de Anatol Terzi | iun. 22, 2011 | Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Fostul premier ucrainean Iulia Timoşenko, inculpată pentru abuz de putere, a anunţat miercuri că a depus plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru a denunţa caracterul politic al acuzaţiilor care îi sunt aduse de justiţia de la Kiev. Timoşenko a explicat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că decizia de a depune plângere la CEDO este motivată de neîncrederea în „justiţia venală” a preşedintelui Viktor Ianukovici, pe care îl acuză că a orchestrat personal anchetele împotriva ei, transmite Newsin. Numeroşi alţi foşti responsabili ai guvernului său sunt, de asemenea, vizaţi de anchete pentru abuz de putere. Echipa preşedintelui Viktor Ianukovici asigură că luptă astfel împotriva corupţiei, însă opoziţia denunţă represiunea politică. Statele Unite şi oficiali europeni şi-au exprimat însă preocuparea în legătură cu o aplicare selectivă a justiţiei în Ucraina. Iulia Timoşenko, unul dintre liderii Revoluţiei portocalii din 2004, este acuzată de abuz de putere care ar fi provocat pierderi financiare importante statului ucrainean, în perioada în care s-a aflat la conducerea Guvernului de la Kiev. Parchetul ucrainean a dechis mai multe anchete judiciare împotriva ei. Asa cum a anuntat KARADENIZ PRESS, primul termen in procesul intentat impotriva opozantei Iulia Timosenko va fi deschis vineri, la un tribunal din Kiev, informeaza Kyev Post. Procesul va incepe la ora 6.00 GMT (9.00, ora Romaniei), la Tribunalul Pecerski, in centrul orasului, a anuntat purtatoarea de cuvant, Natalia Lisova. Acesta vizeaza contracte in domeniul gazelor naturale semnate cu Rusia, in perioada in care Timosenko era premier, contracte considerate foarte dezavantajoase pentru Ucraina. “Puterea face totul pentru a se debarasa de principalul sau concurent politic”, a declarat Lisova. “Toata lumea stie ca tribunalele sunt conduse de administratia prezidentiala, dar vom lupta. Iulia Timosenko nu este vinovata de nimic”, a adaugat ea. In luna mai, Iulia Timoşenko a fost realeasă în fruntea Partidului Batkivşcina, principala formaţiune de opoziţie din această ţară. Timoşenko se află în fruntea Batkivşcina de la crearea acestei formaţiuni, în septembrie 1999, potrivit agenţiilor ucraineene de presă. Fostul prim ministru, care înainte de a se lansa în politică a fost una dintre cele mai bogate femei din Ucraina graţie afacerilor sale din industria gazului, s-a aflat de două ori în fruntea guvernului ţării: din ianuarie şi până în septembrie 2005, şi din decembrie 2007 până în martie 2010.
de Anatol Terzi | mai 31, 2011 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Fostul magnat al petrolului şi critic al Kremlinului Mihail Hodorkovski şi asociatul său Platon Lebedev au depus cereri de eliberare înainte de termen, cei doi oameni de afaceri ispăşind mai mult de jumătate din condamnarea la 13 ani de închisoare, scrie presa rusa, citata de ce internationala. De asemenea, Rusia a fost condamnată marţi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) la plata a 10.000 de euro reprezentând daune morale omului de afaceri. Site-ul hiodorkovski.ru publică copii ale scrisorilor adresate tribunalului Preobrajenski din Moscova şi datate 27 mai. Hodorkovski menţionează în cererea sa de ‘eliberare anticipată condiţionată’ că nu îşi recunoaşte vinovăţia. Hodorkovski şi Lebedev au fost condamnaţi la 24 mai pentru furt de petrol şi spălare de bani. Conform verdictului Curţii de apel din Moscova, condamnarea lor a fost ridicată până la 13 ani, urmând să expire în 2016. Cei doi oameni de afaceri, aflaţi în închisoare din 2003, au executat deci peste jumătate din pedeapsă şi pot beneficia de eliberare condiţionată, conform legii ruse. Rusia a fost condamnată marţi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) la plata a 10.000 de euro reprezentând daune morale omului de afaceri aflat în închisoare Mihail Hodorkovski. Judecătorii de la CEDO, cu sediul la Strasbourg, au respins în schimb alte câteva plângeri depuse de avocaţii lui Hodorkovski, printre care şi aceea conform căreia acţiunile în justiţie împotriva sa au fost motivate politic. Hodorkovski a fost condamnat pentru prima dată în 2005 la opt ani de închisoare. Această pedeapsă a fost mărită la 14 ani în decembrie 2010 la sfârşitul unui al doilea proces, după care a fost redusă cu un an în apel.
