Ar fi „catastrofal” ca actuală criză dintre Rusia şi Ucraina să degenereze în război, a avertizat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, în discursul său de deschidere a Conferinţei de Securitate de la Munchen, care adună numeroşi lideri internaţionali.
„În contextul concentrării de trupe ruseşti în jurul Ucrainei, sînt profund îngrijorat de amplificarea tensiunilor şi de speculaţiile privind un conflict militar în Europa”, a afirmat el. Dacă se va întîmpla asta, „ar fi catastrofal”, a avertizat şeful ONU, adăugînd că „nu există alternativă la diplomaţie”.
Lideri internaţionali şi diplomaţi de rang înalt se reunesc la Munchen, în sudul Germaniei, de vineri pînă duminică, pentru trei zile de discuţii despre chestiuni de apărare şi de securitate. Această conferinţă anuală survine în contextul tensiunilor dintre Moscova şi Occident, acesta din urmă temîndu-se că trupele ruseşti s-ar pregăti să invadeze Ucraina.
Numeroase reuniuni în diverse formate vor avea loc la Munchen, unde vor fi prezenţi, printre alţii, vicepreşedinta SUA, Kamala Harris, secretarul american de stat Antony Blinken, principalii miniştrii de externe din UE, şeful NATO, Jens Stoltenberg, şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Federația Rusă, de obicei prezentă la această conferinţă, nu a trimis reprezentanţi în acest an.
Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, debarcă la Kiev
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan îl va vizita pe omologul său Volodimir Zelenski în Ucraina, după ce a prezentat Turcia ca mediator pentru a atenua tensiunile cu Rusia, iar un oficial a spus că nu va fi de nicio parte în această criză.
Turciaa vândut drone sofisticate Ucrainei şi a încheiat un acord pentru a produce mai multe în apropiere de Kiev. Moscova a criticat dur acordul turco-ucrainean.
Vizita lui Erdogan vine după cele ale liderilor statelor membre NATO din Marea Britanie, Polonia şi Ţările de Jos la Kiev. Turcia are relaţii strânse cu Kievul şi Moscova, dar a spus că ar face ceea ce este necesar ca membru NATO dacă Rusia invadează.
Ankara şi-a oferit în noiembrie ajutorul pentru a detensiona situaţia şi luna trecută surse diplomatice turce au declarat că atât Rusia, cât şi Ucraina sunt deschise acestei idei.
Un alt oficial turc, care a vorbit sub anonimat, a spus că Erdogan va cere ambelor părţi să fie reţinute, adăugând că Ankara vrea să continue cooperarea cu ambele ţări „foarte importante”.
„Abordarea Turciei nu este să aleagă o parte sau să se opună unei ţări aflată în situaţie de tensiune”, a spus oficialul. „Odată cu iniţiativa lui Erdogan şi cu unele dintre mesajele pe care le va transmite, ne aşteptăm să se diminueze tensiunile”.
Blocaj pontic
Turcia are ieșire la Marea Neagră, alături de Ucraina şi Rusia. Erdogan a spus că acest conflict ar fi inacceptabil în regiune şi a avertizat anterior Rusia că o invazie nu ar fi înţeleaptă.
Deşi cooperează cu Rusia în domeniul apărării şi energiei, Turcia s-a opus politicilor Rusiei în Siria şi Libia, precum şi anexării peninsulei Crimeea în 2014.
Prim-ministrul ucrainean a spus miercuri că Ucraina şi Turcia vor semna mai multe acorduri, inclusiv un acord de liber schimb în timpul discuţiilor de la Kiev.
Surse oficiale dinTurcia a declarat pentru Reuters că Ankara se aşteaptă ca tensiunile să se diminueze după întâlnirea de la Kiev. Miercuri, Ankara şi Kiev au declarat că vor semna un acord de liber schimb şi alte înţelegeri.
Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, decis să revină în clubul F-35
Ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, a declarat sâmbătă că negocierile dintre SUA și Turcia cu privire la programul F-35 sunt „în desfășurare”, urmând ca o întâlnire să aibă loc în SUA în zilele următoare. Sursa citată a menționat că Turcia se află în prezent în negocieri cu SUA cu privire la programul avioanelor de luptă F-35.
Media turcă a relatat că oficialii turci și americani se vor întâlni în curând pentru a discuta despre programul avioanelor de luptă F-35, din care Turcia a fost exclusă după ce oficialii apărării de la Ankara au decis achiziţioneze sisteme ruseşti de apărare antiaeriană S-400.
Negocieri dificile
„Negocierile cu Statele Unite pentru F-35 sunt în desfășurare. În zilele următoare, va avea loc o întâlnire în Statele Unite pentru a discuta problema F-35, pregătirile sunt în curs de desfășurare”, a declarat Akar, citat de agenția de stat Anadolu.
