferit din banii de la buget și având o instituție funcțională poți să pretinzi să te incluzi în anumite proiecte.
Eu nu știu dacă aici trebuie să condamnăm pe cineva dacă are proiecte internaționale. Dimpotrivă, trebuie să încurajăm. Nu trebuie să fie care un reproș că cineva ar avea un proiect din afara țării. Eu așa înțeleg.
R: Au plecat cercetători de institut din cauza crizei financiare în care vă aflați?
Da, unii au plecat. Se ajunge până la situații bizare. Mi se plângea o doamnă de la noi de Institut că ea ar fi vrut să plece, are doi copii școlari. Mi-a spus că a vrut să plece în Italia, dar acolo este epidemie de Coronavirus.
Sau sunt alții care au doi-trei copii mici și eu acum încerc să îi țin la Institut pentru că sper că totuși vom trece peste această criză cu Ministerul Educației, Guvern. Nu se poate ca Institutul de Istorie să dispară.
R: De când nu s-au mai plătit salariile la Dvs.?
Nu s-au mai plătit din luna ianuarie, dar acum s-au dat bani pe proiectul câștigat și vor fi plătiți pentru lunile ianuarie și februarie. Dar, din păcate, unii dintre colegii noștri vor avea o pătrime de normă, așa ca să îi menținem și să păstrăm subdiviziunile Institutului.
Un sfert din salariu înseamnă 2.000 și ceva de lei. Și atunci, vă dați seama, cum poți să supraviețuiești cu 2.000 de lei o lună de zile?
Cel mai trist lucru este că noi vrem să ni se facă dreptate. Să ni se spună clar cum s-a întâmplat, ce s-a întâmplat, de ce nu s-au urmat toate procedurile acestea de analiză/evaluare a proiectelor și până la urmă crem să auzim un răspuns oficial.
Situația este complicată și deocamdată noi încercăm să intrăm într-o activitate științifică. Dar tocmai din aceste motive, nu reușim. Totuși, Institutul trebuie să funcționeze în continuare și cercetătorii să fie încadrați pentru că ei fac față sarcinilor asumate.
R: Au fost tentative de a vă impune noi cercetători?
Nu, nu au fost asemenea tentative, dar aici trebuie să existe finanțare, proiecte, altfel nu se poate. Știu că se discută despre acest lucru, dar nu au fost.
Vă mulțumim!
de Razvan Iorga | iul. 1, 2019 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE
Premierul Maia Sandu încearcă imposibilul
Premierul Maia Sandu a acordat un interviu pentru „Evenimentul Zilei” în care a vorbit o serie de chestiuni ce țin de bucătăria internă a reformelor pe care cabinetul său dorește să le implementeze în R. Moldova, da și o serie de aspecte ce ține de adeziunea externă a R. Moldova la drumul european și relația cu statele vecine cu care are proiecte comune.
Reporter: Sunteți cumva contra cronometru, neștiind exact cât va dura alianța de guvernare cu PSRM, ce priorități v-ați fixat în programul de guvernare și dacă ați reperat cumva și un calendar pentru depolitizarea instituțiilor publice?
Eu cred că niciodată nu se știe exact cât vor dura coalițiile de guvernare. Întotdeauna poate să intervină ceva.
Este adevărat, în cazul nostru, acest parteneriat este mai puțin firesc, dar am convenit să trecem printr-un proces și să implementăm aceste reforme prin dez-oligarhizarea statului, să eliberăm instituțiile statului din captivitate. Să încercăm să aducem în fruntea instituțiilor oameni independenți, onești, buni profesioniști și până acum lucrurile s-au întâmplat exact așa cum am convenit.
Va fi greu să spun până unde va dura acest parteneriat. Știu doar că este mult de făcut pentru ca să putem să spunem că instituțiile statului sunt independente, libere și că procesele democratice sunt sustenabile.
Noi avem acest obiectiv în acordul de parteneriat. În programul guvernul pe care l-au votat și socialiștii și colegii mei din blocul ACUM sunt și alte lucruri importante care provin din Acordul de Asociere cu UE.
Noi am promis să asigurăm o guvernare corectă în raport cu banul public. Am zis că trebuie să ne asigurăm că există suficiente resurse ca să putem să achităm poate plățite, inclusiv salariile și pensiile, ținând cont că am moștenit o gaură în buget de la guvernarea precedentă.
Am discutat și alte lucruri care duc dincolo de acest pachet de dez-oligarhizare și eu sper ca acest parteneriat să mențină pe o perioadă suficient de lungă ca să putem realiza mai multe lucruri.
Reporter: Ați mers marți la CSM și ați cerut măsuri imediate și vizibile pentru reformarea justiției. Azi (miercuri), procurorii i-au pus sechestru pe avere lui Ilan Șor, dar acesta a părăsit țara. Chiar dacă este devreme, credeți că lucrurile se mișca în direcția dorită și impusă de Dvs.?
Eu nu cred că judecătorii care se fac vinovați de faptul că nu au pus sechestru până acum pe averea lui Șor și a altora la timp, că aceste bunuri care au aparținut în trecut statului au dispărut și au trecut în alte mâini, eu nu cred că acești judecători trebuie să rămână în funcții.
Deciziile lor sunt întârziate și insuficiente. Atunci când am mers la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) am avut în vedere altceva. Am avut în vedere sancționarea judecătorilor și a procurorilor tuturor celor care au luat decizii ilegale în trecut, care au făcut jocul regimului [precedent] și care au prejudiciat statul de sume enorme.
