de Razvan Iorga | mai 28, 2019 | Analize, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, Razboi energetic, România, UE
Președintele prorus al R. Moldova Igor Dodon s-a întâlnit pe 30 ianuarie 2019, la Moscova, cu directorul executiv al Gazprom, Alexei Miller
Moscova pare să dețină toate cărțile în negocierile privind livrările de gaze către Moldova, cel puțin pentru moment. Mișcarea recentă a Rusiei de a încerca să recupereze datoriile uriașe ale R. Moldovei la gaze a subliniat încă o dată necestitea Chișinăului de a găsi surse urgent alternative de aprovizionare cu energie, dar acest lucru pare puțin probabil până în 2020, se arată într-o analiză a Balkan Insight, preluată de EvZ Moldova.
La jumătatea lunii mai, gigantul energetic rus Gazprom a înaintat o cerere la Curtea Internațională de Arbitraj Comercial din Rusia pentru recuperarea a peste 300 de milioane de dolari cu titlul de datorii de la compania moldovenească de transport gaze MoldovaGaz pentru gazul livrat în 2016.
Gazprom a făcut un pas similar anul trecut pentru datorii de 428 milioane dolari aferente anului 2015.
Mișcarea poate fi o formalitate, dar subliniază amploarea dependenței Republicii Moldova de Rusia față de aprovizionarea cu gaze, dependența pe care Moscova a folosit-o în mod repetat ca pârghie politică în fosta republică sovietică, care s-a orientat spre Vest, în 2009, odată cu răsturnarea guvernului comunist de atunci.
R. Moldova cochetează cu ideea de a fi racordată la sistemul energetic european via România, dar livrările de gaz prin conducta Iasi-Ungheni-Chișinău par puțin probabil să vină mai devreme de 2020.
Chișinăul, între timp, se confruntă cu perspectiva de a avea de acord cu noi prețuri pentru gazul rusesc, atunci când contractul său actual cu Gazprom expiră la sfârșitul acestui an. R. Moldova are puține pârghii de negociere pentru a obține rate mai avantajoase, dar și acelea riscă să dispară, spun experții.
Rusia și Turcia așteaptă să finalizeze construcția conductei TurkStream până la sfârșitul anului 2019, aducând gaze către Turcia și Balcani pe sub Marea Neagră, ocolind R. Moldova și Ucraina.
Finalizarea TurkStream ar putea face ca gazoductul Trans-balcanic, construită în anii 1990 și care trece prin R. Moldova și Ucraina, să fie irelevant ca pârghie în viitoarele negocieri dintre Chișinău și Gazprom.
„Pârghiile de negociere ale Chișinăului s-au înrăutățit, deoarece Rusia finalizează conducta prin Turcia, respectiv pozitia exclusivă a Moldovei privind tranzitul de gaze este pierdut. În schimb Moldova nu are alternativa de alimentare cu gaze. Astfel va fi nevoită să accepte condițiile impuse de Rusia”, a declarat pentru BIRN, expertul economic Sergiu Gaibu, director de programe la think tank-ul „Expert Group” din Chișinău.
„Lucrările la gazoductul Iași-Chișinau au fost tărăgănate în primul rând de birocrația ineficientă de la Chișinău. Cea mai bună soluție pentru a reuși este sa fie procurată și instalată o statie de pompare în regim revers pe una din cele trei țevi de tranzit din sudul R, Moldova. Această este soluția cea mai ieftină și rapidă”, mai precizează expertul citat.
În lipsa acestui lucru, Moldova nu are alternativă la furnizarea de gaze, a avertizat Gaibu. „Astfel, va trebui să accepte condițiile impuse de Rusia”.
Gaz pe gratis
În mod ironic, mai mult de 90% din datoria istorică a Moldovagaz, despre care Gazprom spune că se ridică la peste 6,2 miliarde dolari, este pentru gazul livrat în regiunea separatistă transnistreană, sprijinită de Rusia.
Un tanc sovietic încă „păzește” centrul Tiraspolului
Regiunea separatistă nu a plătit pentru gaze naturale de la Moscova din 2006. MoldovaGaz este deținută de Gazprom în proporție de 50% și de statul moldovenesc de 35%, alte 13% fiind deținute de regimul sepatist transnistrean prin Tiraspolgaz.
Transnistria, unde Rusia a stabilit o forță de menținere a păcii de la începutul anilor 1990, folosește abundența de energie ieftină pentru a se transforma într-un hub regional pentru minarea de criptomonede, o mișcare care ar putea crește consumul de gaze.
Andrei Betanov, directorul Agenției de Investiții din Transnistria, a declarat pentru BIRN că criptominarea are un potențial serios pentru regiune.