Anterior, în 2019, SUA au exclus Turcia din programul F-35 după ce Ankara a achiziționat sistemul de rachete de apărare aeriană S-400 din Rusia.
Ankara a adăugat că achiziționarea de către Turcia a sistemelor ruseşti de apărare a fost o „necesitate”, deoarece nu a putut găsi un partener NATO de la care să achiziționeze un sistem similar în condiții rezonabile.
SUA au susținut că achiziția de către Turcia a unor sisteme ruseşti de rachete a fost în contradicţie cu poziția sa de stat membru al NATO. Washingtonul a impus anul trecut sancțiuni industriei turce de apărare, ca răspuns la decizia Ankarei de a cumpăra armament din Rusia.
F-16 vs. F-35
La sfârşitul lui anului trecut, Ankara a solicitat Statelor Unite să-i vând 40 de avioane de luptă F-16, în versiunea cea mai avansată Block 70, împreună cu 80 de kituri de modernizare pentru flota existentă de avioane F-16 – coloana vertebrală a Forțelor Aeriene Turce.
Modernizarea flotei actuale de avioane F-16 fiind o chestiune crucială pentru Turcia până când va putea fie să construiască, fie să cumpere o aeronavă de ultimă generație.
Turcia susţine că a solicitat Statelor Unite să-i vând 40 de avioane de luptă F-16, în versiunea cea mai avansată Block 70, ca o compensaţie pentru excluderea Ankarei din programul F-35 Joint Strike Fighter.
La momentul respectiv, ministerul turc al Apărării, Hulusi Akar, a precizat că Turcia va trebui să ia în considerare alternative pentru a-și asigura securitatea, dacă Statele Unite vor răspunde negativ la solicitarea Ankarei pentru noi avioane F-16.
Supărare turcă
Turcia a amenințat în repetate rânduri că va apela la Moscova, dacă Statele Unite refuză să vândă avioane F-16 – Ankara putând să se orienteze către o posibilă achiziţie de aeronave ruseşti Su-35 şi Su-57.
Ministrul turc s-a referit şi la ceea ce el a numit un embargou asupra armelor, „secret sau asumat”, la adresa Turciei, din partea aliaţilor săi din NATO, fără a numi vreo ţară. „Slăbirea forţelor armate turce înseamnă slăbirea NATO”, a declarat el.
Canada a blocat exporturile de arme către Turcia din aprilie 2021, după ce a descoperit că tehnologia sa cu privire la drone vândută Ankarei a fost folosită de Azerbaidjan în timpul războiului acestei ţări împotriva Armeniei.
Iar în 2020, SUA au impus sancţiuni agenţiei turce de armament, după cumpărarea de către Ankara a unui sistem de apărare antiaeriană rusă. (Mihai Isac)
Președintele Rusiei Vladimir Putin a declarat că statele OTSC nu vor permite escaladarea situației și implementarea scenariului revoluțiilor colorate, așa cum s-a întâmplat în alte țări.
„Măsurile luate pe linia OTSC arată că noi nu vom permite să fie perturbată situația la noi acasă și implementarea scenariului așa-ziselor revoluții colorate”, a declarat liderul de la Kremlin.
Vladimir Putin participă la summitul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, unde se discută despre situația din Kazahstan. Din OTSC fac parte Kazahstan, Federația Rusă, Belarus, Kîrgîzstan, Tadjikistan și Armenia. Organizația s-a format sub egida Moscovei, intervenția din Kazahstan fiind prima operațiune din istoria organizație.
Probleme sociale
Acțiunile de protest în Kazahstan au început în primele zile ale noului an. Locuitorii orașelor Zanaozen și Aktau, care sunt situate în regiunea producătoare de petrol Mangistau, au ieșit pe străzi pentru a protesta împotriva dublării prețului gazului petrolier lichefiat, care este folosit în calitate de combustibil pentru mașini.
Ministerul kazah al Energeticii a explicat că de la 1 ianuarie costul său a început să se formeze la tranzacțiile bursei electronice în baza cererii și ofertei. Pe 4 ianuarie, autoritățile au anunțat că sunt pregătite să îndeplinească principala revendicări ale protestatarilor – reducerea prețului gazelor. Protestele s-au extins și în alte orașe, fiind arestate câteva mii de persoane.
În dimineața zilei de 5 ianuarie, președintele țării Tokaev a demis guvernul și a dispus introducerea reglementării de stat a prețurilor la gazul lichefiat și la benzină, pentru o perioadă de șase luni. El a anunțat, de asemenea, că va prelua funcția de șef al Consiliului de Securitate, care a fost condus anterior de primul președinte al țării, Nursultan Nazarbaev, și a anunțat noi măsuri pentru soluționarea situației.