Acesta ar fi lucrul corect de făcut: suspendarea temporară a unor judecători. Este nevoie de o curățare serioasă a sistemul și de sancționarea judecătorilor corupți.
Când va fi prezentat public raportul Kroll în integralitatea sa?
Nici eu nu am văzut încă raportul Kroll (despre furtul miliardului -n.r.), l-am cerut de la Banca Națională și răspunsul a fost că documentul nu este acolo. Înțeleg că raportul Kroll este la Procuratura Generală.
Procuratura nu este foarte deschisă să ne prezinte și nouă documentul. Am făcut și noi o solicitare către compania Kroll pentru a ne prezenta o a doua copie și înțeleg că reprezentanții acestei companii ar putea să ne viziteze în timpul apropiat. Vom putea discuta cu ei despre acest raport, dar și despre o eventuală conlucrare pe mai departe pentru recuperarea banilor.
Reporter: Există discuții în spațiul public virtual despre faptul că PSRM a cerut și a primit conducerea instituțiilor de forță și a lăsat ACUM să ducă tot greul reformelor. Cum vedeți acest lucru?
Este greșit, deoarece conducerea SIS nu este o decizie politică. Omul (Alexandru Esaulenco -n.r.) care a fost numit ieri (marți- n.r.) la SIS vine din sistem. Nici eu nu l-am cunoscut și înțeleg că nici cei din Partidul Socialiștilor. A fost recomandat inclusiv de partenerii noștrii de dezvoltare, care în trecut au lucrat cu această instituție și care au crescut capacități acolo. Este o persoană independentă politic.
Noi ne-am asigurat că această persoană nu a fost implicată în jocurile politice ale Partidului Democrat, că nu a fost implicată în sechestrarea și deportarea profesorilor turci – un abuz comis de fosta conducere a SIS.
În rest, este absolut eronat când se spune că un director al SIS este persoana socialiștilor.
Reporter: Aceste controverse există deoarece și domnul Pavel Voicu și Artur Gumeniuc au fost până nu demult consilierii președintelui Dodon?
În cazul ministrului Apărării, da acesta a fost consilier al domnului Dodon, dar vreau să vă amintesc că acest guvern este sprijinit și de PSRM și, în momentul în care o persoană sau două, au fost recomandate de către acest partid, mi se pare firesc în situația în care marea majoritate a miniștrilor au fost din rândurile noastre (ale ACUM) și au fost sprijiniți de noi.
Deci, nu putem să facem asemenea acuzații și lucrăm cu toții într-o echipă. Domnul ministru al Apărării se subrdonează premierul. Toate lucrurile sunt coordonate și nu există niciun motiv de îngrijorare pentru moment.
Ați discutat cumva cu președintele Dodon sau PSRM posibilitatea repetării situației din 2017, atunci când președintele Dodon nu a permis militarilor moldoveni să meargă și să antreneze cu militarii NATO, provocând practic un vid de securitate pentru R. Moldova?
Am înțeles că a existat o discuție la acest subiect între noul ministru al Apărării și partenerii internaționali. Aceștia au fost asigurați că nu va exista niciun fel de obstrucționare în acest sens.
Reporter: Ce ați discutat cu domnul Dmitri Kozak, se vor încălzi relațiile în sensul ridicării parțiale a embargoului economic impus produselor moldovenești pe piețele rusești?
Este o încercare de îmbunătățire a relațiilor economice și comerciale care, știm cu toții, s-au înrăutățit destul de tare după ce R. Moldova a semnat Acordul de Asociere și Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană.
Atunci, Federația Rusă s-a supărat și a introdus mai multe măsuri de protecție. Acum am discutat în ce măsură putem rediscuta aceste lucruri și în ce măsură putem să creștem accesul produselor moldovenești pe piața Rusiei.
Am convenit să creem o comisie interguvernamentală, așa cum există cu toți partenerii pe care R. Moldova îi are. În toamnă, va avea loc o primă ședință a acestei Comisii interguvernamentale la care se vor pune în discuție subiecte concrete.
Rămâne de văzut dacă vom reuși sau nu să îmbunătățim situația, dar ne dorim să o îmbunătățim așa cum avem condiții bune de export în UE, așa ar fi bine să putem conta pe condiții bune de export și în Rusia.
Reporter: Care sunt ultimele semnale de la Bruxelles privind deblocarea ajutorului macrofinanciar de 100 de milioane de euro. Există un calendar concret? Și tot aici voiam să vă întreb dacă se dorește continuarea acordului de împrumut cu FMI?
Există o nevoie serioasă de deblocare cât mai rapidă a finanțării pentru că guvernarea precedentă a făcut promisiuni mari, dar nu s-a asigurat că există finanțare pentru ele. Vorbim aici despre creșterile salariale, despre tot felul de proiecte pe care le-au lansat reprezentanții guvernării precedente.
Putem să acoperim această gaură financiară pe care am moștenit-o doar prin obținerea asistenței externe. Astăzi a avut prima discuție cu Fondul Monetar Internațional (FMI). Este știut că pentru că a obține asistență de la UE și Banca Mondială trebuie să avem un program funcțional cu FMI.
Am discutat puțin despre lucrurile pe care trebuie să le corectăm și pe care le-a făcut greșit guvernarea precedentă, astfel încât să putem să obținem cele două tranșe de la FMI și sprijinul UE și al Băncii Mondiale.
Sunt și anumite lucruri procedurale pe care trebuie să le respectăm, mai vine și perioada vacanței, atunci când Washintonul și Bruxelles vor fi în vacanță în luna august, dar sperăm ca în septembrie-octombrie să primim bani.
