de Razvan Iorga | nov. 5, 2012 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Oligarhii rusi si mafia care spala bani vor fi printre principalii beneficiari au unui plan european de salvare a Ciprului, scrie revista germana Der Spiegel, care citeaza un raport al serviciilor germane de informatii (BND). „In special bogatii Rusiei, care si-au plasat banii murdari in insula mediteraneana, vor profita de acest ajutor” european, scrie saptamanalul german Der Spiegel in editia de luni, subliniind reticentele opozitiei social-democrate germane in aprobarea planului de salvare pentru Cipru din cauza acestui motiv. Numerosi oameni de afaceri rusi, atrasi de nivele de impozitare moderate – chiar daca Ciprul si-a pierdut usor din reputatia sa de paradis fiscal dupa intrarea in UE, in 2004 – au plasat sume importante in bancile cipriote, explica Der Spiegel. In total, 21 de miliarde de euro au fost investiti in Cipru in 2011 de acesti oligarhi rusi, respectiv o cifra superioara PIB-ului anual al insulei (17,8 miliarde de euro). „Rusii iubesc Ciprul probabil nu doar pentru vremea sa. Acolo, cutiile de scrisori sunt inca anonime, bancile tac si impozitele sunt reduse”, scrie saptamanalul, care noteaza usurinta cu care insula acorda cetatenia cipriota. „Un plan de ajutor pentru Cipru ar putea fi criticat sever”, potrivit unui membru al guvernului german, citat de revista. Luni dimineata, intr-o conferinta de presa, purtatorul de cuvant al ministerului german al Finantelor a declarat ca aceasta chestiune a spalarii banilor murdari va fi abordata in cadrul negocierilor pe care le are Cipru cu troica (FMI, UE, BCE) pentru obtinerea unui plan de salvare in valoare de 10 miliarde de euro. BCE si Comisia Europeana nu au dorit sa faca vreun comentariu.
de Razvan Iorga | nov. 4, 2012 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Turcia a amenintat sambata cu excluderea din viitoarele sale proiecte in materie de energie a companiilor petroliere selectate pentru explorarea gazului in apele teritoriale ale Ciprului. „Asa cum am spus de mai multe ori (…), companiile care vor coopera cu autoritatile cipriote elene vor fi excluse din viitoarele proiecte turce in materie de energie”, a anuntat ministrul turc al Afacerilor Externe, Ahmet Davutoglu, intr-un comunicat. Ciprul a anuntat marti ca a acordat patru licente de explorare a gazului gigantului petrolier francez Total, unui consortiu franco-rus si unui alt consortiu format din grupul italian ENI si cel sud-coreean Kogas. In comunicatul sau, seful diplomatiei turce a facut apel la aceste companii si la autoritatile din tarile lor sa „actioneze corect” si sa se retraga din proiectele de explorare in apele pe care Turcia si le disputa cu Ciprul. Turcia s-a opus ferm acestor explorari desfasurate de Guvernul cipriot pe care nu-l recunoaste, calificandu-le drept „ilegale”, si a amenintat ca va lansa, la randul sau, lucrari de explorare in largul coastelor partii de nord a insulei. Ankara nu recunoaste decat Republica Turca a Ciprului de Nord, spre deosebire de restul comunitatii internationale.
de Anatol Terzi | oct. 8, 2012 | Alte regiuni, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Ambasadorul Turciei la Atena, Kerim Uras, a declarat că elementele „gaze naturale şi apa” au fost incluse în eforturile de soluţionare a problemei insulei Cipru, divizată între comunităţile cipriotă-greacă şi cipriotă-turcă.
„În timp ce ciprioţii-greci au început explorările pentru zăcămintele de gaze naturale fără a se consulta cu ciprioţii-turci, gazul natural ar putea deveni un element care ar putea finanţa o soluţie în Cipru. Cele două părţi din Cipru şi-au exprimat părerea că zăcămintele din jurul şi de pe insulă aparţin celor două comunităţi. Aceasta implică faptul că zăcămintele de gaze naturale ar putea fi împărţite de cele două comunităţi”, a declarat Kerim Uras. Oficialul turc a adăugat: „În acelaşi mod, apa din Turcia va ajunge la Republica Turcă a Ciprului de Nord în primăvara lui 2014. Apa va sosi printr-o conductă. Venitul obţinut din vânzarea apei ar putea de asemenea contribui la soluţionarea problemelor din insulă”. „Oficialii turci, inclusiv premierul Recep Tayyip Erdogan, au subliniat recent că sunt pregătiţi să împartă apa cu ciprioţii- greci. Atitudinea constructivă a Turciei este clară”, a subliniat ambasadorul Turciei la Atena.
