A fost sau n-a fost? Preludiul Greceanii, Dodon si AIE

A fost sau n-a fost? Preludiul Greceanii, Dodon si AIE

puzzle moldovaA fost sau n-a fost? Titlul filmului lui Porumboiu ar putea ilustra perfect întâlnirea dintre AIE şi Igor Dodon, în calitate de şef al dezertorilor PCRM. În principiu, un preludiu. Toţi au fost de acord că au opinii diferite şi candidaţi diferiţi la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. Mică, tăioasă şi lipsită de savoare, ca iarba din tundra siberiană, Zinaida Grecianîi spune că are pregătirea psihologică şi morală de a ocupa funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. Marian Lupu, oricât păr şi-ar schimba, de nărav, oricum, nu se poate lăsa. Şi, chiar dacă nu o recunoaşte, greu îi este să renunţe la o funcţie aducătoare de mari beneficii. Vlad Filat, ca de obicei, preferă să îşi aşeze turul în bărci, chiar prea multe bărci, după cum o spune şi o veche vorbă din bătrâni. Iar cartea extremă a europenismului merge mai mult pentru ochii delegaţiilor de la Bruxelles, nu pentru cetăţenii care aşteaptă stabilitate şi prosperitate. În calitate de om responsabil cu vorbele de duh, dar şi cu păstrarea sentimentului de apartenenţă la familia românismului, Mihai Ghimpu nu se lasă mai prejos, respingând candidatura Zinaidei. Dar şi el priveşte cu jind funcţiile ce revin din actualul algoritm politic de la Chişinău, din ce în ce mai tulbure. Oricum, interesantă este poziţia adoptată de România. Oricât ar încerca ambasadorul Marius Lazurcă să dea de înţeles că a fost interpretat greşit, este clar că, de la Bucureşti, o eventuală alegere a Zinaidei Greceanîi nu are cum să fie privită cu ochi buni. Iar motive sunt cu duiumul. Chiar dacă nişte Schuebeli ai UE, ameţiţi de cine ştie ce frumuseţi sau licori de la Chişinău, s-au scăpat la declaraţii nefericite.

Declaraţiile liderilor AIE şi ale lui Dodon

Că a fost sau nu a fost, să vedem totuţi ce au declarat, potrivit Publika, liderii AIE, după şedinta de consiliu:

Igor Dodon: Sunt mai optimist în ceea ce ţine de depăşirea crizei din Republica Moldova. Noi ne-am expus opţiunea noastră de a înainta un candidat apolitic. Am propus să fie discutată candidatura Zinaidei Greceanîi. Liderii AIE au spus că ei vin cu candidatura lor bine cunoscută, Marian Lupu. Alte opţiuni astazi nu au fost discutate. Suntem gata de dialog cu toate formaţiunile din Parlament.

Mihai Ghimpu: Igor Dodon ar fi bine să contribuie la depăşirea crizei constituţionale. El trebuie să mediteze foarte bine. PL nu votează pentru Greceanîi. Îmi pare rău, dar şi Zinaida Greceanîi trebuie să mediteze, în ce joc este implicată. Ca fost prim-ministru, ea trebuie să contribuie la depăşirea crizei, ea ştie în ce stare a lăsat această ţară. Trebuie de meditat.

Marian Lupu: Dialogul va continua. Discuţia a fost una bună, parţile şi-au prezentat ofertele. Indiferent cine va fi acea candidatură de compromis, aceasta uremează să se înregistreze având 61 de semnături. În cadrul alegerii şefului statului contează rezultatul. Ambele părţi pot da dovadă de suficientă flexibilitate. Candidatura Zinaidei Greceanîi este examinată. Invitaţia pentru PCRM rămâne a fi valabilă şi în continuare, uşa este deschisă.

