de Anatol Terzi | mai 20, 2015 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Liderul PLDM, Vlad Filat, a declarat intr-un interviu pentru Unimedia.info ca Moldova are nevoie de stabilitate politica, iar instituirea unei majoritati parlamentare clare este indispensabila pentru a putea fi implementat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeana. El a spus spus ca discutiile privind formarea unei majoritati parlamentare trebuie initiate in cel mai scurt timp, chiar dupa alegerile locale.
„Dupa alegeri va trebui sa avem discuţii serioase privind instituirea unei majoritaţi parlamentare clare. Or, avem nevoie mai mult ca oricand de stabilitate pentru a putea implementa Acordul de Asociere cu Uniunea Europeana, pentru a promova noi reforme, pentru a duce la bun sfarsit toate procesele care vizeaza calitatea vieţii oamenilor si viitorul Republicii Moldova”, a declarat Filat. Totodata, liderul PLDM a reiterate ca, indiferent de speculatiile care se fac, Moldova va continua parcursul European. „Cetaţenii au ales calea de dezvoltare si aceasta este integrarea europeana. in context, as vrea sa menţionez ca, oricate speculaţii s-ar face la aceasta tema, Moldova va continua calea integrarii europene. Noi nu vom devia de la acest obiectiv pentru ca integrarea europeana nu se negociaza”, a adaugat Filat. Crearea unei majoritati parlamentare pro-europene implica cooptarea la guvernare a Partidului Liberal, fost partener de guvernare al PLDM si PD. De altfel, si liderul PL Mihai Ghimpu a cochetat cu idea de a reveni la guvernare in viitorul apropiat.
Tatonari si regrupari politice dupa alegerile locale
La inceputul lunii, Ghimpu, declara ca formatiunea pe care o conduce ar fi dispusa sa revina la guvernare in formatul fostei Aliante pentru Integrare European (AIE), dupa alegerile locale ce vor avea loc luna viitoare in Republica Moldova. `Anticipatele ar aduce puterea lui Putin (in Moldova). Nu cu tancul, ca in Ucraina sau ca in ’92, cand ne-au luat teritoriul din stanga Nistrului, ci in mod democratic. si asta-i cea mai mare problema care ma deranjeaza: chiar sa nu constientizeze politicienii ceea ce se intampla?’, s-a intrebat retoric Ghimpu, criticand actuala guvernare de la Chisinau pentru ca prin actiunile sale determina electoratul sa voteze nu atat pentru Dodon (liderul Partidului Socialist pro-Kremlin), cat impotriva actualilor guvernanti. Dupa alegerile locale ar putea fi constituita o majoritate parlamentara, iar guvernul premierului Chiril Gaburici nu va fi schimbat, declarase anterior presedintele Partidului Democrat (PD), Marian Lupu, a carui formatiune participa la coalitia de la putere la Chisinau impreuna cu Partidul Liberal Democrat (PLDM), cele doua formatiuni beneficiind de sprijinul comunistilor in Parlament.
de Anatol Terzi | sept. 14, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Întâlnindu-se cu Titus Corlăţean la Chişinău, preşedintele Nicolae Timofti a ţinut să spună cât de mult apreciază relaţiile frăţeşti dintre Republica Moldova şi România. De asemenea, preşedintele Timofti a declarat că, indiferent de situaţia politică de la Bucureşti, România rămâne un exemplu pentru R. Moldova în parcursul său european.
Nicolae Timofti l-a informat pe ministerul de Externe, Titus Corlăţean, despre încercările unor grupuri politice de la Chişinău de a zădărnici menţinerea şi îmbunătăţirea relaţiilor pe care le are Republica Moldova cu România şi cu alte state europene. Timofti a precizat în acest context că autorităţile nu vor permite escaladarea situaţiei politice din R. Moldova pe motive care nu au relevanţă în actuala conjunctură politică.