Reporter: În final, cum vedeți dezvoltarea relației cu România în continuare și cât este de necesară accelerarea proiectelor energetice de interconectarea la sistemul european via România?
Azi (miercuri n.r.) am avut posibilitatea să discut cu președintele României și am fost onorată să primesc o invitație și voi merge la București chiar săptămâna viitoare, chiar înainte să merg la Bruxelles. I-am spus și domnului președinte că îmi doresc să urgentăm lucrările pe proiectele deja lansate, în special în sistemul energetic, dar nu doar ele.
O să discutăm mai multe lucruri concrete săptămâna viitoare pentru că noi avem mare nevoie de ajutor. Noi avem o șansă acum să avansăm pe care integrării europene să implementăm reforme autentice, dar e nevoie și de ajutor și contăm foarte multe pe sprijinul României.
Mai multe detalii o să oferim în urma acestei vizite, după ce vom discuta cu autoritățile de la București.
Reporter: Doamnă premier, mai aveți nevoie de specialiști din România, în special pe domeniul justiției?
Sigur, am anunțat mai devreme că îmi doresc să creăm un connsiliu aici pe lângă Oficiul Primului Ministru pe subiecte care țin de combaterea corupției și reforma justiției. România are o experiență mare și utilă pentru noi în acest domeniu.
Vrem să învățăm cum putem să facem anumite lucrui mai repede. Care sunt greșelile pe care trebuie să le evităm și care ar trebui să fie prioritățile atunci când vorbim de reforma justiției.
Vă mulțumim!
de Razvan Iorga | apr. 21, 2019 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE
Purtătorul de cuvânt al PPE și europarlamentarul român, Siegfried Mureșan, la lansarea candidaților PNL pentru europarlamentare 2019
Purtătorul de cuvânt al PPE, Siegfried Mureșan, a oferit un într-un interviu în care a vorbit despre fondurile pe care UE le-a acordat în ultimii ani Chișinăului, despre situația politică din R. Moldova și care ar fi scenariile pentru rezolvarea ecuației pentru alegerea unei noi majorități parlamentare. Totodată, acesta a mai vorbit și despre cât de important este rolul României ca locomotivă pentru aspirațiile europene ale R. Moldova. Vă oferim interviul în integralitate:
Cum se vede situația actuală din Republica Moldova de la Bruxelles?
Adevărul este că în ultimii cinci ani de zile am reușit să facem de la nivel european foarte multe pentru cetățenii R. Moldova. Am reușit să alocăm pentru perioada 2014-2020, nu mai puțin de 726 de milioane de euro fonduri europene pentru R. Moldova și am reușit să suplimentăm banii alocați de la an la an.
Din acești bani s-au făcut lucruri concrete pentru oameni. S-au tras instalații de apă pentru oameni în 15.700 de gospodării, s-au introdus instalații de încălzire pe biomasă în 225 de școli și grădinițe. S-au mai reabilitat 700 de kilometri de drumuri, iar 1.000 de studenți basarabeni au putut studia în alte țări membre ale UE.
UE a mai acordat 10 milioane de euro bani nerambursabili pentru extinderea gazdocutului Iași-Ungheni până spre Chișinău. De asemenea, alte 40 de milioane de euro credit oferite de Banca Europeană de Investiții (BEI).
Am văzut o dinamică bună a comerțului dintre Republica Moldova și UE, încât în acest moment 69% din exporturile R. Moldova merg spre UE, în timp ce doar 15% merg spre CSI. Este clar că drumul acestui stat merge spre Europa și pentru a răspunde concret întrebării Dvs. despre cum se vede R. Moldova de la Bruxelles pot să vă spun că se văd lucrurile pe care le-am făcut pentru oameni, dar se vede o distincție foarte clară între cetățenii R. Moldova și politicienii care se află în prezent la guvernare aici.
UE vede în R. Moldova oameni care doresc un parcurs pro-european, oameni care doresc o bună guvernare, oameni care vor valori europene. De aceea, UE s-a implicat activ cu acest sprijin, această susținere, dar se vede și un guvern care, din păcate, și-a încălcat angajamentele față de Bruxelles în mai multe rânduri în ultimii ani.
La ce vă referiți mai exact, la lipsa de reforme sau poate la schimbarea macazului spre un populism de tip naționalist moldovenist?
Lipsa reformelor este evidentă și mai grave decât acest lucru sunt două lucruri fundamentale: în primul rând modificarea legislației electorale în ciuda avizului experților Comisiei de la Veneția și în ciuda angajamentelor luate de Uniunea Europeană și vedem noi înșiși și la București cât de importantă este Comisia de la Veneția.
Vedem că și la București avem un guvern al PSD care încearcă să modifice legislația menită să slăbească justiția în contra avizului Comisiei de la Veneția. Atunci, imediat, UE a pierdut încrederea în ei.
În concluzie, modificarea legislației electorale este un moment pentru UE în care s-a pierdut încrederea în actualii guvernanți, iar cel de-al doilea este nerecunoșterea alegerilor democratice ce au avut loc la Chișinău.
Acest lucru este inaccptabil pentru un stat care un Acord de Ascociere semnat și în curs de implementare cu UE și o țară care își dorește perspectiva europeană.
De aceea, ne dorim reforme la Chișinău, dar mult mai grav decât implementarea reformelor a fost nerecunoașterea unor alegeri democratice și modificarea legislației electorale.
Toate aceste condiționalități legate de standardele democratice, sistem pluripartinic, alegeri libere și corecte, sunt piatra de temelie a oricărei relații dintre UE și R. Moldova. Toate acestea sunt precondiții ale relației despre care vorbim.