„Da, poate aduce mai mulți bani pentru buget”, a declarat el pentru BIRN.
Banii pe care Transnistria îi economisește pe gaz sunt acumulați într-un așa-numit „cont de gaze”, folosit de autoritățile secesioniste din Transnistria pentru a susține economia regiunii.
Problemă electorală
Gazul rusesc este o chestiune invocată frecvent ca temă de campanie în alegerile din R. Moldova, politicienii pro-ruși marșând pe potențialul lor de a câștiga concesii de la Moscova sub formă de prețuri mai scăzute la gaze.
Foto: BIRN
În ultimele alegeri, în luna februarie a acestui an, Partidul Socialist pro-rus, PSRM, a jucat foarte mult cartea gazului, promițând că, în cazul în care vor fi aleși, vor reduce rapid prețurile la gaze.
În ianuarie, președintele pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon (foto stânga), s-a întâlnit cu președintele Gazprom, Alexei Miller (foto dreapta), la Moscova, pentru a discuta despre livrările de gaze.
„Am discutat despre problemele legate de livrarea gazelor naturale din Federația Rusă în Moldova și despre politica de prețuri pentru îmbunătățirea situației consumatorilor moldoveni”, a declarat Dodon după întâlnire.
El a insistat că prețurile nu vor fi ridicate ridica și au sugerat că, dacă PSRM va veni la putere, problema va fi rezolvată fără întârziere.
Dodon a remarcat că el și Miller au același semn zodiacal, Vărsător, reprezentând împreună o „echipă serioasă”.
Gazprom, însă, nu a avut nici o dispoziție pentru glume și a ridicat prețul pe care îl plătește Moldovei în primele trei luni ale anului 2019 cu 25%, față de aceeași perioadă a anului trecut, la 237,46 dolari pe mia de metri cubi.
Consumul de gaz din Moldova este în creștere; țara a importat mai mult în 2018 din Rusia – 1,13 miliarde metri cubi – decât în orice moment din 2011, în creștere cu aproximativ 9,3% în 2017.
Reguli clare, nu doar infrastructură
Având în vedere vulnerabilitatea securității energetice a Moldovei, expertul în energetică Ana Nutu de la „Expert Forum”din București a declarat pentru BIRN că ar putea fi nevoie de negocieri trilaterale între Uniunea Europeană, Ucraina și Moldova.
Astfel de discuții s-ar putea referi la rezolvarea problemelor de reglementare și tehnice privind livrările de gaze din Ucraina în R. Moldova, a spus ea.
Conectivitatea cu România se poate confrunta cu alte întârzieri, spun experții.
„Cel mai probabil, interconectorul va fi finalizat” în 2020, a declarat Nutu pentru BIRN. „Dar asta nu înseamnă neapărat că va exista o alternativă reală pentru consumatorul moldovean […] Sunt necesare reguli de piață pentru ca furnizorii din România să vândă gaze către Moldova; nu este vorba numai de infrastructură „.
„E nevoie ca Moldova să scape de dependența de energie electrică din Transnistria, să poată cumpară din România și din Ucraina și să aibă de unde alege. Pentru asta, trebuie organizate licitații transparente pentru achiziția de energie electrică, deoarece atunci când va exista interconexiunea cu România, să existe interes din partea unor furnizori români să intre într-o piață care poate oferi condiții corecte „, a spus Nutu.
„Întrebarea este dacă factorii de decizie de la Chișinău doresc cu adevărat să rezolve această problemă sau nu”, mai precizează experta.
Cu toate acestea, Gaibu a mai spus că trebuie luată în calcul și ipoteza cum că Gazprom ar putea condiționa orice nou contract de gaze cu privire la garanția datoriilor din partea guvernului moldovean „care, evident, în viitor s-ar transforma în datoria națională a Republicii Moldova”.
O analiză semnată de Mădălin Necșuțu, Chișinău
de Razvan Iorga | dec. 13, 2017 | Federatia Rusa, Razboi energetic, România, Știri
Trangaz amână cumpărarea Vestmoldtransgaz din Republica Moldova, compania ce ar urma să gestioneze gazoductul Ungheni-Chișinău și conectarea Republicii Moldova la sistemul energetic european via România. Probleme mari în privința planurilor României de a deveni, prin intermediul Transgaz, principalul acționar al societății din Republica Moldova Vestmoldtransgaz care va gestiona gazoductul Ungheni-Chișinău și ar racorda astfel R. Moldova la sistemul energetic european.