OTSC, colac de salvare
La ședința Consiliului de Securitate, Tokaev a informat că a cerut ajutor OTSC „pentru a depăși amenințarea teroristă”. Consiliul de Securitate Colectivă al organizației a decis să trimită forțe de menținere a păcii în Kazahstan, care vor rămâne acolo pentru o perioadă limitată.
Tokaev i-a avertizat pe protestatari că autoritățile vor lua măsurile cele mai dure împotriva protestatarilor, deoarece sunt deja morți și răniți în rândul forțelor de ordine. În întreaga țară a fost introdusă starea de urgență.
Moscova condiționează
Moscova regretă faptul că Statele Unite continuă să insiste pe concesii unilaterale din partea Rusiei și, în locul unei abordări constructive, preferă speculațiile, ceea ce nu poate fi bază pentru o discuție productivă privind garanțiile de securitate, a declarat, pentru RIA Novosti, viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov. El a amintit că la negocieri se va insista pe refuzul NATO de a continua să se extindă și de a amplasa arme de atac în aproapierea granițelor ruse.
”Totul în formă legală. Din păcate, auzim tot felul de speculații pe tema că Rusia trebuie să facă asta, trebuie să facă cealaltă, trebuie să întreprindă pasul acesta, pasul celălalt… De nenumărate ori am reacționat la o asemenea abordare a problemei – și nu oricum, ci la toate nivelurile, dar aici nu poate fi bază pentru nici un fel de acord, nici pentru o discuție productivă”, a subliniat diplomatul.
Discurs dur
Riabkov a recunoscut că, în procesul dezbaterilor, Moscova se va confrunta cu lipsa dorinţei colegilor occidentali de a ”percepe în mod real” cerințele, și anume – garanții legate de stoparea extinderii, precum și ”lichidarea a tot ceea ce a creat Alianța, mânată de fobii antirusești și de tot felul de idei false despre ce înseamnă esența politicii Rusiei începând din 1997”.
”Numai că, firește, sub presiune și în regim de amenințări formulate constant la adresa noastră, de către participanții occidentali, la viitoarele contacte nu vom face nici o concesie”, a spus viceministrul. Potrivit spuselor sale, nici o altă tactică la negocieri nu răspunde intereselor de securitate ale statului.
În același timp, Riabkov nu a exclus posibilitatea ca dialogul cu SUA privind garanțiile de securitate, de la Geneva, să se limiteze la o singură întâlnire, dacă Statele Unite nu își vor exprima disponibilitatea de a discuta despre preocupările părții ruse.
”Nu pot exclude nimic; este un scenariu cât se poate de posibil”, a declarat Riabkov, subliniind că SUA, dar, în special ”grupul lor de sprijin, în persoana altor state NATO, nu trebuie să-și facă iluzii în acest sens”.
Întrebări americane
Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că Washingtonul are întrebări cu privire la cererea Kazahstanului adresată unei organizaţii de securitate regională condusă de Rusia prin care îi cere ajutorul în reprimarea protestelor care au provocat zeci de morți în această țară din Asia Centrală.
Înaltul diplomat american a spus că autoritățile kazahe „au cu siguranță capacitatea de a face față în mod corespunzător protestelor”, așa încât să respecte drepturile protestatarilor, menținând în același timp legea și ordinea. „Așa că nu este clar de ce (autoritățile kazahe) simt nevoia unei asistențe din exterior”, a afirmat Blinken, pe 7 ianuarie, într-o conferință de presă.
La începutul acestei săptămâni, Kazahstanul a cerut ajutorul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, pe fondul protestelor provocate de creșterea prețului la combustibili. Dintre țările membre, Rusia a trimis cei mai mulți soldați – câteva mii – în Kazahstan.
Blinken a făcut comentariile după ce președintele kazah Kasîm-Jomart Tokaiev i-a avertizat pe manifestanți că forțele de securitate au primit ordinul „să tragă pentru a ucide”, chiar dacă forțele de poliție păreau să dețină controlul asupra majorității orașelor din Kazahstan. Ministerul de Interne a declarat că Piața Republicii din Almatî, unul dintre principalele focare de violență, a fost curățată de ceea ce a numit „grupurile criminale”. (Mihai Isac)
Preşedintele rus Vladimir Putin a susţinut că populaţia din estul Ucrainei în război, o zonă aflată în prezent în centrul unor noi tensiuni între Moscova şi Occident, ar suferi de o ”rusofobie”, un ”prim pas către un genocid”.