Şeful diplomaţiei române a afirmat că în cercurile politice de la Bucureşti există o poziţie unitară de susţinere a eforturilor de integrare europeană a Republicii Moldova, indiferent de alternanţa la putere din România. Corlăţean a salutat instaurarea unei stabilităţi politice în Republica Moldova, care, în opinia sa, asigură climatul necesar promovării reformelor europene şi a amintit despre aprecierile făcute de o serie de oficiali europeni, favorabile la adresa Republicii Moldova, ca un lider în Parteneriatul Estic.
În finalul întrevederii, Nicolae Timofti şi Titus Corlăţean au făcut un schimb de păreri despre iniţiativa de a fi marcată sărbătoarea „Limba noastră” pe ambele maluri ale Prutului, începând cu anul 2013.
Cetăţenii moldoveni din Siria, sprijin de la misiunea diplomatică română
În cadrul întrevederii delegaţiei române cu autorităţile de la Chişinău, părţile au semnat Acordul interministerial privind cooperarea în domeniul asistenţei şi protecţiei consulare. Acest acord vizează sprijinul României pentru cetăţenii moldoveni care se află în Siria. Misiunea diplomatică a României de la Damasc va oferi asistenţa necesară şi cetăţenilor moldoveni, în baza Acordului privind cooperarea în domeniul asistenţei şi protecţiei consulare.
Titus Corlăţean a declarat în cadrul unei conferinţe comune de presă cu Iurie Leancă, şeful diplomaţiei de la Chişinău, că România este unul din puţinele state membre ale UE care şi-a mai păstrat o misiune diplomatică la Damasc. Iurie Leancă a calificat acordul ca fiind unul extrem de important, în condiţiile în care „un număr însemnat” de cetăţeni moldoveni se află în Siria. În plus, potrivit acestuia, acordul „vine să consemneze deschiderea şi interacţiunea extrem de bună cu colegii de la Bucureşti”.
Sprijin constant la UE pentru Republica Moldova
Nu există reuniune în Uniunea Europeană la care România sau alte state să nu aducă în discuţie obiectivele europene ale R. Moldova. Declaraţia aparţine ministrului de Externe al României, Titus Corlăţean. Oficialul a declarat că România va continua această atitudine, iar stabilitatea politică a R. Moldova este un atu suplimentar care justifică acest avans spre integrarea în UE.
În cadrul unei conferinţe de presă comună, susţinută de către miniştrii de Externe de la Bucureşti şi Chişinău, au fost abordate subiecte ce ţin de dezvoltarea cooperării bilaterale pe plan politic şi economic, integrarea europeană, proiectele de conexiune a sistemelor energetice dintre România şi R. Moldova. De asemenea, cei doi miniştri au discutat despre evoluţiile pe plan regional şi obiectivele de pe agenda europeană a R. Moldova. şeful diplomaţiei de la Chişinău, Iurie Leancă, a menţionat că vizita se înscrie în politica de sprijin şi de promovare a reformelor R. Moldova.
La rândul său, Titus Corlăţean a declarat că vizita la Chişinău este expresia unei relaţii politice. ”Avem un parteneriat strategic care include obiectivele europene ale R. Moldova şi promovarea acestora”. Ministrul a mai adăugat că partenerii europeni salută reformele realizate de Guvernul de la Chişinău, iar România şi partenerii europeni doresc stabilitate în R. Moldova. Părţile au mai stabilit cooperare interministerială privind asistenţa medicală în regim de urgenţă.
De asemenea, Titus Corlăţean a sugerat joi la Chişinău că Parlamentul României ar putea să nu ratifice Tratatul privind regimul de frontieră cu Republica Moldova, până la alegerile parlamentare, din cauza campaniei electorale. Ministrul român a accentuat însă că acest acord este unul important „şi îl tratăm cu cea mai mare atenţie şi responsabilitate”.
