Putin și Trump, rivali la Premiul Nobel pentru pace

Putin și Trump, rivali la Premiul Nobel pentru pace

Presedintele SUA, Donald Trump, multumit de Acordul Abraham

Presedintele SUA, Donald Trump, multumit de Acordul Abraham

Preşedintele rus Vladimir Putin a fost propus pentru Premiul Nobel pentru pace 2021, distincţie la care aspiră de asemenea omologul său american Donald Trump, a anunţat joi scriitorul rus Serghei Komkov, potrivit AGERPRES și KARADENIZ PRESS. ”Propunerea a fost trimisă pe 9 septembrie şi pe 10 a fost primită de Comitetul Nobel de la Oslo”, a spus Komkov la o conferinţă de presă desfăşurată la agenţia Rosbalt.

Cât despre justificarea iniţiativei sale, scriitorul rus, un susţinător al liderului de la Kremlin, afirmă că aceasta este sprijinită de principalele personalităţi ale culturii şi ştiinţei ruse. ”Ca lider al uneia dintre principalele ţări ale lumii, el face un efort maxim pentru menţinerea păcii şi a liniştii nu doar pe teritoriul propriei ţări, ci contribuie activ la soluţionarea paşnică a conflictelor izbucnite pe planetă”, a notat Komkov în scrisoarea trimisă.

Putin vs. Trump

Komkov, director al revistei ”President”, a susţinut că abia după propunerea sa un parlamentar norvegian a propus ca premiul să-i fie acordat lui Trump pentru contribuţia acestuia la acordul de normalizare a relaţiilor între Israel şi Emiratele Arabe Unite.

Parlamentarul norvegian Christian Tybring-Gjedde este promotorul acestei candidaturi, alesul de la Oslo remarcându-se prin faptul că a mai înaintat candidatura liderului american Trump și în 2019. Motivul de anul trecut a fost reprezentat de acordul cu regimul nord-coreea.

La 13 august, Trump a anunţat că Israelul şi Emiratele Arabe Unite au căzut de acord să stabilească relaţii diplomatice, ca parte a unui amplu acord în urma căruia autorităţile israeliene s-au angajat să stopeze anexarea de teritorii palestiniene ocupate.

Astfel, EAU au devenit a treia ţară arabă care a stabilit relaţii diplomatice cu Israelul, după Egipt (1979) şi Iordania (1994). Donald Trump va fi amfitrionul ceremoniei de semnare a acordului, denumit Acordul Abraham, care va avea loc la Casa Albă la 15 septembrie.

Vladimir Putin, propus la Premiul Nobel

Vladimir Putin, propus la Premiul Nobel

Putin, file de poveste

El subliniază că în timpul pandemiei de COVID-19 preşedintele Rusiei a dispus trimiterea de ajutoare către circa 30 de ţări, printre care se numără SUA, China, Venezuela, Italia şi Iran.

De asemenea, continuă Serghei Komkov, Putin şi-a demonstrat ataşamentul faţă de valorile umanitare şi religioase incluzând cuvântul ”Dumnezeu” în Constituţia rusă.

Vorbind despre această propunere, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că ar fi ”fantastic” dacă Putin primeşte Nobelul, adăugând că în caz contrar ”nu se întâmplă nimic”.

Vladimir Putin a fost propus pentru Premierul Nobel pentru Pace şi în anul 2014, meritul invocat atunci fiind prezentarea planului pentru neutralizarea arsenalului sirian de arme chimice şi evitarea astfel a unei intervenţii militare occidentale.

Până în prezent numai doi ruşi au primit Nobelul pentru Pace, fizicianul şi disidentul Andrei Saharov şi ultimul lider sovietic Mihail Gorbaciov. Acesta din urmă ar avea astfel dreptul să promoveze candidatura lui Putin, dar este puţin probabil să o facă, dat fiind că el l-a criticat adesea pe actualul lider de la Kremlin, printre altele şi pentru involuţia democratică a Rusiei din ultimii ani. (N.G.)