Blocul ACUM pare într-o poziție dificilă. Fie să facă majoritate cu PD, fie cu PSRM. Ce ar trebui să facă această alianță în momentul de față?
În primul rând, este foarte important ca cetățenii R. Moldova să știe următorul lucru. Singura forță politic cu adevărat proeuropeană în R. Moldova este blocul ACUM. Singurii oameni politici în care oamenii politici de centru-drepta, cât și cei de centru-stânga de la Bruxelles, sunt politicienii de la ACUM.
De aceea, orice asociere dintre blocul ACUM care este o forță politică proeuropeană autentică și un partid care nu este pro-european în acțiunile sale ar fi o frână și un risc pentru parcursul european al R. Moldova.
În timpul șederii mele la Chișinău, mă voi întâlnii cu liderii ACUM, cu Maia Sandu și Andrei Năstase. Vom asculta care este evaluarea lor cu privire la această situație. Dar soluția ideală pentru R. Moldova este dată de un guvern al blocului ACUM care să ducă R. Moldova spre UE și să aducă cât mai multe beneficii pentru cetățeni. O alianță între un partid proeuropean și anti-european înseamnă risc de stagnare.
Dar voi evalua acest lucru împreună cu Maia Sandu și Andrei Năstase și care sunt opțiunile pentru țară.
Și varianta PSRM care să suțină un guvern minoritar alcătuit din membrii blocului ACUM, credeți că este una viabilă?
Vă spun sincer două lucruri: eu am umblat mult în ultimii ani printre oamenii de aici din R. Moldova. Oamenii mi-au spus foarte clar că vor să meargă spre EU, că își doresc beneficiile apropierii de UE și că le accepta cu reguli clare și condiționalități clare pe care de altfel sunt dispuși să le accepte.
Aceste condiționalități sunt necesare pentru ca beneficiile să ajungă la cetățeni. De aceea este important să susținem oamenii politici proeuropeni autentici ca să dăm țării o guvernare cât se poate de stabilă. Adevărul acesta este, reforme profunde pentru țară se pot face doar cu o guvernare stabilă.
Știu că situația este complicată și că nu este un răspuns ușor la această dilemă. Nici eu nu le am. Dacă le-aș avea vi le-aș da, dar v-am spus foarte clar că garanția continuării parcursului european pentru R. Moldova este doar blocul ACUM.
Mi-aș dori o guvernare monocoloră a blocului ACUM care să fie stabilă, asumată, să aibă un plan pe patru ani de zile. Dar din păcate campania electorală a fost organizată, la fel și legislația a fost modificată, în așa fel încât acest bloc să obțină un număr mai mic de mandate decât sprijinul popular pe care l-ar fi luat.
Recent, toată fracțiunea parlamentară s-a urcat în avion și a mers la Moscova. Cum se vede de la Bruxelles că există o implicare din exterior fățisă în viața politică de la Chișinău?
Cetățenii R. Moldova trebuie să știe urmtorul lucru: în ultimii ani de zile UE a făcut foarte multe lucruri pentru acest stat. Liberalizarea regimului de vize, mai mult de 1,5 milioane de locuitori au călătorit în UE fără vize din aprilie 2014 și iată tocmai în aceste zile aniversăm cinci ani de la liberalizarea regimului de vize.
Toate fondurile europene s-au făcut, cum v-am explicat, lucruri concrete pentru oameni. Iar în 2014, atunci când Federația Rusă a impus embargo pe fructe și vinurile moldovenești, UE a ridicat imediat cotele la importul de fructe și a eliminat complet cotele la importurile de vinuri. Astfel a permis supraviețuirea multor fermieri din R. Moldova.
Ce încerc să vă spun este că cetățenii R. Moldova cine le este prieten și cine le este dușman.
Aceasta este realitatea. Noi trebuie să fim noi toți – UE – mai activi și mai convingători în a comunica beneficiile apropierii R. Moldova de UE și de a le comunica cetățenilor de aici că, în timp ce UE a dat peste 700 de milioane de euro gratis R. Moldova în ultimii șapte ani de zile, Federația Rusă nu a dat niciun sprijin gratuit și, dimpotrivă, trimit în fiecare an o factură grasă la gaze cu un preț la metru cub mai mare decât plătește Germania Gazpromului.
Trebuie să ne implicăm mai activ în combaterea știlor false, a propagandei și a dezinformare în toate țările membre UE și în toate țările vecine. De aceea, în 2018, an în care eu am fost negociator-șef din partea ParlamentuluiEuropean pentru întreg bugetul UE, am lansat un proiect de 4,9 milioane de euro la nivel european pentru combaterea știrilor false și a propagandei din Federația Rusă și acest proiect continuă în 2019 și pe viitor.
M-ați întrebat cum vede UE această poziție a PSRM-ului. UE știe exact cine este președintele Dodon, cine sunt socialiști, știe despre orientarea lor prorusă. Ca atare, o vizită ca aceasta nu este o supriză pentru Uniunea Europeană.
Ce se întâmplă cu interconectarea la sistemul energetic european, ținând cont că, la finele acestui an, R. Moldova va trebui să negocieze un nou contract de furnizare de gaz cu Gazprom? România nu a reușit între timp să interconecteze Chișinăul și din vina ei și din vina guvernului moldovean.
Aveți perfectă dreptate și guvernul României are o mare vină în această situație. Și vreau să vă spun următoare lucruri. Unu la mână, R. Moldova poate face progrese spre UE doar dacă are sprijin de la guvernul României, acolo unde ar trebui să se află un guvern proeuropean puternic și credibil pe plan european.