În ceea ce priveşte Marşul Unirii din 16 septembrie, de la Chişinău, ministrul de Externe al României aşteaptă eforturi remarcabile din partea Guvernului R. Moldova pentru a evita confruntările care ar putea să apară. “Aud foarte des de confruntări în ţara dumneavoastră. Noi aşteptăm ca totul să fie calm şi moderat”, a declarat Titus Corlăţean. “Sperăm că nu vor exista evenimente care sa altereze această situaţie. Este vorba de un eveniment care reflectă poziţia societăţii civile”, a completat Corlăţean. Platforma Civică „Acţiunea 2012” va organiza duminică, în Chişinău, un marş al unirii.
Întâlnire cu premierul Vlad Filat şi Valeriu Lazăr
Agenda întrevederii ministrului afacerilor externe cu Vlad Filat, prim-ministrul Republicii Moldova, a avut ca subiect principal cooperarea bilaterală sectorială, cu accent pe proiectele de interconectare energetică şi de infrastructură. A fost reiterat interesul celor două părţi pentru construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni, dar şi pentru dezvoltarea unor proiecte noi. Ministrul Titus Corlăţean a reafirmat sprijinul deplin al Guvernului României pentru procesul de integrare europeană a Republicii Moldova şi a subliniat că România este dispusă să ofere asistenţa necesară pentru realizarea acestui obiectiv strategic.
De asemenea, oficialul român a dat asigurări că România are disponibilitatea să susţină dezvoltarea sistemului educaţional din Republica Moldova. „Vom organiza în cel mai scurt timp o întrevedere între miniştrii educaţiei de la Bucureşti şi Chişinău. Un aspect al îmbunătăţirii condiţiilor din domeniul educaţiei ar putea fi mobilitatea profesorilor români în instituţiile universitare din Republica Moldova”, a anunţat şeful diplomaţiei române.
Cooperarea economică a fost abordată şi în cadrul întâlnirii cu Valeriu Lazăr, ministrul economiei, care l-a informat pe ministrul român al afacerilor externe că experţii de la Chişinău au finalizat proiectul tehnic al gazoductului Iaşi-Ungheni, urmând ca, în lunile noiembrie-decembrie, să fie anunţată licitaţia internaţională pentru selectarea companiei care va efectua lucrările de construcţie. Titus Corlăţean a asigurat că promovarea proiectelor economice, în special a celor energetice, reprezintă o prioritate pentru colaborarea între cele două state, exprimând interesul companiilor româneşti de a-şi spori prezenţa pe piaţa din Republica Moldova. Un alt subiect abordat cu ministrul Valeriu Lazăr a fost forumul investiţional moldo-american, eveniment ce va avea loc la 8 noiembrie, la Chişinău, cu participarea membrilor Camerei de Comerţ Româno-Americane.
Discuţii cu Marian Lupu si Mihai Ghimpu
Subiectele abordate în cadrul întrevederii cu preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, s-au referit la rolul Parlamentului în procesul de reformă şi de susţinere a pregătirii Republicii Moldova pe calea europeană, cadrul juridic bilateral şi modalităţile de dezvoltare a acestuia, precum şi la dimensiunea cooperării interparlamentare dintre Bucureşti şi Chişinău.
În cadrul întâlnirii cu preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a fost abordată situaţia de ansamblu din Republica Moldova, cu accent pe sarcinile care stau în faţa coaliţiei de guvernare de la Chişinău în perioada următoare. În acest context ministrul român al afacerilor externe a subliniat necesitatea menţinerii dinamismului pentru modernizarea societăţii moldoveneşti.
Vizita a reconfirmat caracterul excelent al relaţiei bilaterale, evidenţiat şi de dialogul politic intensificat între Bucureşti şi Chişinău, şi a creat condiţiile necesare pentru transpunerea accelerată în practică a înţelegerilor concrete convenite la nivel înalt, subsumate imperativului conectării mai strânse a Republicii Moldova la spaţiul european.
de Anatol Terzi | apr. 5, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Premierul Vlad Filat este cel mai influent politician al lunii martie 2012 în „Top 50 cei mai influenţi politicieni din Republica Moldova”.