Share our work
Israel, din nou sub teroarea rachetelor

Israel, din nou sub teroarea rachetelor

Gaza, fortăreața Hamas

Gaza, fortăreața Hamas

Trei rachete au fost trase duminică din regiunea palestiniană Gaza spre teritoriul Israelului, a declarat serviciul de presă al armatei israeliene, fără a se înregistra victime civile ori militare, relatează cotidianul Calcalist, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Armata a anunţat iniţial, într-un comunicat, despre tirul a două rachete, fără să precizeze locul unde au căzut, dar potrivit presei locale acestea au au lovit o zonă nelocuită.

Al doilea comunicat militar a informat despre tirul unei noi rachete care a fost interceptată de sistemul de apărare antirachetă Iron Dome. Sursele militare citate nu au detaliat modul în care forțele israeliene au răspuns până în acest moment atacurilor.

Diplomația rachetelor

Nicio grupare palestiniană nu a revendicat tirurile dinspre Fâşia Gaza, teritoriu palestinian sub blocadă israeliană şi controlat de mişcarea islamistă palestiniană Hamas, organizaţie considerată „teroristă” de către Israel. Menționăm că aripa militară a organizației, Brigăzile Izz ad-Din al-Qassam, este clasificată drept organizație teroristă de mai multe state occidentale.

Ultimul tir de rachetă din enclava palestiniană asupra teritoriului israelian a avut loc la 26 iunie. Ca represalii, aviaţia militară israeliană a lovit poziţii deţinute de Hamas în Fâşia Gaza.

La 25 iunie, aripa armată a Hamas a avertizat Israelul contra proiectului său de anexare a unor zone din Cisiordania ocupată, ceea ce ar echivala, în opinia sa, cu o „declaraţie de război”.

Planul de pace propus de Trump, contestat cu rachete de Hamas

Planul de pace propus de Trump, contestat cu rachete de Hamas

Planul Trump

Un plan propus de administraţia americană a preşedintelui Donald Trump prevede anexarea de către Israel a coloniilor şi a Văii Iordanului din Cisiordania, teritoriu ocupat din 1967 de statul evreu, şi crearea unui stat palestinian demilitarizat pe un teritoriu restrâns cu Cisiordania şi Fâşia Gaza, separate de circa 50 de kilometri, legate de un coridor care să permită libera circulație.

Planul Trump a stârnit controverse în regiune, liderii pricipalelor structuri palestiniene purtând negocieri pentru relansarea procesului de pace între Hamas și Fatah. Într-o recentă conferință de presă, unul dintre principalii oficiali ai Fatah, Jibril Rajoub, a declarat că cele două organizații vor face tot posibilul pentru a împiedica implementarea planului de pace american, fiind susținut de reprezentantul Hamas, Saleh al-Arouri, comandant și fondator al Brigăzilor Izz ad-Din al-Qassam.

În ultimii ani, Hamas şi Israel s-au confruntat în trei războaie (2008, 2012, 2014). În pofida unui armistiţiu în ultimele luni, cele două tabere se confruntă, ocazional, cu tiruri de rachete trase dinspre Fâşia Gaza, urmate de represalii din partea armatei israeliene. (N.G.)

Share our work
Kremlin-ul, gată să iasă din tratatul „Cer Deschis”

Kremlin-ul, gată să iasă din tratatul „Cer Deschis”

Federația Rusă îşi rezervă dreptul de a decide care va fi participarea sa viitoare la Tratatul ”Cer Deschis” după retragerea temporară a SUA din acest acord, a anunţat viceministrul de externe rus Serghei Riabkov, citat de mass-media rusă, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.  „În privinţa liniei pe care o vom urma, toate opţiunile sunt pe masă, nu excludem nimic”, a declarat Riabkov pentru agenţia rusă Interfax, cu două zile înaintea unei reuniuni extraordinare a ţărilor semnatare ale Tratatului „Cer Deschis”.