Vlad Filat: Nu am ajuns încă să fim în negocieri. Acum suntem în discuţii având acest număr de 61 de voturi. PLDM va face tot posibilul ca preşedintele să fie ales. Pâna luni, candidatul sau candidaţii trebuie să fie înregistraţi pentru alegerea şefului statului. În caz contrar Republica Moldova va trebui să se pregătească pentru alegeri anticipate, ceea ce nu este de dorit. Orice candidatură trebuie discutată şi dacă întruneşte numărul necesar de voturi urmează să fie înregistrată. Hazardul unora de a arunca ţara în alegeri anticipate pune multiple semne de întrebare. PLDM va vota pentru candidatul care va întruni cele 61 de voturi. PCRM încă nu a răspuns invitaţiei la dialog din partea AIE. Să nu discut niciodată cu Voronin ar însemna să ţinem ţara în stagnare. Nu au fost expuse solicitări privind anumite funcţii. Noi nu am ajuns să ne târguim cu funcţiile. Dacă acesta este obiectivul cuiva, să vină, să spună.

Share our work
PLDM, in sedinta, inaintea intalnirii AIE-Dodon

PLDM, in sedinta, inaintea intalnirii AIE-Dodon

Igor Dodon 3Fracţiunea Partidului Liberal-Democrat se va întruni într-o şedinţă de lucru înainte de şedinţa Consiliului Alianţei pentru Integrare Europeană. Preşedintele fracţiunii parlamentare a PLDM, Valeriu Streleţ, a pus că este nevoie de discutat în formaţiune unele puncte, fără să facă alte precizări, transmite Info-Prim Neo. Măsura nu este o premieră, pentru că preşedintele PLDM, Vlad Filat, şi-a mai convocat colegii în şedinţă şi înaintea altor întruniri ale AIE. Vineri, Consiliul AIE urmează să discute despre candidatura la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, iar la şedinţă va fi prezent şi deputatul Igor Dodon, care a ieşit recent din PCRM. Şedinţa este planificată pentru ora 15.00. Anunţul participării lui Igor Dodon a fost făcut joi de Vlad Filat. „Dacă am începe să vorbim acum despre ce urmează să discutăm la întâlnire, ar fi incorect”, a spus Vlad Filat. Întrebat de către jurnalişti dacă ştie despre faptul că Igor Dodon a avut o întrevedere cu liberalul Mihai Ghimpu, Vlad Filat a spus că toate discuţiile trebuie să fie purtate în cadrul alianţei, întrucât pentru alegerea şefului statului este nevoie de 61 de voturi. La rândul său, Igor Dodon a acuzat joi PCRM că doreşte perpetuarea crizei politice. Comportamentul comuniştilor face imposibilă rezolvarea oricărei crize politice, iar mesajul războinic al acestora reconfirmă că PCRM se marginalizează şi vrea să obţină toată puterea, a afirmat Igor Dodon, după ce a fost acuzat de trădare de către foştii colegi din partid. În declaraţia lui Dodon se menţionează că, „din cauza acestei politici nocive a PCRM, au de suferit în primul rând alegătorii PCRM, ale căror interese nu sînt reprezentate”. Dodon mai precizează că ştie cine este autorul mesajului transmis de PCRM şi că „Vladimir Voronin a luat act de acest mesaj fără a mai putea interveni”. Merită menţionat că PCRM a calificat plecarea celor trei deputaţi din partid, Igor Dodon, Zinaida Grecianîi şi Veronica Ambramciuc, drept trădare politică şi a îndeamnat populaţia la rezistenţă faţă de actuala guvernare. „Consecinţele politice ale acestei trădări pot avea cea mai dramatică continuitate pentru statalitatea moldovenească. Rezultatele acestei trădări sînt evidente: Alianţa pentru Integrarea Europeană dispune de numărul necesar de voturi pentru alegerea propriului Preşedinte şi ignorarea deplină a jumătate din societatea moldovenească”, se afirmă în comunicatul PCRM.

