de Isac Mihai | mai 28, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Oligarhul Ihor Kolomoisky amenință FMI
Ihor Kolomoisky, oligarhul care a sprijinit financiar și mediatic campania electorală a noului preşedinte al Ucrainei, Volodymyr Zelensky, vrea ca ţara să urmeze modelul Greciei şi să respingă programul de austeritate al Fondului Monetar Internaţional (FMI) sau să declare insolvenţa datoriei externe, aşa cum a făcut şi Nicolae Ceauşescu cu România, relatează Financial Times, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Declarațiile făcute de Igor Kolomoisky transmit semnale de alarmă pentru susţinătorii vestici ai Kievului, consideră analiștii politici, chiar dacă Zelensky a anunţat că va rămâne la termenii iniţiali pentru bailout-ul de 3,9 miliarde dolari.
Revenire triumfală
Îngrijorările ucrainienilor şi ale oficialilor vestici cu privire la influenţa oligarhului Kolomoisky asupra noului preşedinte au crescut după ce miliadarul a revenit la Kiev luna aceasta, după doi ani de exil autoimpus. În acelaşi timp, avocatul său personal a fost deja numit șeful administrației prezidențiale a noului preşedinte de la Kiev, Vladymyr Zelensky.
„În opinia mea, ar trebui să ne tratăm creditorii aşa cum face Grecia. Acesta este un exemplu pentru Ucraina”, a declarat Kolomoisky. Acesta s-a referit la faptul că în disputa cu creditorii din 2015, statul elen a devenit prima ţară dezvoltată din lume care nu a reuşit să îşi achite datoriile către FMI.
SUA și UE, bune de plată
Kolomoisky a mai declarat că SUA și UE ar trebui să elimine datoria externă a Ucrainei în întregime ca plată pentru suferința țării în timpul luptei sale cu Rusia. „Acesta este jocul tău, geopolitica ta”, a spus el. „Nu-ți pasă de Ucraina. Vrei să rănești Rusia, iar Ucraina este doar o scuză. ”
Reamintim că Ucraina are nevoie de banii FMI-ului pentru a-şi finanţa datoria externă care reprezintă circa 60% din PIB. Plăţile ar trebui să crească anul acesta şi anul următor, moment în care oligarhul sugerează că Ucrainei nu ar trebui să îi fie frică să declare insolvenţa. „De câte ori a declarat Argentina insolvenţa? (..) Şi ce dacă au restructurat-o? Este normal”, adaugă el.
Uniunea Europeană, bună de plată
UE, vinovata de serviciu
În locul beneficiilor și accesului la piața europeană, Kievul a primit cote și restricții la exportul de produse în Uniunea Europeană, cam aceasta ar fi concluzia autorităților locale. Fostul ministru al economiei Ucrainei, Victor Suslov, citat de mass-media din Ucraina, a declarat că după ce a fost semnat acordul de asociere cu Uniunea Europeană, Kievul a fost de acord cu condiții nefavorabile, care au dus la agravarea crizei economice din Ucraina.
Fostul ministru a mai declarat că o parte a acordului este crearea condițiilor favorabile pentru comerț pentru ambele părți. Doar că, în locul beneficiilor mult așteptate și accesului la piața europeană, Kievul a primit cote și restrciții la exportul produselor în UE, în timp ce mărfurile europene, fără obstacole ajungeau pe rafturile magazinelor din Ucraina.
„Nu putem concura cu economia din Europa, dar am ajuns să fim de acord să colaborăm conform condițiilor stabilit și urmate în UE. Putem constata că acordul semnat nu oferă condiții egale, mai mult de atât îl putem caracteriza ca fiind unul baza pe discriminare„, a spus fostul ministru.
Totodată, acest a comunicat că Ucraina înregistrează doar pierderi din cauza că poate exporta doar materie primă, în timp ce europenii exportă la Kiev produsele finite. Pentru producătorii autohtoni fiind o problemă mare realizarea mărfurilor. „În urma acestui fapt, economia și industria noastră moare”, a mai adăugat acesta. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 27, 2019 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Caspica, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Președintele rus Putin, alături de liderii statelor membre UEEA
Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a avut la Nur-sultan (n.r.-Astana), capitala Kazahstanului, primele întîlniri informale cu Vladimir Putin, Alxandr Lukașenco și alți lideri ai țărilor Uniunii Eurasiatice, relatează mass-media de la Chișinău, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Vizita de lucru în Republica Kazahstan, unde are loc ședința Consiliului Suprem al Uniunii Economice Euroasiatice, va dura două zile, 28-29 mai. Agenda vizitei prezidențiale la Nur-Sultan prevede și întrevederi bilaterale cu liderii mai multor state-membre ale UEEA, precum Federația Rusă, Azerbaidjan, Kazahstan, etc..