Tratat crucial

Tratatul, în vigoare din 2002, permite survolul reciproc între Rusia şi ţările semnatare al teritoriilor respective de către aeronave de observaţie neînarmate cu scopul de a promova încrederea la nivel internaţional.

Partenerii din cadrul Tratatului „Cer Deschis” vor aborda la 6 iulie, într-o reuniune extraordinară, retragerea SUA din acest acord. Surse politice au precizat că nu se așteaptă la revizuirea poziției administrației de la Casa Albă.

Preşedintele american Donald Trump a anunţat la 21 mai retragerea pentru şase luni a ţării sale din acest tratat, declarând că acţiunile Rusiei l-au obligat să ia o astfel de decizie.
Riabkov a apreciat că acest tratat este ”un acord util, care a fost mult timp unul dintre fundamentele securităţii europene”. Riabkov a mai semnalat că Rusia nu se aşteaptă la prea multe de la această conferinţă, cel puţin în ceea ce priveşte posibilitatea ca SUA să rămână parte a acordului.

Precedent periculos

„N-aş spune că în acest caz reacţia va fi automată, de genul americanii au acţionat într-un anumit fel şi aceasta înseamnă că noi le vom urma exemplul. Însă repet, nu este exclusă nicio variantă, vom continua să analizăm situaţia”, a explicat oficialitatea rusă.
În acest sens, Riabkov a declarat că Rusia nu şi-ar dori ca aliaţii SUA să o apuce pe acelaşi drum, deşi a recunoscut că „acest risc există”. „Diversele analize cu privire la posibilitatea ca Rusia să întoarcă această decizie nu sunt decât o perdea de fum, o nouă încercare de a da vina pe altul pentru propriile acţiuni incongruente, atât în ceea ce priveşte acest acord, cât şi multe altele”, a apreciat el. (N.G.)

Share our work
Kosovo, câmp de bătălie pe axa Rusia-UE-SUA

Kosovo, câmp de bătălie pe axa Rusia-UE-SUA

Kosovo, problema strategica in Balcani

Kosovo, problema strategica in Balcani

În urma victoriei decisive a formațiunii sale politice în alegerile parlamentare de duminică, liderul sârb Aleksandr Vucic a demarat consultările destinate să dezghețe dialogul cu Republica Kosovo, relatează publicația Kurir, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Dialogul, blocat de aproape doi ani, a fost facilitat și de recenta decizie a noului guvern de la Priștina a eliminat toate sancțiunile comerciale la adresa Serbiei.

Divergențele dintre Belgrad și Priștina sunt considerate un test pentru capacitatea UE și SUA de a gestiona o situație cu un grad conflictual ridicat. Serbia, sprijinită de Moscova și Beijing, refuză să recunoască independenţa proclamată în 2008 de Republica Kosovo după confruntările interetnice din anii 90, urmate de intervenția NATO.

Rezolvarea diferendului kosovar este privită cu interes de actorii politici de pe diferite continente, putând deveni un precedent din punct de vedere al dreptului internațional. Experții consideră că orice acord va include și un schimb de teritorii ori autonomizarea regiunii din Republica Kosovo locuită majoritar de etnici sârbi.

În acest moment independența Republicii Kosovo este recunoscută de aproximativ 100 de state, diplomațiile de la Priștina și Belgrad ducând un război dur, susținute de SUA și UE, respectiv Moscova și Beijing. Cinci state membre UE nu recunosc independența Republicii Kosovo, inclusiv Grecia, România și Spania, ultima confruntată cu separatismul catalan și basc.

Victorie categorică

Alegerile parlamentare au întărit dominaţia Partidului Progresist Sârb (SNS) pe scena politică de la Belgrad, președintele Aleksandr Vucic încercând să rezolve o situație extrem de sensibilă din punct de vedere politic pentru electoratul sârb.