Ministerul Economiei de la București, care controlează operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, Transgaz, cu 58,5% din acțiuni, a votat în AGA de marți a companiei împotriva rectificării bugetului pe 2017 al Transgaz prin suplimentarea cheltuielilor pentru investiții de anul acesta cu 41 milioane lei, sumă necesară preluării Vestmoldtransgaz, operatorul moldovean al gazoductului Iași-Ungheni, scrie profit.ro.
Votul negativ al ministerului a condus însă la neaprobarea în AGA a rectificării bugetare solicitate de Transgaz în scopul participării la privatizarea Vestmoldtransgaz.
Vestmoldtransgaz a fost scoasă la privatizare pentru 180 de milioane de lei moldovenești (circa 41 milioane lei românești sau 9 milioane euro) și cu obligația realizării de investiții de 93 milioane euro în următorii 2 ani, sumă echivalentă cu valoarea proiectului de extindere până la Chișinău a gazoductului Iași-Ungheni și de majorare a capacității de transport a acestuia.
Agenția anunțase inițial că Vestmoldtransgaz, care administrează gazoductul Iași-Ungheni, va fi scoasă la licitație în perioada 27 noiembrie- 1 decembrie 2017. Ulterior, APP a prelungit de două ori termenul, ultima dată la jumătatea lunii trecute, când a stabilit drept dată limită pentru depunerea ofertelor ziua de 28 decembrie. Până atunci mai sunt două săptămâni. În schimb, în AGA Transgaz de marți s-a aprobat, cu votul pozitiv al Ministerului Economiei, înființarea în Republica Moldova a SRL-ului prin care ar urma să fie preluat Vestmoldtransgaz.
de Razvan Iorga | sept. 25, 2017 | Federatia Rusa, Principal, Știri, Turcia, UE
Directorul Gazprom, Alexei Miller și directorul Botaș, Mehmet Konuk, la semnarea înțelegerii pentru Turkish Stream
Consiliul director al Gazprom a aprobat, luni, crearea unei companii noi de tip joint-venture cu turcii de la Botas pentru construcția terestră a gazoductului Turkish Stream, se precizează într-un comunicat al gigantul energetic rus. Membrii board-ul Gazprom au aprobat achiziția a 50% din acțiunile noii companii ce poată numele de TurkAk·m Gaz Tas·ma A.S., cu o sumă totală de 50.000 de lire turcești
O sursă din cadrul companiei a precizat pentru Tass că această companie de tip joint-venture a fost creată pe baze de paritate pentru construirea secțiunii terestre a celei de-a doua linii a gazoductului Turkism Stream pe teritoriul Turciei. Gazprom a anunțat deja o posibilă injecție financiară în gazoductul Turkish Stream de 50 de miliarde de ruble în 2017 (echivalentul a 863 de milioane de dolari. Anterior, compania rusă a preconizat o investiție de 41,92 de miliarde de ruble rusești (circa 695 de milioane de dolari) în 2017.
Pe 14 septembrie, Comitetul de Management al Gazprom a aprobat revizuirea documentelor legate de programul investițional și optimizarea costurilor pentru 2017. Ca urmare a acestor rectificări, investiția totală în acest proiect energetic se va ridica la 19,4 miliarde, cu 23,9% mai mult decât programul investițional aprobat în 2016.
Turkish Stream se vrea a fi un gazoductul menit să lege Rusia, pe sub Marea Neagră către partea europeană a Turciei și mai departe până la granița cu Grecia. Tronsolul submarin al acestuia va avea o lungime de 910 kilometri, iar cea terestră pe teritoriul Turciei va fi de 180 de kilometri. Pe data de 7 mai, Rusia a demarat construirea secțiunii subacvatice din Marea Neagră. Prima linie a gazoductului va fi destinată aprovizionării cu gaze naturale rusesști pentru piața internă a Turciei, iar cea de-a doua pentru piețele europene din sudul și sud-estul continentului.
de Razvan Iorga | sept. 21, 2017 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri
Gigantul rus Gazprom intenționează să poarte discuții pe așa-numita „rută vestică” a aprovizionării cu gaze în viitorul apropiat cu China, a declarat vicepremierul rus Arkadi Dvorkovici în cadrul discuțiilor din comisiile interguvernamentale sino-ruse privind cooperarea în domeniul energiei și a combustibililor. „Problema (rutei vestice -n.r.) nu au fost discutate în detaliu (la întâlnire -n.r.). A fost menționat, pe de op arte, interesul în ceea ce privește construcția infrastructurii rămase de terminat, pe de altă parte, abordările legate de implementarea proiectului sunt diferite. S-a decis ca discuțiile să continue într-un format mai puțin oficial pentru astăzi, cu toate că principalele discuții sunt așteptate în cadrul vizitei directorului Gazprom Alexei Miller”, a declarat acesta.