UE are multă grijă în momentul de față și este nevoie de un stat convingător la nivelul UE să pună tematica R. Moldova pe masă și acest stat poate fi doar România. Noi suntem singurul stat care are experiența, cunoașterea și expertiza și pricepem situația de aici pentru a face acest lucru.
În ultimii ani, când R. Moldova a făcut progrese în relația cu UE a fost pentru că a existat la București un guvern care a spus că R. Moldova este importantă și că „UE, te rugăm să te ocupi de R. Moldova!”.
De aceea, da aveți dreptate, guvernul României nu a făcut ce trebui legat de interconetările pe gaz și are o responsabilitate majoră și trebuie să spunem acest lucru. Nu trebuie să negăm.
Tocmai de aceea este atât de important pentru parcursul european al R. Moldova să avem la București un guvern care să fie credibil în plan european și căruia să îi pese de R. Moldova.
De aceea aceste alegeri europarlamentare de pe 26 mai sunt atât de importante și pentru R. Moldova. Fiindcă ele sunt primele dintr-o serie de patru rânduri de alegeri ce vor avea loc în România în următoarele 18 luni.
Noi, PNL, vrem să câștigăm alegerile parlamentare pentru a începe cu dreptul aceste alegeri și pentru a încheia cu victoria în alegerile parlamentare și pentru a da României un guvern proeuropean, credibil, un guvern care să poată ajuta și R. Moldova.
De aceea noi, azi, PNL, a venit astăzi la Chișinău spunând oamenilor ce am făcut în ultimii cinci ani de zile pentru R. Moldova în ultimii cinci ani de zile și ce vom face pentru următorii cinci ani de zile.
Pentru a vă răspunde concret pe această chestiune cu gazoductul, da gazoductul Iași-Ungheni trebuie tras până la Chișinău, dar vă spun că avem nevoie de cel puțin o altă interconectare de a reduce dependența R. Moldova de gazul rusesc și de aceea obiectivele PNL pentru următorii cinci ani sunt acestea.
A consemnat Mădălin Necșuțu. Corespondență de la Chișinău.
de Razvan Iorga | ian. 25, 2019 | Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, UE
Directoarea CIJM, Cornelia Cozonac (dreapta), în fața tinerilor jurnaliști din R. Moldova
Directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM), Cornelia Cozonac, a vorbit într-un interviu pentru portalul Balkan Insight despre cele mai mari probleme cu care se confruntă jurnaliștii din R. Moldova. Situația din ce în ce mai grea este determinată de mai mulți factori precum concentrarea instituțiilor media în mâinile politicienilor, lipsa de finanțare, abuzuri și nu în ultimul rând de campania electorală pentru alegerile parlamentare ce vor avea loc pe 24 februarie. Toate aceste probleme sunt relevate pe larg în interviul de mai jos:
Anul 2018 a fost unul cu probleme pentru jurnaliștii din R. Moldova. Care au principalele situații cu care s-au confruntat ziariștii?
Cu adevărat anul 2018 a fost un an dificil pentru presă. În acest an, pe lângă problemele anterioare legate de accesul la informație, presiunile asupra jurnaliștilor, s-a întețit și discursul de ură (hate speech -n.r.) asupra jurnaliștilor.
Au fost cel puțin 10 cazuri grave în care politicieni, funcționari publici și alții, au atacat jurnaliștii și destul de dur. Fie cu cuvinte licențioase, fie cu amenințări cu moartea sau răfuiala fizică. În anii anteriori, acest fenomen nu a fost atât de pronunțat.
Cazurile înregistrate în 2018 chiar ne îngrijorează. S-au întețit presiunile și de alt gen asupra instituțiilor media. Constrângerile financiare legate de lipsa de publicitate au fost o altă problemă. Piața de publicitate din R. Moldova este monopolizată de două mari companii: una este a liderului Partidului Democrat (PD) Vlad Plahotniuc, care controlează 80 la sută din piața publicatară din R. Moldova, iar 20 la sută este controlată de o companie afiliată președintelui Igor Dodon.
Practic, fluxul de publicate este controlat și direcționat către anumite medii de informare. Chiar au fost mai multe cazuri în care oameni de afaceri spuneau unor instituții media că ei nu le pot oferi deschis contracte de publicitate pentru că au temeri legate de faptul că s-ar putea confrunta ulterior cu probleme.
Din lipsă de finanțe, acestea se descurcă foarte greu.
Cum fac rost de finanțare aceste media?
Presa independentă se descurcă aproape exclusiv din grant-uri și finanțări internaționale. Chiar și televiziunile care au costuri foarte mari sunt nevoite să acceseze proiecte ca să-și acopere cheltuielile. Au și publicitate, dar este foarte mică ca și volum, poate doar pentru anumite emisiuni sau mici produse media.
Din ce cunosc eu, la unele televiziuni independente, doar vreo 10 la sută din cheltuieli sunt acoperite din publicitate. Și asta nu tot timpul, ci mai degrabă sporadic, nu lunar.
Dar cele două companii monopoliste mai sus menționate, acestea pot asigura publicitatea pe tot anul. Așa funcționează și în alte țări. Ai contracte mari, cu companii mari, astfel tu îți poți planifica ce vrei să faci pe anul următor. Dar când lucrezi de la lună la lună și cauți niște bănuți mărunți este foarte dificil să faci presă.
De ce credeți că în 2018 s-a accentuat această presiune pe jurnaliști. Care ar fi cauzele în viziunea Dvs.?