Ciprul este divizat din iulie 1974, când Turcia a invadat nordul insulei ca urmare a unei lovituri de stat puse la cale de către naţionalişti ciprioţi-greci susţinuţi de junta coloneilor aflată la putere în acea vreme la Atena şi care viza unirea insulei cu Grecia. Turcia nu recunoaşte Ciprul ca stat suveran, în timp ce Republica Turcă a Ciprului de Nord este recunoscută doar de Ankara. Între comunităţile cipriotă-greacă şi cipriotă-turcă au loc negocieri sub egida ONU în vederea reunificării insulei, dar nu s-a obţinut niciun progres tangibil cu privire la subiecte sensibile, precum dreptul de proprietate şi garanţiile de securitate.
În decembrie anul trecut, compania americană Noble Energy a anunţat descoperirea unui zăcământ de gaz estimat la 140 până la 230 miliarde de metri cubi la unul din cele 13 blocuri din zona economică exclusivă a Ciprului, volum care ar fi suficient pentru a acoperi necesarul de energie al ţării pentru mai multe decenii.
de Anatol Terzi | sept. 6, 2012 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Negocierile dintre Uniunea Europeană şi Turcia în vederea aderării sunt practic blocate, a declarat miercuri preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, care a lansat un apel la continuarea contactelor cu autorităţile de la Ankara.
”Negocierile cu Turcia privind extinderea sunt cvasi-blocate” din cauza problemei statutului insulei Cipru, una din cele 27 de state membre ale Uniunii, a spus Van Rompuy, în cadrul reuniunii anuale a ambasadorilor delegaţiilor UE din întreaga lume. Turcia nu recunoaşte Republica Cipru, în condiţiile în care partea de nord a insulei cipriote este ocupată de trupele turce din 1974. În consecinţă, Turcia boicotează de la 1 iulie toate reuniunile la nivel înalt cu preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE, asigurată în acest semestru de Cipru. Această chestiune afectează substanţial negocierile de aderare începute de Bruxelles şi Ankara în anul 2005.
Van Rompuy a adăugat că eforturile pentru continuarea procesului de extindere a Uniunii Europene continuă în pofida sentimentului de relaxare ce predomină într-o mare parte a opiniei publice europene. Pe de altă parte, preşedintele cipriot Demetris Christofias a subliniat că actualul blocaj în problema cipriotă este cauzat de intransigenţa Turciei şi a liderilor ciprioţi turci. El a adăugat că executivul european consideră că ”trebuie să existe un singur stat cipriot, caracterizat de o unică suveranitate, cetăţenie şi personalitate internaţională”.
În plus, soluţionarea problemei cipriote trebuie să conducă la participarea substanţială a comunităţilor greacă şi turcă din Cipru la afacerile de stat. ”Sunt conştient de faptul că ciprioţilor turci le este într-adevăr teamă că şi-ar putea pierde identitatea cipriotă. Ciprioţii turci au propria conştiinţă şi propriile lor convingeri religioase, care sunt mult mai liberale decât cele ale lui Recep Tayyip Erdogan şi Abdullah Gul”, a conchis Christofias.
de Anatol Terzi | iul. 23, 2012 | Alte regiuni, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Consiliul de Securitate al ONU a extins vineri mandatul Forţei Naţiunilor Unite de Menţinere a Păcii în Cipru până în ianuarie 2013 şi a cerut din nou insistent liderilor ciprioţilor greci şi ciprioţilor turci să-şi accelereze discuţiile destinate reunificării insulei divizate din Mediterana.
Consiliul a adoptat o rezoluţie cu 13 voturi la 0 şi două abţineri (Azerbaidjan şi Pakistan), subliniind că deceniile de impas în discuţiile asupra Ciprului au contribuit la eşuarea unei soluţii cuprinzătoare şi durabile. Forţa ONU de menţinere a păcii UNFICYP a fost desfăşurată în insulă în 1964, pentru a descuraja izbucnirea luptelor intercomunitare.
Cipru a fost împărţit în 1974 după ce Turcia l-a invadat în urma unei lovituri de stat a susţinătorilor unirii cu Grecia. Ciprioţii turci au declarat un stat independent în nord în 1983, dar numai Ankara îl recunoaşte şi menţine acolo 35.000 de militari. ONU a facilitat negocierile între conducerile ciprioţilor greci şi ciprioţilor turci, cu scopul de a crea eventual un guvern federal cu o singură identitate internaţională, constând dintr-un stat cipriot turc constituant şi un stat constituant cipriot grec, fiecare cu statut egal.
În aprilie, secretarul general al Naţiunilor Unite Ban Ki-moon le-a declarat conducerilor ciprioţilor greci şi ciprioţilor turci că nu există suficiente progrese cu privire la aspectele cheie ale discuţiilor de reunificare pentru a justifica desfăşurarea unei conferinţe internaţionale asupra Ciprului.