Acesta este urmat de preşedintele parlamentului, Marian Lupu. Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova s-a poziţionat pe locul patru în clasament, acesta fiind depăşit de către ministrul de Externe Iurie Leancă, care a urcat cinci poziţii faţă de topul lunii februarie.
Rezultatele topului, care a fost efectuat de Centrul de Cercetări Strategice şi Consultanţă Politică „Politicon”, au fost făcute publice miercuri. Potrivit clasamentului, Filat şi Lupu îşi menţin şi în martie primele poziţii în topul celor mai influenţi politicieni, ca şi în luna februarie. Primarul de Chişinău Dorin Chirtoacă a coborât trei poziţii în top şi s-a clasat pe locul şase, acesta fiind depăşit de liderul PL, Mihai Ghimpu, care s-a poziţionat pe locul cinci.
Voronin, pe locul nouă
Liderul opoziţiei parlamentare Vladimir Voronin, a coborât de pe locul cinci pe locul nouă al topului, acesta fiind depăşit de liderul socialiştilor Igor Dodon şi de prim-vicepreşedintele Parlamentului Vlad Plahotniuc, care ocupă locurile şapte şi respectiv opt. Coborârea în top a liderului PCRM a fost apreciată de Anatol Ţăranu, director al „Politicon”, drept un rezultat al poziţiei pe care a ocupat-o PCRM în depăşirea crizei politice şi alegerea şefului statului.
Ţăranu a mai menţionat, la prezentarea topului, că locul înalt ocupat de Nicolae Timofti în clasament se datorează faptului că experţii au evaluat potenţialul politic al acestuia. „Timofti este un personaj nou pe scena politică şi o figură necunoscută. Capitalul său politic este la etapa incipientă de acumulare. În lunile următoare, avansarea lui în top este aproape iminentă” a opinat Ţăranu.
Topul celor mai influenţi politicieni prezintă o sinteză a notelor puse politicienilor de 31 de experţi. Politicienii au fost apreciaţi în funcţie de influenţa lor asupra deciziilor majore din ţară, popularitatea publică, vizibilitatea lor în mass-media, dar şi perspectivele politice.
de Anatol Terzi | mart. 8, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Numele candidatului la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova urmează să fie prezentat cel mai târziu la începutul săptămânii viitoare.
Potrivit lui Marian Lupu, liderul PDM, numele candidatului la această funcţie urmează să fie anunţat în urma unor negocieri suplimentare, la finalul unei şedinţe a Parlamentului, afirmând că Igor Dodon „va avea posibilitatea să cunoască acest candidat”. „Noi am ţinut cont de cerinţele întregii societăţi cu privire la viitorul preşedinte”, a subliniat el.
„Nu pot şi nici nu vreau să spun unele nume. Dacă ne lansăm din nou în dezbateri politice, mă tem să nu se strice iar toată această afacere”, a declarat Lupu pentru presă. Potrivit liderului PDM, candidatura Veronicăi Bacalu „rămâne pe agenda discuţiilor”. „Nu am să vă spun nici din ce domeniu provine eventualul candidat. Avem o listă, discutăm. Nu avem o singură persoană, sunt mai multe, inclusiv Veronica Bacalu”, a precizat Lupu.
La rândul său, preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, susţine că Alianţa pentru Integrare Europeană a ajuns la un candidat de compromis. Mihai Ghimpu nu a dat nume, dar spune că a discutat personal cu această persoană şi i-a atras atenţia că trebuie să ţină cont şi să respecte Acordul AIE, transmite Info-Prim Neo. „Noi, liberalii, nu am venit în politică pentru funcţii, ci pentru oameni. Vom vota un preşedinte şi sper că în cadrul alianţei va fi pace, linişte, vom încheia aceste jocuri şi ne vom gândi la cetăţeni”, a spus Mihai Ghimpu pentru presă.