Anul 2018 a fost un an pre-electoral, partidele politice care vor să vină la guvernare în 2019 au demarat tot felul de acțiuni cu caracter electoral și presa, de fapt, le-a stricat de multe ori planurile, venind cu investigații foarte bune în care arătau scheme de corupție, interese private, gestionarea frauduloasă a banilor publici. Și asta îi supără pe mulți politicieni.
Chiar și pe Ilan Shor, primarul de Orhei, care este vizat în dosarul „furtului miliardului” din cele trei bănci devalizate. El a fost unul dintre cei mai duri atacatori ai presei. Acesta a amenințat și cu moartea și cu răfuiala fizică.
Au fost bruscați mai mulți jurnaliști de la Radio Orhei și de la Europa Liberă. Aceștia de la Orhei au fost bruscați de către adjuncta lui Ilan Shor, Marina Tauber. Asta se întâmplă, deoarece îl supără materialele de presă care arată schemele de corupție în care a fost implicat și pentru care este certat, dar se vede că el este cumva „lăsat” de către actuala guvernare și organele de drept să-și facă mendrele politice.
Șor nu a fost pedepsit pentru atacurile la adresa presei și drept urmare aceste acțiuni au escaladat ulterior, deoarece și alți demnitari au început să atace mai virulent presa.
Deci, discursul de ură și atacurile asupra presei, dacă nu sunt pedepsite la momentul potrivit de către organele abilitate, se înmulțesc. Discursul de ură naște alte acțiuni conexe. Atât timp cât nu sunt pedepsite, ele nu vor scădea din intensitate.
Acestea ar trebui amendate și de către breasla jurnalistică și de către cetățeni, dar asta nu se întâmplă mereu. Este problemă cu solidaritatea de breaslă.
Cum vedeți manifestată această solidaritate de breaslă, celui puțin pe aceste cazuri concrete din 2018?
A existat un grup de jurnaliști. S-au solidarizat câteva instituții media și asociații de media. Ele se solidarizează în aceste cazuri, reacționează prompt cu declarații și vin cu materiale de presă. Dar asta nu este suficient, pentru că, dacă ar fi să comparăm cu toată presa, există o disproporționalitate față de presa care promovează și care face și imagine politicienilor, și nu ar trebui să facă prin definiție.
Avem un grup mare de presă care lucrează la lustruirea imaginii unor policieni. Mă refer aici la presa din concernul afiliat lui Plahotniuc, care lustruiește deschis imaginea PD și a liderului ei. Observăm astfel că și acest Ilan Șor și-a construit treptat un trust de presă cu televiziuni cu foarte mulți bani investiți în astfel în media. Scopul este de a-și lustrui imaginea.
Atunci când punem pe cântar câte medii își fac bine meseria și au o politică editorială independentă, aceasta este în minoritate față de presa de partid.
Dar, totuși, în 2018 au existat cazuri în care și instituțiile statului au făcut abuzuri asupra jurnaliștilor. Mă refer aici la cazul Vioricăi Tătaru de la ZdG?
Da, sunt tot mai multe acțiuni de acest fel din partea instituțiilor statului, partidului care se află la guvernare și pentru că aceștia care sunt reprezentanți ai puterii își dau frâu liber pumnilor și vocii, vedem la fel că și alți politicieni care nu sunt neapărat la putere își permit acest lucru.
Pentru că nu am văzut pedepse sau intervenția organelor de drept care trebuie să reacționeze în astfel de cazuri. Au fost depuse plângeri la Procuratură. Într-un anume caz, Procuratura a refuzat să cerceteze, dar alt procuror a preluat cazul Ilan Șor.
Voiam să vă întrebăm și despre cazul jurnalistei CIJM, Mariana Colun. Cum vedeți atacurile venite din partea deputatului socialist Oleg Savva?
Acest caz a „încununat” anul 2018, în ceea ce privește cazurile de presiune la adresa jurnaliștilor. Cazul colegei noastre Mariana Colun este elocvent, ea a fost atacată verbal pe o rețea de socializare de către deputatul socialist Oleg Savva, urmare a campaniei „Parlament curat”.
Este un profil de potențial candidat, în care a fost analizată activitatea acestuia, problemele de integritate ale acestui deputat, dar și actual candidat pe lista electorală a PSRM.
El a reacționat bolnăvicios, pe alocuri violent, cu cuvinte licențioase și injurii la adresa jurnalistei. Acest discurs de ură a generat la rândul său alte discursuri instigatoare la ură, pentru că și alți doi deputați socialiști au continuat acest discurs pe rețelele de socializare. S-au implicat și alte persoane care au utilizat injurii la adresa Marianei și chemau la răfuială cu jurnaliștii.
Deputatul Oleg Savva chiar a formulat ideea că „noi putem să și batem” și cine se va lega de PSRM va primi bătaie. Deci, era o amenințare cât se poate de deschisă. Noi atunci am reacționat repede ca să o susținem și pe Mariana Colun.
Chiar dacă această situație nu s-ar putea materializa în practică, oricum crează un precedent periculos și un disconfort jurnalistului.
De multe ori jurnaliștii tineri pot să renunțe la meserie. Mai ales la jurnalismul de investigație care comportă riscuri. Ei pot să recurgă la autocenzură, ceea ce nu trebuie încurajat. Aceste situații crează niște riscuri și este bine ca organizația din care face parte un astfel de jurnalist, care ar putea avea probleme, să-l susțină.
Asta am făcut noi (CIJM -n.r.). Am reacționat foarte prompt și organizațiile de media au făcut o declarație, dar CIJM a trimis sesizări și plângeri la toate structurile abilitate: Parlamentului, respectiv Comisiei pentru Numiri și Imunități care este direct responsabilă pentru comportamentul deputaților și care ar trebui să reacționeze în astfel de cazuri, Avocatul Parlamentului care la fel este abilitat să protejeze drepturile jurnalistilor și să reacționeze în astfel de cazuri.