”Trebuie să vorbesc despre rusofobie ca un prim pas către un genocid. Este ceea ce se întâmplă în momentul de faţă în Donbass (numele acestei regiuni, ndlr), o vedem, o ştim cu siguranţă. Şi aceasta seamănă desigur cu genocidul despre care aţi vorbit”, a afirmat liderul rus unui jurnalist, în cursul unei reuniuni cu Consiliul prezidenţial pentru drepturile omului.
Amenințare militară
Ucraina şi Occidentul au denunţat în ultimele săptămâni concentrarea unor efective de aproape 100.000 de soldaţi ruşi la frontiera ucraineană, generând temeri cu privire la o invazie, în timp ce Moscova neagă un scenariu de război.
Armata rusă a desfăşurat lângă Voronej (250 km de frontiera ucraineană) sisteme antiaeriene Buk în configurare deplină de luptă, dezvăluie joi Conflict Intelligence Team (CIT), un grup de jurnalişti ruşi de investigaţie, publicând imagini de pe teren, potrivit agenţiei de presă ucrainene Glavkom.ua şi Radio Svoboda (RFE/RL).
În aprilie 2020 în zona respectivă a regiunii Voronej Rusia a instalat o tabără militară de proporţii, unde la ora actuală sunt transferate echipamente şi tehnică de luptă din alte regiuni ruse.
Capcana TikTok
Înregistrările video care însoţesc dezvăluirile jurnaliştilor de la Conflict Intelligence Team au fost făcute la gara feroviara Maslovka şi au fost postate pe TikTok.
Imaginile arată numeroase dispozitive de artilerie autopropulsată Msta-S, tancuri T-80U, precum şi sisteme de apărare antiaeriană „Buk M1”, compuse dintr-un lansator de rachete autopropulsat ZRK 9K37 „Buk”, un sistem de lansare-încărcare SAM 9K37 „Buk” şi un vehicul de transport KrAZ 9M38.
Trenurile cu echipamente şi tehnică militară, de pe care au fost şterse numerele de înmatriculare, au sosit din regiunea Moscova (Naro-Fominsk), regiunea Nijni Novgorod (Iliino) şi regiunea Smolensk (Krasnîi Bor), potrivit CIT.
„Aceste date ne permit să concluzionăm că, în pofida discuţiilor dintre Putin şi Biden, concentrarea trupelor ruse în zonele care se învecinează cu teritoriile controlate de Kiev continuă”, apreciază jurnaliştii de la CIT.
Site-ul de monitorizare a traficului feroviar gdevagon.ru arată că miercuri trenul cu care au fost aduse sistemele „Buk” la Voronej se afla încă în punctul de sosire, ceea ce înseamnă că discuţia cu preşedintele american nu a dus deocamdată la retragerea trupelor ruse de la graniţa cu Ucraina.
Îngrijorare rusă
La o zi după discuţia cu Biden, preşedintele Putin, răspunzând la o întrebare din partea jurnalistului Kommersant dacă Rusia intenţionează într-adevăr să atace Ucraina, a afirmat că Rusia are dreptul să se apere, acuzând Ucraina şi NATO de situaţia tensionată de la frontiera ruso-ucraineană.
Putin consideră inacceptabilă aderarea Ucrainei la NATO şi a afirmat că Rusia va lua măsuri adecvate în legătura cu ameninţările la adresa securităţii sale, cerând garanţii juridice în scris că Alianţa Nord-Atlantică nu se va extinde către Est.
A doua zi după discuţiile cu omologul său american, preşedintele rus a declarat că va transmite SUA şi partenerilor lor din NATO propuneri „în domeniul securităţii”, iar Biden a exclus posibilitatea de a trimite trupe americane în Ucraina chiar şi în cazul unei invazii ruseşti.
Informaţiile potrivit cărora Rusia ar pregăti o ofensivă la scară largă în Ucraina nu corespund realităţii, a declarat joi şeful Statului Major al armatei ruse, Valeri Gherasimov.
Războiul acuzațiilor
Ţările NATO acordă o atenţie excesivă mişcărilor de trupe pe teritoriul Federaţiei Ruse, deşi relocarea unităţilor militare este o „practică de rutină pentru forţele armate ale oricărui stat”, a explicat el.
Gherasimov susţine că „informaţiile difuzate de media despre o presupusă iminentă invazie rusă în Ucraina sunt o minciună”.
Şeful Statului Major al armatei ruse a mai spus că livrarea de arme de către alte ţări forţelor militare ucrainene „escaladează şi mai mult situaţia şi aşa tensionată” în Donbas.
În acelaşi timp, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a acuzat joi guvernul ucrainean că transferă artilerie grea în zona liniei de contact din Donbas, în estul Ucrainei şi că doar „mimează” negocierile pentru rezolvarea conflictului în Doneţk şi Lugansk. (Mihai Isac)