În prezent, Gazprom construiește gazoductului „Puterea Siberiei”, care va pompa gaz din giganticul depozit de petrol și gaz condensat de la Chayanda în regiunea Iakutia și din depositul de gaze condensate de la Kovikta în regiunea Irkuțk din estul Siberiei pentru livrări de gaz pentru piața internă (via Habarovsk și Vladivostok) și mai departe pentru exporturi în China. Secțiunea gazoductului destinată Chinei va fi construită lângă Blagovelchensk. „Ruta estică” a gazoductului trebuie să livreze 38 de miliarde de metri cubi anual de gaz natural către China pentru următorii 30 de ani.
În 2017, Gazprom a investit în gazoductul „Puterea Siberiei” nu mai puțin de 2,7 miliarde de dolari, deși costurile inițiale au fost aproximate unde la 1,3 miliarde de dolari.
Parteneriatul dintre China și Rusia pentru construirea și operarea gazoductului în zonele de frontieră a fost cuprins în cadrul unui acord interguvernamental ce datează din 13 octombrie 2014. În 2015, Gazprom și compania chineză CNPC au semnat un acord pe baza condițiilor de bază a livrărilor de gaze din vestul Siberiei către China via „ruta vestică” (conducta „Puterea Siberiei -2). Inițial, livrările au fost concepute pentru 30 de miliarde de metri cubi pe an. De asemenea, în 2015, cele două companii au semnat un memorandum privind livrările de gaz rusesc dinspre Extremul Orient rus către China. Pe 25 iunie 2016, Gazprom și CNPC au mai semnat un memorandum privind depozitarea de gaze și energie electrică în China.
de Razvan Iorga | sept. 20, 2017 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, Razboi energetic, România, Știri, UE
Ministerul Energiei de la București a emis, săptămâna trecută, autorizaţia de construire a conductelor de transport al gazelor naturale pe ruta Oneşti-Gherăşti şi Gherăşti-Leţcani. Acest proiect este o parte a planului România de exploatări viitoare a resurselor energetice din Marea Neagră, care apoi să poată fi distribuite, inclusiv în Republica Moldova. Prin realizarea acestui proiect s-ar completa numărul conductelor existente în vederea creşterii capacităţii de transport al gazelor în special în perioada de iarnă, R. Moldova fiind în prezent dependentă de gazele rusești, furnizate de Gazprom.
„Este a doua autorizaţie de construire pe care Ministerul Energiei o emite în acest an: după proiectul BRUA, am reuşit ca prin structura pe care am înfiinţat-o în cadrul ministerului, să asigurăm condiţiile începerii lucrărilor şi la conductele din Nord-Estul României. Realizarea acestui proiect pregăteşte momentul în care România va începe exploatarea rezervelor de gaze din Marea Neagră şi contribuie la consolidarea infrastructurii pentru BRUA. De asemenea, realizarea acestui proiect va crea premizele unei noi pieţe de desfacere a gazelor către Republica Moldova, la un debit de 1,5 miliarde de metri cubi de gaz pe an. Totodată, noile conducte vor putea asigura o presiune compatibilă cu cea din sistemul de gaze al Republicii Moldova, astfel că, la graniţă va fi asigurată o presiune de 38 bar”, declară ministrul Energiei, Toma Petcu.
Construcţia efectivă a celor două conducte este estimată să înceapă în 2018, iar intrarea în operare este programată pentru 2019, a informat Ministerul Energiei, precizând că bneficiarul investiţiei este Transgaz, iar costurile proiectului sunt estimate să ajungă la 131,7 milioane de euro, dintre care 47 de milioane de euro vor fi reprezentate de fonduri nerambursabile. Proiectul are două obiective: în primul rând, construcţia tronsonului Oneşti-Gherăşti (cu o lungime de 104 kilometri) şi realizarea conductei Gherăşti-Leţcani (cu o lungime de 65 kilometri). Pe lângă aceste două conducte, proiectul prevede şi construirea a două staţii de comprimare, la Oneşti (jud. Bacău) şi Gherăşti (jud. Neamţ).
Cele două conducte, cu o lungime totală de 169 kilometri, urmează să fie conectate la gazoductul Iaşi-Ungheni (Rep. Moldova) şi vor contribui la consolidarea infrastructurii pentru BRUA. „Dezvoltarea infrastructurii de transport al gazelor naturale în zona de Nord-Est a României (în judeţele Bacău, Neamţ şi Iaşi) va îmbunătăţi aprovizionarea cu gaze a consumatorilor din regiune şi va asigura capacitatea de transport către Republica Moldova”, se precizează în comunicat Ministerului Energiei de la București.