Share our work
18 noiembrie – Alegeri pentru presedintele R. Moldova

18 noiembrie – Alegeri pentru presedintele R. Moldova

Liderii AIEAlegerile pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova se vor desfăşura la 18 noiembrie, potrivit unei hotărâri aprobate joi de parlament. Împotriva hotărârii s-au pronunţat deputaţii liberali. Parlamentul a votat şi crearea unei comisii speciale pentru desfăşurarea alegerilor pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. Potrivit legislaţiei, pentru a fi înregistrat în calitate de candidat pentru funcţia de preşedinte este necesară susţinerea din partea a cel puţin 15 deputaţi. Candidatul trebuie să aibă 40 de ani împliniţi. Pentru alegerea preşedintelui sunt necesare voturile a 3/5 din numărul de deputaţi, adică 61. Legea prevede că, dacă niciun candidat nu acumulează numărul necesar de voturi, se organizează alegeri repetate, iar, dacă nici în acest caz nu este ales preşedintele, parlamentul urmează să fie dizolvat şi să fie anunţate alegeri parlamentare anticipate. La propunerea preşedintelui Parlamentului, Marian Lupu, chestiunea alegerii şefului statului a fost inclusă în ordinea de zi a Legislativului în prima parte a şedinţei plenare de joi. Propunerea a fost acceptată de fracţiunile PD, PLDM şi PCRM. Liderul PL, Mihai Ghimpu, a propus amânarea discutării acestui subiect. „Nu vreau ca Marian Lupu să fie piatra de discordie în această problemă şi nu vreau să fiu cel care va aduce ţara în alegeri anticipate”, a explicat Lupu. La rândul său, preşedintele fracţiunii parlamentare a PLDM, Valeriu Streleţ a spus că deşi nu au fost stabilite toate momentele în această chestiune, fracţiunea sa va vota pentru aceasta. În acelaşi timp, Mihai Ghimpu s-a declarat împotriva acestei propuneri:: „Propun să amânăm această chestiune. Dacă dialogul cu PCRM nu a dat niciun rezultat, propun să amânăm această propunere. Să ne adunăm din nou în Alinaţă şi să vedem care este poziţia noastră. Mă tem că asta şi urmăreşte PCRM, să ne facă să declanşăm procedura şi să nu fie ales preşedintele, astfel să ajungem în alegeri anticipate. Să amânăm pe săptămâna viitoare. Poate colegii au tras concluzii, poate văd că merg cu tancul prin Parlament şi Alianţă. Eu cred că ei au înţeles că nu se pot juca cu comuniştii. PCRM nu vrea să se joace azi cu ei”, a spus deputaul PL Mihai Ghimpu.

Share our work
Tancuri langa Tiraspol. Pregateau rusii o invazie in 2009?

Tancuri langa Tiraspol. Pregateau rusii o invazie in 2009?

pridnistroviePe 10 noiembrie 2009, preşedintele interimar al R. Moldova Mihai Ghimpu a spus ambasadorului Statelor Unite Asif J. Chaudry că este îngrijortat de informaţiile furnizate de Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) din stânga Nistrului. Potrivit serviciilor secrete moldoveneşti, trupele regimului separatist sunt reînarmate, iar în satul Vladimirovca, la est de Tiraspol, staţionează 20 de tancuri. Ghimpu a cerut ambasarorului SUA să verifice informaţiile, se spune într-un mesaj secret al lui Asif J. Chaudry la Washington, publicat de Wikileaks, transmite HotNews.md. Ambasadorul Chaudry, împreună cu ataşatul militar l-au asigurat pe Mihai Ghimpu că armamentul stocat la Colbasna nu este de ajuns pentru a începe o operaţiune militară, iar prezenţa tancurilor în Transnistria ”nu este o noutate”. În răspuns, preşedintele interimar Ghimpu a spus că este de acord cu părerea americanilor, însă, este sigur că ruşii planifică o provocare pentru a destabiliza regiunea, mai ales în situaţia când Alianţa pentru Integrare Europeană cere înlocuirea pacificatorilor ruşi cu o misiune internaţională. Ghimpu a mai spus că zvonurile privind înarmarea separatiştilor pot încuraja formaţiunile transnistriene să organizeze provocări pe Nistru. Asif Chaudry şi Mihai Ghimpu au căzut de acord că lipsa vreunei reacţii a autorităţilor constituţionale este un răspuns perfect ruşilor. Mihai Ghimpu i-a mai spus ambasadorului că îl va ţine la curent cu informaţiile privind alte activităţi ale ruşilor.