Pe fondul boicotării alegerilor de către mai multe partide de opoziție, SNS a obținut peste 60% din voturile exprimate, partidul urmând să formeze singur guvernul de la Belgrad. Președintele Vucic încearcă să finalizeze acest proces cât mai repede pentru a evita o criză politică ori apariția unor manifestări de protest la adresa sa.

Serbia mizează pe sprijinul rus în problema Kosovo

Serbia mizează pe sprijinul rus în problema Kosovo

Șarjă diplomatică

Preşedintele sârb a avut deja prima întrevedere cu Miroslav Lajcak, emisar special al Uniunii Europene însărcinat cu dialogul între Belgrad şi Pristina, suspendat de la sfârşitul lui 2018. Înaltul oficial UE a declarat, în cadrul unei conferințe comune cu președintele sârb, că prin viitorul acord se va încerca rezolvarea tuturor problemelor bilaterale și va fi acceptabil pentru ambele părți.

Miroslav Lajcak a mai declarat că va fi propus un tratat prin care să fie rezolvate definitiv toate divergențele dintre Priștina și Kosovo. El a mai precizat că Serbia este parte a Europei, iar problemele Serbiei sunt și problemele UE, așa cum sunt și soluțiile. El s-a mai referit și la necesitatea intensificării luptei împotriva corupției și a crimei organizate, precum și la importanța reformei justiției din statul balcanic.

Preşedintele sârb a avertizat deja că „zilele şi săptămânile următoare vor fi dificile, în special în ceea ce priveşte Kosovo”. El a asigurat totuşi că recunoaşterea independenţei Pristinei de către Belgrad „nu va fi subiect” de discuţie la Washington. „Nu vom permite acest lucru”, a declarat el pentru presa sârbă.

Interes electoral american

Înainte de desantul de la Belgrad, Miroslav Lajcak s-a oprit la Pristina pentru a se întâlni cu noul guvernkosovar, care a cedat recent presiunii occidentale şi a ridicat restricţiile la importul de produse sârbeşti, un obstacol în calea reluării dialogului.

După etapa kosovară, emisarul european a estimat că ”acum sunt îndeplinite condiţiile” pentru continuarea discuţiilor. El a refuzat să comenteze întâlnirea organizată la 27 iunie la Casa Albă de către trimisul lui Donald Trump, Richard Grenell, considerată drept un demers al administrației Trump de a monopoliza orice succes diplomatic în dosarul kosovar. Trump dorește să obțină semnarea unui acord până la alegerile prezidențiale americane din noiembrie 2020, pentru a îl prezenta drept un succes al administrației sale în domeniul politicii externe, dublate de începerea retragerii contingentului american, aflat de peste două decenii în statul balcanic.

SUA au câteva sute de soldați în trupele de menținere a păcii din Kosovo, majoritatea fiind desfășurate la baza Bondsteel, considerată în urmă cu câțiva ani una dintre cele mai importante facilități militare americane de peste hotare. La începutul misiunii de menținere a păcii, câteva zeci de mii de soldați americani erau în această zonă.

Administrația Trump nu este impresionată de efortul UE

Administrația Trump nu este impresionată de efortul UE

Reduta rusă

Înainte de întrevederea cu oficialii kosovari în SUA, președintele Vucic se va deplasa în Federația Rusă, cel mai important aliat al Serbiei și membru al Consiului de Securitate al ONU. Vucic are programate întrevederi cu președintele rus Vladimir Putin, patriarhul rus Kirill și alți înalți oficiali ruși. Veto-ul rus a fost folosit în mod constant pentru a bloca accesul Republicii Kosovo în diferite structuri internaționale ori pentru a anula orice înțelegere nefavorabilă intereselor Federației Ruse.

Interesul rus pentru Kosovo a crescut după evenimentele din 2014 din Ucraina care au dus la anexarea peninsulei Crimeea de către Federația Rusă și apariția insurgenței pro-ruse din Donbass, dar și pe fondul sprijinului acordat de către Moscova regiunilor separatiste Abhazia și Oseția de Sud, a căror independență a recunoscut-o în 2008.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a precizat, săptămâna trecută, că orice acord între Kosovo și Serbia va trebui să fie aprobat de Consiliul de Securitate al ONU, unde Moscova are drept de veto. „Nu vom permite rescrierea istoriei celui de-al Doilea Război Mondial ori a evenimentelor care au avit loc în Balcani în urmă cu 25 de ani”.