Am mai făcut demersuri la Procuratură sau la Consiliul pentru Nediscriminare.
Mai mult, acest deputat a studiat profilul de Facebook al Marianei Colun și a venit cu atacuri și la adresa apartenenței etnice și anume că mama ei provine din regiunea Cernăuți și este româncă, chiar și acte. Mariana a scris lucrul acesta pe profil și deputatul a atacat-o și din acest punct de vedere.
I-a zis: „Să te duci în patria ta, România, să trăiești!”. Este vorba și de discurs de ură inter-etnică.
Am depus sesizare astfel și la Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării. Deocamdată, am primit niște răspunsuri negative de la Ombusdusman.
Ei ne-au redicționat către Consiliul anti-discriminare, iar de la Parlament, Comisia Juridică pentru Numiri și Imunități a răspuns că, deși în atribuțiile ei intră analizarea comportamentului deputatului sau probleme de integritate, ne-au explicat foarte clar că nu pot acționa.
Asta pentru că în legislație nu există prevederi foarte clare de sancționare a unui astfel de comportament.
Poate și legea ar trebui modificată?
Da, noi am studiat legea la acest capitol în raport cu deputații și, într-adevăr, deputații se bucură de imunitate și asta le permite să facă astfel de abuzuri. Ei nu pot și cercetați în niciun fel, trebuie sancționat doar de procuror, dar numai după ce i se ridică imunitatea.
Constatăm că pentru comportament neadecvat al unui parlamentar nu există sancțiuni sau proceduri ale unui organ anume care să fie abilitat să examineze comportamentul unui deputat. Ceea ce ni s-a părut nouă o situație asupra căreia ar trebui să intervenim ulterior.
Vorbim aici de un comportament neadecvat, contrar legii și valorilor care se ghidează un stat de drept.
Cum ar trebui încurajat jurnalismul de investigație în R. Moldova?
Oriunde în lume, jurnalismul de investigație este foarte important, dar în R. Moldova, în ultimii ani am constatat o degradare destul de mare la capitolul gestionarea banilor publici.
Nivelul de corupție este destul de înalt de ani buni, iar în ultimii ani situația s-a înrăutățit. Acest partid de la guvernare, atunci când a venit în Parlament în 2014 avea 19 deputați, deci mai puțin de 20% din totalul deputaților, iar acum ei controlează o majoritate.
Controlează de fapt toate instituțiile statului. Și în situația asta este foarte important să stăm cu ochii pe această guvernare pentru că ea nu a venit la putere pe niște criterii oneste, legate de interesul cetățeanului, ci interesul acestei guvernări, așa cum vedem noi jurnaliștii, este de a acapara bani publici, de a obține anumite dividende, funcții, etc.
Și astfel se fac foarte multe nereguli. În ultimii ani sunt probleme la capitolul transparență. Nu este deschidere din partea instituțiilor statului. Jurnaliștii se confruntă cu probleme legate de accesul la informație. Tot mai multe baze de date care anterior au fost create pe bani internaționali din proiecte internaționale au fost fie închise, fie completate, fie sunt trucate, numai să nu fie deschise, ca să nu se poate uită îndeosebi jurnaliștii la ele.
De aceea este importantă și această discrepanță mare dintre mediile informare. În situația asta, când este tot mai puțină transparență, vedem că există tot mai multe interese obscure în cercul guvernării. Tocmai de aceea este nevoie ca jurnaliștii de investigație să lucreze.
Ei sunt cei care scot la suprafață și deconspiră scheme de corupție și interese private. Arată cum se gestionează banii publici și noi trebuie să ne bucurăm că noi avem libertatea cuvântului în R. Moldova și orice investigație jurnalistică oricât de complicată ar fi, oricât ar viza pe cei de la guvernare, ea va putea fi publicată undeva pe internet.
Acesta poate fi publicată și în străinătate și difuzată în R. Moldova, dar aici mai multe medii de informare publică investigațiile jurnalistice, astfel ca ele să poată ajunge la cetățean. Și este important ca aceste investigații să apară și ca grupurile de jurnaliști care au curajul să facă investigații jurnalistice să fie protejați.
Ați vorbit de lipsă de transparență, de lipsă de finanțare, de granturi care sunt greu de obținut, intimidarea jurnaliștilor… practic din ce îmi spuneți jurnalismul de investigație din ce în ce mai mult o „misiune imposibilă”. Cum reușiți totuși?
Este adevărat, este tot mai dificil ca să-ți faci bine meseria și să faci investigații bune, dar asta este și o provocare și un farmec al profesiei noastre. Cu cât este mai dificil cu atât te încurajezi să faci, să cauți adevărul și să-l scoți la suprafață. Cam așa și lucrăm, acolo unde vedem că se ascunde ceva, ne băgăm nasul. Este dificil, dar este și un risc asumat de jurnaliștii care își fac bine meseria și care vor să facă acest tip de jurnalism.
Eu apreciez că există jurnaliști tineri care vor să facă jurnalism de investigație. În R. Moldova sunt câteva grupuri bune de jurnaliști de investigații. Cum se descurcă ei financiar, asta este o altă problemă pentru că accesarea fondurilor este o dificultate și nu se accesează ușor fonduri pentru jurnalismul de investigații.
Dar este bine că sunt, așa cum spuneam, aceste grupuri de jurnaliști care fac acest lucru și care își asumă acest riscuri și merg înainte orice s-ar întâmpla și există medii de informare care preiau investigațiile jurnalitice și le difuzează.