Share our work
Liderii AIE vor semna o declaratie comuna de sustinere a lui Dorin Chirtoaca

Liderii AIE vor semna o declaratie comuna de sustinere a lui Dorin Chirtoaca

Dorin Chirtoaca (Moldpres)Liderii Alianţei pentru Integrare Europeană vor semna o declaraţie comună privind susţinerea liberalului Dorin Chirtoacă pentru al doilea tur de scrutin al alegerilor pentru Primăria Chişinău şi vor realiza un spot electoral pentru campania acestuia, informează presa de la Chişinău. „O bună parte din eforturi vor fi canalizate pe organizarea şi desfăşurarea turului doi”, a declarat liderul Partidului Democrat, preşedintele interimar Marian Lupu. Reprezentanţii Partidului Democrat, Partidului Liberal şi Partidului Liberal-Democrat – care fac parte din Alianţa pentru Integrare Europeană, aflată la guvernare la Chişinău – au decis să-şi sprijine reciproc candidaţii calificaţi în turul al doilea al alegerilor locale. Liderul grupului parlamentar al Partidului Liberal, Ion Hadârcă, a apreciat că acţiunile celor trei partide trebuie coordonate atât la Chişinău, cât şi în restul teritoriului, afirmând că electoratul a dat dovadă „de o anumită pasivitate”. În privinţa declaraţiei comune de susţinere a lui Chirtoacă, liderul grupului parlamentar liberal-democrat, Valeriu Streleţ, a afirmat că AIE a înfiinţat deja un grup de lucru pentru elaborarea textului, care va fi publicat în scurt timp, transmite Mediafax.

Ghimpu: PCRM a cumpărat mii de voturi

Liderul Partidului Liberal din Republica Moldova, Mihai Ghimpu, afirmă că Partidul Comuniştilor a cumpărat mii de voturi la Chişinău la alegerile locale organizate duminică, informează ProTV Chişinău. El a afirmat că a primit imagini cu alegători care îşi fotografiau buletinele de vot, pentru a putea demonstra că au votat cu candidaţii comunişti, însă a evitat să precizeze dacă intenţionează să sesiseze autorităţile în legătură cu posibila fraudă sau dacă va solicita renumărarea voturilor. Partidul Comuniştilor (PCRM) a anunţat încă de marţi că va solicita anularea rezultatelor în mai multe secţii din Chişinău, precizând că dispune de suficiente probe pentru a demonstra producerea unor nereguli. „Am acumulat un set de probe care demonstrează fraude serioase în cadrul unor secţii de votare atât din suburbii, cât şi din oraşul Chişinău. Juriştii noştri sunt în proces de verificare şi prezentare a acestor probe în judecată pentru a cere contestarea şi organizarea alegerilor repetate în aceste circumscripţii electorale”, a declarat candidatul comunist la Primăria Chişinău, Igor Dodon. El susţine că în suburbiile Chişinăului au avut loc fraude majore. „În oraşul Durleşti avem peste 17 la sută buletine nevalabile la o secţie de votare. În unele localităţi, cum ar fi Coloniţa, s-a prelungit timpul pentru votare cu câteva ore şi doar după intervenţia noastră a fost adus timpul în cadrul legal. Avem înregistrări masive cu viza de reşedinţă temporară pentru votare pe data de 5 iunie”, spune Igor Dodon. Conform rezultatelor anunţate după numărarea tuturor voturilor pentru Consiliul municipal Chişinău, PCRM a obţinut 46,1 la sută din voturi, urmat de Partidul Liberal, cu 31,82 la sută, Partidul Liberal Democrat (PLDM), cu 13,99 la sută şi Partidul Democrat (PDM), cu 3,13 la sută. În privinţa primarilor la nivelul întregii ţări, PCRM a obţinut 30,75 la sută din voturi, PLDM – 19,92 la sută, PL – 19,87 la sută şi PDM – 16,37 la sută.La Primăria Chişinău, Igor Dodon s-a clasat pe primul loc, cu 48,07 la sută din voturi, urmat de primarul în exerciţiu, Dorin Chirtoacă, pentru care au votat 46,51 la sută dintre alegătorii din Chişinău, şi de candidatul PDM, Valentina Buliga, cu 2,56 la sută din voturi. Primii doi clasaţi urmează să se confrunte în al doilea tur de scrutin, care va fi organizat în data de 19 iunie.

Share our work