Nicolae Timofti, de la CSM, posibil candidat
Mihai Ghimpu a reiterat că este importantă nu doar alegerea preşedintelui, ci şi menţinerea majorităţii parlamentare. Nicolae Timofti, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, este candidatul Alianţei pentru Integrare Europeană la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, informează Pro TV pe site-ul său, citând “surse din cadrul AIE”. Nicolae Timofti s-a născut la 22 decembrie 1948, în satul Ciutuleşti, raionul Floreşti. Este preşedintele CSM, numit la 4 martie 2011, judecător la Curtea Supremă de Justiţie. Este căsătorit, are trei fii.
Deputaţii au stabilit organizarea alegerii preşedintelui pentru vinerea viitoare, pe 16 martie. Anterior, stabilirea datei scrutinului a fost amânată în două rânduri, la insistenţa liberalilor, care au solicitat ca mai întâi să fie găsit un candidat, iar după aceea să fie stabilită data alegerilor.
de Anatol Terzi | feb. 17, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Parlamentul de la Chişinău nu a reuşit nici vineri să stabilească data alegerilor prezidenţiale.
Legislativul Republicii Moldova a amânat votarea proiectului ce prevede stabilirea datei alegerilor prezidenţiale, la insistenţa PL, pentru ziua de joi, 23 februarie. Preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, a spus că, la solicitarea colegilor din AIE, proiectul va fi amânat, ceea ce nu înseamnă însă că el va putea fi amânat la nesfârşit. El a îndemnat deputaţii să se grăbească în identrificarea unui candidat la preşedinţie.
„După şedinţa plenului, vom solicita colegilor să stabilim ziua când ne putem întruni în Consiliul AIE pentru a identifica un candidat”, a declarat Marian Lupu. La rândul său, preşedintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, consideră că data scrutinului ar trebui stabilită neapărat joi, chiar dacă nu va fi identificat un candidat. El însă a fost contrazis de liderul PL Mihai Ghimpu, care a spus că va vota proiectul ce prevede stabilirea datei alegerilor şefului statului numai în cazul în care va fi identificat un candidat care va fi susţinut de 61 de deputaţi.
Lupu, Ghimpu şi saxofonul
„Daca săptămâna viitoare nu vom depune efort ca să găsim candidatul, nu vom vota data alegerilor. Trebuie să-i luăm pe toţi după alfabet. Poate ne oprim la litera „D”…, sau la altă literă…”, a răspuns Mihai Ghimpu. În discuţie a intervenit şi Marian Lupu: „Voi forţa nota la maxim pentru ca la următoarea şedinţă data alegerii şefului statului să fie stabilită. Nu contează metoda, ci rezultatul”. În replică, preşedintele PL, Mihai Ghimpu, a spus că „nota poţi s-o forţezi doar când cânţi la saxofon”. Deputaţii fracţiunii PL au părăsit joi şedinţa Parlamentului, după ce preşedintele Legislativului a propus supunerea la vot data de 15 martie pentru alegerea preşedintelui.
Trei parlamente ale Republicii Moldova au încercat fără succes să aleagă şeful statului din luna mai 2009. Şi actualul parlament a încercat să aleagă de două ori preşedintele, dar la prima tentativă nu a fost înregistrat niciun candidat, iar a doua a fost anulată de Curtea Constituţională pentru că deputaţii nu au respectat secretul votului. Ulterior, liderii AIE au anunţat că vor organiza un referendum constituţional pentru a simplifica procedura de alegere a preşedintelui (în prezent acesta este ales cu votul a cel puţin 3/5 din numărul total de deputaţi). Ulterior, aceştia au renunţat la această intenţie, care a provocat critici şi proteste din partea opoziţiei şi a unor reprezentanţi ai societăţii civile. Alianţa pentru Integrare Europeană a început deja consultările cu deputaţii independenţi pentru identificarea unui candidat neafiliat la funcţia de preşedinte. Pe de altă parte, opoziţia comunistă a declarat că acest legislativ nu mai este legal şi cere dizolvarea acestuia şi organizarea de alegeri parlamentare anticipate.