Serghei Lavrov a criticat Uniunea Europeană pentru că s-a ”auto-izolat” de procesul privind normalizarea relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo şi nu a fost capabilă să impună aplicarea acordurilor pe care însuşi blocul comunitar le-a mediat.

”Poziţia Rusiei nu s-a schimbat. Vom sprijini orice efort, paşi şi iniţiative care ajută Belgradul şi Pristina să ajungă la o soluţie reciproc acceptabilă pe baza rezoluţiei 1.244 a Consiliului de Securitate al ONU”, care confirmă integritatea teritorială a Serbiei şi nu recunoaşte independenţa autoproclamată de Kosovo în anul 2008, a indicat Lavrov, citat de agenţia EFE. El a insistat că ”soluţia la care se va ajunge trebuie să fie conformă cu dreptul internaţional şi să primească acordul Consiliului de Securitate al ONU”. Ministrul rus de externe a mai cerut să nu fie impuse termene pentru soluţionarea acestui proces. (Mihai Isac)

Share our work
SUA, avertisment dur la adresa UE privind ”dependenţa” de China

SUA, avertisment dur la adresa UE privind ”dependenţa” de China

SUA avertizează UE

SUA avertizează UE

Secretarul de stat al SUA Mike Pompeo i-a avertizat pe liderii europeni în privința riscurilor unei ”dependenţe” de China a blocului comunitar, care ameninţă, potrivit lui, democraţiile occidentale, relatează mass-media occidentală, citată de agenția de presă KARADENIZ-PRESS. “Partidul Comunist Chinez doreşte să vă forţeze să alegeţi” între Statele Unite şi China, a avertizat el, într-o videoconferinţă, la summitul privind democraţia de la Copenhaga.

”Nu se poate urma această alternativă fără a nega cine suntem. Democraţiile care depind de regimuri autoritare nu-şi merită numele ”, a spus el. “Sper să aud mai multe declaraţii publice din partea Europei despre provocarea chineză”, a adăugat secretarul de stat american într-unul dintre cele mai dure discursuri rostite până în prezent la adresa regimului de la Beijing.

”Trebuie să vorbim clar. Mai presus de toate, trebuie să acţionăm într-o manieră decisivă pentru a nu lăsa loc niciunei confuzii în alegerea dintre tiranie şi libertate”, a insistat Mike Pompeo, la două zile după întâlnirea cu înaltul oficial chinez Yang Jiechi în Hawaii.

Rezoluția PE

Parlamentul European (PE) a condamnat legea cu privire la securitatea în Hong Kong adoptată de China şi a cerut UE să prevadă sancţiuni împotriva liderilor chinezi, potrivit unei rezoluţii adoptate înaintea unui summit între Uniunea Europeană şi China.
Europenii şi chinezii organizează luni un summit prin video conferinţă pentru a încerca să aplaneze numeroasele lor divergenţe şi a pregăti o reuniune extraordinară a liderilor lor.

“Impunerea unilaterală a legii cu privire la securitatea naţională de către Beijing la Hong Kong este o atingerea globală adusă autonomiei, statului de drept şi libertăţilor fundamentale ale oraşului”, au afirmat deputaţii în această rezoluţie adoptată cu o largă majoritate de 565 de voturi pentru, 34 contra şi 62 de abţineri.
UE şi statele membre trebuie “să aibă în vedere, dacă noua lege este aplicată, să aducă acest dosar în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie”, potrivit documentului.
Parlamentarii preconizează, de asemenea, să adopte “sancţiuni împotriva liderilor responsabili de represiunea de la Hong Kong şi de grave încălcări ale drepturilor omului”. (N.G.)

Share our work