Există un spațiu mediatic în care își are loc jurnalismul de investigații.
Vă mulțumim!
A consemnat Mădălin Necșuțu, Chișinău, R. Moldova
de Razvan Iorga | nov. 19, 2018 | Principal, R. Moldova, UE, Uncategorized @ro
Judecătorul american Dan Aaron Polster a venit la Chișinău pentru a ajuta la reformarea sistemului judiciar. Potrivit acestuia, 30 de ani „nu este suficiet timp pentru schimbarea societății”, spune magistratul american într-un interviu pentru portalul Balkan Insight. Sistemul judiciar plin de hibe funcționale al Republicii Moldova este considerat un fel de călcâi al lui Ahile pentru această țară – motiv pentru care aliații occidentali presează autoritățile moldovenești să reformeze acest sector.
Reformele considerate vitale pentru modernizarea celui mai sărac și posibil cel mai corupt stat al Europei rămân în incertitudine, totuși, în contextul alegerile parlamentare ce vor avea loc în circa patru luni de zile. Având în vedere reforma justiției, ambasada SUA a adus în țară doi judecători federali din SUA pentru a ajuta la instruirea viitorilor magistrați din R. Moldova. Judecătorul Dan Aaron Polster este din Districtul de Nord din Ohio, în timp ce Eduardo Robreno este judecător senior în districtul de est din Pennsylvania. Ei au venit să se antreneze și să împărtășească experiența lor cu viitorii judecători ai Republicii Moldova de la Institutul Național de Justiție din Chișinău.
Polster declară că reforma instanțelor a fost o sarcină dificilă. „În Republica Moldova există unele provocări. Cel mai important este construirea unui sistem judiciar puternic și eficient, având în vedere originea [sovietică] a acestei țări „, a declarat Polster într-un interviu pentru BIRN. El susține că moștenirea epocii sovietice încă cântărește foarte mult asupra sistemului de justiție din R. Moldova, iar aproape trei decenii de independență nu au fost suficiente pentru a construi un sistem care să funcționeze eficient.
Polster a mai spus că nimic nu se poate face rapid, deoarece a trecut doar o perioadă relativ scurtă de timp de la căderea Uniunii Sovietice în 1991. „Poate 30 de ani sună ca o perioadă lungă, dar nu poți mișca lucrurile peste noapte. Nu este o perioadă așa de mare pentru a schimba o societate, este abia o generație „, a adăugat el.
R. Moldova are o istorie vizată de o corupție endemică în acest sector sensibil de la sfârșitul perioadei sovietice. O schemă masivă de spălare a banilor, denumită „Spălătoria rusă”, a fost pusă în mișcare prin implicarea activă a zeci de judecători corupți, care au emis hotărâri dubioase pe parcursul anului 2010 și 2014. Singura pedeapsă pe care au primit-o a fost să părăsească sistemul. Nu au fost puși în spatele gratiilor.
Corectitudinea și transparența, absolute necesare
Judecătorul Robreno din Pennsylvania a declarat în cadrul unei conferințe de presă, organizate la Chișinău joia trecută, că un început bun pentru reforme ar fi ca toți magistrații să fie complet transparenți cu privire la veniturile și averile lor. „Mesajul pe care l-am adus este importanța unui sistem judiciar independent, cinstit, transparent și responsabil, esențial pentru valorile democratice și societatea civilă”, a spus Robreno.
Cu toate acestea, opinia publică rămâne înclinată să creadă că sistemul de justiție este încă obedient puterii executive și legislative și că nu există un sistem clar de separare a puterilor în stat și echilibru între acestea. Scandalurile de corupție din țară sunt încă tratate foarte diferit. Fostul prim-ministru Vlad Filat este acum în spatele gratiilor, după ce omul de afaceri Ilan Shor l-a denunțat pentru luare de mită. Cu toate acestea, Shor, un om de afaceri controversat, a fost condamnat în iulie 2017 pentru participarea la furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc.
În prezent, el va candida pentru un loc în alegerile parlamentare viitoare din februarie 2019. La rândul său, fostul primar al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, a fost acuzat de corupție, dar nu a fost condamnat, fiind presat să își depună mandatul. Mai mult, Filat și Chirtoacă, în mod semnificativ, au fost oponenți politici ai liderului partidului de guvernământ al Republicii Moldova, Vlad Plahotniuc. În iunie 2018, două instanțe au anulat, fără rezerve, rezultatele cursei pentru Primăria Chișinăului ca urmare a unor pretinse acuzații de fraudă electorală, în ciuda faptului că toți observatorii internaționali au semnalat rezultatul alegerilor drept unul corect.
Anularea a declanșat o reacție puternică din partea Bruxelles-ului, care a suspendat ajutorul macrofinanciar la Chișinău în iunie 2018, după ce anterior a redus fonduri de peste 20 de milioane de euro destinate reformării sistemul judiciar, motivând lipsa voinței politice de a reforma acest sector .
Oficialii UE și-au exprimat îngrijorarea cu privire la un posibil rezultat similar după alegerile parlamentare. Polster a mai spus că pentru cetățenii unei țări nu există vreun drept mai important decât libertatea de a vota. „În țara mea, nu există nici un drept mai mare sau mai important. Este esențial ca judecătorii să protejeze toate drepturile cetățenilor, iar dacă ar fi un drept mai mare, acesta este dreptul poporului la alegeri corecte „, a concluzionat judecătorul Polster.
Corespondența de la Chișinău de Mădălin Necșuțu
