de Anatol Terzi | sept. 27, 2012 | Alte regiuni, Balcani, Info Caspica, Știri, UE, Uncategorized @ro
Acordul interguvernamental pentru construirea gazoductului trans-adriatic, care va lega Grecia, Italia şi Albania, va fi semnat vineri, a declarat o sursă guvernamentală italiană.
„Semnarea acordului este iminentă, va fi făcută la New York”, a anunţat sursa, adăugând că reprezentanţii celor trei state vor participa la reuniunea ONU. TAP este unul din gazoductele care concurează pentru transportul gazelor din zăcământul Shah Deniz II din Azerbaidjan către Europa, menit să reducă dependenţa de actualele livrări din Rusia.
Acţionarii TAP sunt EGL din Elveţia (cu 42,5%), Statoil din Norvegia (42,5%) şi E.ON Ruhrgas din Germania (15%). Şi grupul energetic Enel şi-a exprimat interesul de a investi în proiect. Azerbaidjanul furnizează gaze naturale spre Turcia, Georgia, Rusia şi Iran, iar o parte din gazul natural venit din Azerbaidjan este revândut în Grecia. Până în 2025 producţia totală de gaze naturale a Azerbaidjanului va ajunge la 50 miliarde metri cubi, ceea ce va face din Azerbaidjan unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa europeană a gazelor naturale.
de Anatol Terzi | mai 24, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Guvernele României şi Republicii Moldova vor declara săptămâna viitoare construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni proiect de interes naţional, a declarat miercuri, în şedinţa de guvern, premierul de la Chişinău, Vlad Filat.
Filat a menţionat că a convenit acest lucru cu premierul român Victor Ponta în cadrul unei convorbiri telefonice. „Am avut o discuţie dimineaţă cu prim-ministrul României, dl Victor Ponta, şi am convenit ca în şedinţa de guvern de săptămâna viitoare, concomitent, să adoptăm hotărârea de guvern pentru a declara construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni ca fiind de interes naţional”, a precizat Vlad Filat. El i-a cerut ministrului afacerilor externe şi integrării europene, Iurie Leancă, să pregătească proiectul respectiv de hotărâre.
Filat a declarat de mai multe ori în ultima lună că discută cu guvernul României pentru a declara construcţia gazoductului ca proiect de interes naţional. Construcţia gazoductului a fost agreată şi inclusă în Protocolul de colaborare moldo-român din 24 mai 2010 şi în Memorandumul dintre Ministerul Economiei al Republicii Moldova şi Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri al României din 25 octombrie 2010. Scopul principal al gazoductului este de a asigura o sursă alternativă de livrare a gazelor naturale în sistemele de transport de gaze ale ambelor ţări.
Proiectul prevede construcţia a 31 km de conductă pe teritoriul României şi 9 km pe teritoriul Republicii Moldova, plus traversarea râului Prut. Costul estimativ al proiectului este de 19 milioane de euro, o parte din cheltuieli urmând a fi acoperite din fonduri europene.
de Anatol Terzi | mai 11, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Guvernele României şi Republicii Moldova vor declara construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni proiect de interes naţional pentru ambele state. Vlad Filat a declarat joi seară la postul naţional de televiziune Moldova 1 că a convenit aceasta în cadrul întrevederii din ajun la Bucureşti cu Victor Ponta.
‘În ceea ce ţine de gazoduct, am convenit ca la următoarele şedinţe ale guvernelor de la Chişinău şi Bucureşti să fie declarate ca proiect de interes naţional. Aceasta presupune o cu totul şi cu totul altă atitudine şi implicare’, a declarat Vlad Filat. El a evitat csă spună când ar putea fi finalizată construcţia gazoductului, dar a menţionat că până la sfârşitul lunii urmează să fie elaborat caietul de sarcini care va stabili mai exact care va fi perioada de timp necesară. Anterior, autorităţile de la Chişinău spuneau că gazoductul ar putea fi construit până la sfârşitul anului, dar preşedintele Traian Băsescu a declarat recent că cel mai probabil va fi finalizat în anul 2014.
De asemenea, el a declarat că a convenit cu premierul român şi în privinţa implementării proiectului de interconectare a reţelelor energetice Iaşi-Ungheni.
Printre subiectele care au fost abordate în cadrul întrevederii premierului Vlad Filat cu omologul Victor Ponta s-au numărat diversificarea şi aprofundarea relaţiilor bilaterale pe multiple planuri, dar şi colaborarea ce vizează parcursul de integrare europeană a Republicii Moldova. Cei doi premieri au făcut miercuri o trecere în revistă a acţiunilor de pe agenda bilaterală realizate până în prezent, menţionând, totodată, că există un mare potenţial pentru dezvoltarea cooperării în continuare.
Filat l-a felicitat pe Victor Ponta cu ocazia învestirii în funcţie, dorindu-i mult succes în activitatea din continuare. Totodată, acesta a menţionat că, în ultimii doi ani, relaţiile moldo-române au cunoscut o ascensiune continuă şi s-a declarat convins că aceeaşi dinamică va fi păstrată şi în continuare. După întrevedere, cei doi premieri au mers pe Arena Naţională din Bucureşti, unde au asistat la finala Ligii Europa, disputată între echipele spaniole Atletico Madrid şi Athletic Bilbao.
de Anatol Terzi | apr. 9, 2012 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Uncategorized @ro
Grupul rus Gazprom ar putea renunţa la planurile de construcţie a unui gazoduct care să deservească zăcământul uriaş Shtokman din Marea Barents, probabil pentru a face disponibile şi clienţilor non-europeni resursele extrase acolo.