Menționăm că Republica Moldova a obținut statutul de observator al Uniunii Economice Eurasiatice în luna mai 2018, datorită susținerii unanime a țărilor-membre ale acestei organizații. Cooperarea dintre Moldova și UEEA, care a început formal din momentul semnării Memorandumului corespunzător, în luna aprilie 2017. Organizația este considerată de unii analiști ca un vehicul pentru subordonarea statelor membre intereselor Kremlinului.
Președintele rus, Vladimir Putin, înger geopolitic pentru Igor Dodon
Desant în Rusia
Săptămâna trecuta, Igor Dodon a declarat că va pleca săptămâna aceasta la Moscova unde se va întâlni cu liderul rus Vladimir Putin. În marja unei întâlniri cu ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Vasneţov, președintele Dodon a declarat că la întoarcerea din Kazahstan, va întreprinde o vizită în Ufa, capitala Republicii Başkortostan, unde vor fi semnate acorduri de colaborare dintre această republică rusă și 4 regiuni ale Moldovei. (M.B.)
de Isac Mihai | mai 20, 2019 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina
Tătarii crimeeni, țintă favorită a FSB-ului din peninsulă
Autoritățile de la Kiev au solicitat comunităţii internaţionale să recunoască drept genocid deportarea stalinistă a 200.000 de tătari din Crimeea în urmă cu 75 de ani, relatează mass-media de la Kiev, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Cerem partenerilor noştri internaţionali să onoreze victimele inocente ale deportării, să condamne această crimă a regimului comunist totalitar şi să recunoască deportarea tătarilor din Crimeea din 1944 ca fiind un genocid”, potrivit ministerului afacerilor externe de la Kiev.
Recunoaștere la Kiev
Parlamentul Ucrainei, Rada Supremă, a recunoscut drept genocid deportarea tătarilor din Crimeea, iar pe 23 aprilie Mejils, adunarea populară a tătarilor din Crimeea, a făcut apel într-o scrisoare adresată statelor membre ale ONU să procedeze în mod similar.
Conform datelor deţinute de Kiev, 191.400 de persoane au fost deportate din Crimeea în primele două zile ale operaţiunii staliniste de deportare, în timp ce alte 5.989, acuzate că au cooperat cu Germania nazistă şi cu alte „elemente anti-sovietice” au fost arestaţi şi trimişi în Gulag sau în lagăre de muncă sovietice.
Tătarii din Crimeea, care au legături cu tătarii ruşi, au fost principalii locuitori ai peninsulei din Marea Neagră, anexată de Rusia în 2014, până când imperiul rus au cucerit-o în secolul al XVIII-lea.
În timpul perioadei staliniste, tătarii, asemenea cecenilor şi inguşilor, au fost deportaţi în masă în republici din Asia Centrală, reuşind să se întoarcă în Crimeea în timpul Perestroikăi şi, într-un număr mai mare, după căderea Uniunii Sovietice în 1991. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 17, 2019 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina
Volodymyr-Zelensky, noul-țar-de-la-Kiev
Rada Supremă de la Kiev (n.r.-parlamentul unicameral ucrainean) a fixat joi pentru lunea viitoare festivitatea de învestire a lui Volodimir Zelenski, ales preşedinte al Ucrainei cu peste 73% din voturi, după lungi tergiversări care au dezvăluit dificultăţile de a guverna cu care s-ar putea confrunta acest actor de comedie fără susţinerea unui partid politic, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Rezoluția a fost adoptată de 315 deputaţi, comparativ cu minimul de 226 voturi necesare.
Volodimir Zelenski a îndemnat parlamentarii să permită organizarea ceremoniei de învestire în luna mai, ceea ce i-ar putea oferi şansa să dizolve Parlamentul şi să convoace alegeri parlamentare anticipate, cât timp popularitatea sa este ridicată.
Războiul declarațiilor
Zelenski le-a cerut deputaţilor să fixeze data învestirii sale duminică, însă această idee a suscitat o controversă, Ucraina omagiind în această zi cele două milioane de victime ale represaliilor staliniste.
Promiţând să „distrugă sistemul” puterii post-sovietice, Volodimir Zelenski, actor de comedie fără niciun fel de experienţă politică, a câştigat detaşat al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 21 aprilie în faţa preşedintelui aflat la sfârşit de mandat Petro Poroşenko, acuzat că nu a făcut destul în lupta împotriva corupţiei endemice.
Chiar dacă preşedintele ales se angajează acum să menţină orientarea prooccidentală a acestei foste republici sovietice, programul să rămâne vag şi mulţi îşi pun întrebări în legătură cu capacitatea lui de a conduce o ţară ce se confruntă acum cu imense provocări, printre care războiul cu separatiştii proruşi din est, criza fără precedent în relaţiile cu Rusia şi gravele probleme economice.
Putin out
Preşedintele rus Vladimir Putin nu a fost invitat la ceremonia de învestire a lui Volodimir Zelenski în funcţia de preşedinte al Ucrainei, care va avea loc în data de 20 mai, a anunţat Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt de la Kremlin, citat de agenţia de presă Tass, preluată de KARADENIZ PRESS.