Astfel, Gazprom s-ar putea concentra pe producerea de gaze naturale lichefiate (GNL), care pot fi transportate mai uşor, a declarat directorul general adjunct al gigantului rus, Alexander Medvedev. Acesta este totodată şeful diviziei de exporturi a Gazprom. Comentariul lui Medvedev va antrena probabil temerile Europei privind cât de mult se poate baza pe Rusia ca furnizor major de gaze pe termen lung, în contextul cererii tot mai ridicate din Asia.
Companiile europene s-au plâns în această iarnă că Gazprom, care asigură un sfert din consumul Europei, nu a răspuns afirmativ solicitărilor pentru creşterea cantităţilor livrate în perioada de vreme foarte rece din prima parte a acestui an. Grupul rus a arătat atunci că nu poate acoperi toată cererea suplimentară.
Extindere în sectorul GNL
Premierul Vladimir Putin, care va fi învestit în mai în cel de-al treilea mandat de preşedinte, a declarat în luna martie că Rusia ar trebui să se îndepărteze de dependenţa financiară de livrările de gaze naturale către Europa prin conducte, transmite Mediafax. Putin consideră că Gazprom ar trebui să se extindă în sectorul gazelor naturale lichefiate super-răcite, care pot fi livrate pe mare atât în Europa, cât şi către Orientul Mijlociu şi Asia, fără constrângeri legate de infrastructură.
Zăcământul Shtokman, al zecelea din lume, are rezerve estimate la 3.900 miliarde metri cubi de gaze, echivalente cu consumul mondial timp de un an. Teoretic, gazele extrase de acolo ar trebui transportate către Europa din 2016 prin gazoductul Nord Stream, aflat în fază de proiect, şi din 2017 sub formă de gaz natural lichefiat, modalitate mai costisitoare.
În prezent, singura instalaţie GNL operaţională din Rusia funcţionează la exploatarea Sakhalin-2 deţinută în parteneriat de Gazprom şi Shell şi produce 10 milioane tone de gaze super-răcite pe an. Rusia vrea să extindă până în 2020 capacitatea GNL la 60 milioane tone pe an, în principal pentru a exporta către pieţe asiatice precum China şi Japonia, unde cererea este în creştere puternică.
de Anatol Terzi | nov. 8, 2011 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
În Germania va fi dată în exploatare conducta de gaz Nord Stream, care este amenajată pe fundul Mării Baltice şi va lega Rusia de ţările din Europa de vest. Prin această conductă gazul va fi livrat în Germania, iar de acolo în alte state europene. La ceremonia consacrată dării în exploatare a conductei de gaz vor participa preşedintele Rusiei Dmitri Medvedev, cancelarul Germaniei Angela Merkel şi reprezentanţii Olandei şi Franţei, care au participat la construirea Nord Stream. Gazoductul cu o lungime de 1224 km a fost inaugurat la 6 septembrie de premierul rus, la staţia de compresiune de la Portovaia, lângă Vîborg, la Marea Baltică. Atunci, în conductă a fost injectat gaz tehnic, o etapă cheie înainte de pomparea gazului natural destinat consumatorilor. Un prim tronson al conductei, care a fost terminat în mai, are capacitatea de 27.5 miliarde de metri cubi, iar până la sfârşitul lui 2012 se prevede finalizarea celui de-al doilea. Aleksei Miller a menţionat că s-au construit până acum peste 700 de kilometri din gazoduct, adică 60% din lungimea totală. Oficialul Gazprom a precizat că va fi efectuat un control de mediu la primul tronson, în cadrul unui program care va costa 40 de milioane de euro pe trei ani, şi a amintit că s-au cheltuit circa 100 milioane de euro pentru construcţia acestuia. Nord Stream urmează să permită transportul a 55 miliarde de metri cubi de gaz pe an de la Vîborg până în oraşul german Greifswald, trecând prin apele teritoriale ale Rusiei, Finlandei, Suediei, Danemarcei şi Germaniei. Acţiunile Nord Stream AG sunt deţinute de Gazprom (51%) şi companiile germane Wintershall Holding şi E.ON Ruhrgas, câte 15,5% fiecare, firma olandeză Gasunie şi cea franceză GDF Suez, câte 9% fiecare. Gazoductul, care ocoleşte Ucraina, Belarus, Polonia şi alte state de tranzit pentru gazele ruseşti exportate în Europa, ar putea fi finalizată în 2012. Nord Stream va fi capabilă să asigure livrări de gaze naturale suficiente pentru aprovizionarea a 26 de milioane de locuinţe în Europa, atunci când va ajunge la capacitate maximă, în 2012. Gazoductul reprezintă prima legătură directă între Europa Occidentală şi Rusia, care furnizează aproximativ 25% din gazul folosit în UE.