Peskov a transmis că momentan nu ştie dacă cei doi lideri vor avea contact după ce Volodimir Zelenski va fi învestit în funcţie. „Momentan, nu sunt la curent cu planuri de contact, telefonic sau în persoană, şi nu a existat nicio invitaţie pentru ceremonia de învestire”, a declarat Dimitri Peskov.
„În multe ţări, ceremonia de învestire nu include vizite ale liderilor străini”, a adăugat purtătorul de cuvânt de la Kremlin, menţionând că nu este la curent cu procedurile din Ucraina.
Vladimir Putin nu l-a felicitat pe Volodimir Zelenski după ce a fost ales în funcţie. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 17, 2019 | Balcani, Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă
Grupul rus Gazprom se aşteaptă să livreze primele cantităţi de gaze naturale prin conducta TurkStream în ultima parte a lunii decembrie 2019, a declarat recent vicepreşedintele Gazprom, Oleg Aksyutin, relatează mass-media rusă, citată de KARADENIZ PRESS. Conducta TurkStream, construită în prezent între Rusia şi Turcia via Marea Neagră, face parte din eforturile Rusiei de a ocoli Ucraina în livrările sale de gaze naturale spre Europa.
„Cu privire la TurkStream, ne aşteptăm ca livrarea de gaze naturale să înceapă până la 31 decembrie. Este clar că porţiunea offshore este gata. Porţiunea onshore este gata în proporţie de 100% pe partea rusă şi în proporţie de aproximativ 73,5% pe partea turcă. Estimăm că în noiembrie vom fi gata în totalitate astfel că livrările vor putea începe în ultima parte a lunii decembrie”, a spus Aksyutin la o conferinţă de presă organizată la Sankt Petersburg.
Capacitate strategică
Prima linie a conductei TurkStream, cu o capacitate de 15,75 miliarde metri cubi pe an, va aproviziona piaţa locală din Turcia, urmând ca această cantitate să crească treptat, în funcție de necesități. Cea de-a doua linie, cu o capacitate similară, ar urma să fie destinată aprovizionării clienţilor din Europa de Sud-Est.
Grupul rus Gazprom trebuie să aleagă una din cele două posibile rute pentru cea de-a doua linie a TurkStream: prin Bulgaria sau Grecia. Până acum, gigantul rus nu a anunţat în mod oficial dacă a selectat vreuna dintre cele două rute, Atena și Sofia fiind implicate într-un adevărat război pentru a determina Gazprom să aleagă ruta greacă, respectiv cea bulgară.
Garanții UE
Prim-ministrul rus Dmitri Medvedev a subliniat anterior la Sofia că Moscova aşteaptă „garanţii” de la Uniunea Europeană înainte de a lua în considerare un traseu viitor spre vest al gazoductului TurkStream destinat să lege Rusia de Turcia prin Marea Neagră. „Putem discuta următoarele etape numai după obţinerea unor garanţii fiabile (…) ale Comisiei Europene că proiectul nu va fi anulat şi nu vor exista obstacole” în realizarea sa, a declarat el într-o conferinţă de presă alături de omologul său bulgar, Boiko Borisov.
Problema unei prelungiri spre vest – un traseu pentru care Bulgaria şi Grecia sunt în competiţie – rămâne deschisă, în timp ce Moscova nu-şi ascunde neîncrederea după eşecul proiectului South Stream la sfârşitul anului 2014.
Un proiect eșuat
Cu o capacitate de două ori mai mare decât TurkStream, acest gazoduct strategic urma să facă legătura între Rusia şi Bulgaria, ocolind Ucraina. El a fost abandonat din cauza opoziţiei Bruxellesului, pe fondul conflictului ruso-ucrainean. „Trebuie să ne amintim experienţa neplăcută de acum câţiva ani şi să nu o mai vedem reînnoită, experienţa South Stream”, a subliniat Medvedev.
Premierul bulgar Borisov, cu toate acestea, a dat asigurări că TurkStream nu provoacă opoziţie şi a anunţat că ţara sa a lansat deja licitaţia pentru construcţia unei conducte de 484 de km de la graniţa turcă până la Serbia în valoare de 1,4 miliarde de euro.
Precedentul North Stream
„Decizia noastră a fost coordonată cu Uniunea Europeană”, a subliniat el, menţionând că în Marea Baltică, proiectele similare „North Stream 1 şi 2 progresează”.
Sofia speră să tranziteze prin conductă între „15 şi 16 miliarde m3” de gaz rusesc pe an, un volum ce ar trebui să compenseze oprirea livrărilor actuale către Turcia prin Ucraina şi Bulgaria.
Comisia Europeană cere respectarea strictă a regulilor UE, mai ales accesul la gazoducte pentru terţe părţi, o condiţie ce va fi îndeplinită conform declarațiilor factorilor din conducerea proiectului. (Isac Mihai)