de Anatol Terzi | ian. 18, 2011 | România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Romania, vinovatul de serviciu la CEDO
Romania a fost condamnata pe parcursul anului 2010 de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg (CEDO) pentru incalcarea dreptului la proprietate in 61 de cauze, suma totala a despagubirilor impuse statului roman ridicandu-se la 3,6 milioane euro, a declarat recent, in cadrul unei conferinte de presa, subsecretarul de stat in MAE Razvan-Horatiu Radu, agentul guvernamental pentru CEDO. Potrivit sursei citate, a crescut insa anul trecut numarul de cauze castigate in fata Curtii de la Strasbourg de statul roman pe acest tip de speta, pe fondul unei cresteri a numarului de plangeri, dar si scaderi fata de anii anteriori ale numarului condamnarilor, precum si ale sumei totale a despagubirilor care s-a ridicat, de exemplu, la aproximativ 12 milioane de euro pentru anii 2008 si 2009.
Agentul Guvernamental al Romaniei la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Razvan-Horatiu Radu, a sustinut luni, 17 ianuarie, o conferinta de presa pentru a prezenta bilantul anului precedent si prioritatile pentru 2011. Razvan-Horatiu Radu a mentionat faptul ca in 2010 a crescut numarul de cauze castigate de statul roman la CEDO, a scazut numarul de condamnari, precum si suma totala ce trebuie platita ca despagubiri de statul roman. Tipurile de cauze care continua sa atraga condamnarea statului roman raman aceleasi ca si in anii precedenti: dreptul de proprietate, neexecutarea hotararilor judecatoresti, durata procedurilor judiciare, conditiile de detentie din penitenciare. „Este al doilea an in care avem mai putine condamnari si ma astept ca numarul acestora sa continua sa scada, mai ales avand in vedere grupurile principale de cauze pe care le-am avut – pe de o parte, stoparea analizarii cauzelor in domeniul de proprietate, pe de alta parte reformele interne care au fost realizate chiar in domeniul functionarii justitiei, care cu siguranta vor duce la un trend descrescator si in anii urmatori”, a declarat subsecretarul de stat Razvan-Horatiu Radu. In ceea ce priveste Hotararea pilot in cauza Atanasiu si altii contra Romaniei in chestiunea proprietatii, pronuntata la 12 octombrie 2010, Agentul Guvernamental a apreciat ca aceasta ofera perspectivele rezolvarii definitive a problemei dreptului de proprietate in materia caselor nationalizate din perspectiva CEDO. Totodata, aceasta ofera cateva directii de solutionare a problemei, precum si un termen de 18 luni de solutionare. In acest sens, prin Decizia primului-ministru nr. 270/3 decembrie 2010 s-a constituit un grup de lucru.
Dialog diplomatic
In ultimii 3 ani, prin intermediul Agentului Guvernamental, s-a lansat un dialog direct intre oficiali ai Curtii Europene a Drepturilor Omului si ai Comitetului de Ministri si reprezentanti ai institutiilor din Romania. Acesta completeaza demersurile constante pentru semnalarea recomandarilor CEDO si in scopul stabilirii unui contact direct pentru gestionarea chestiunilor care atrag condamnari ale statului roman la CEDO identificarea unor remedii interne eficiente. In acest sens, in perioada 22-25 octombrie 2010, o delegatie a CEDO condusa de presedintele Curtii, Jean Paul Costa, s-a aflat in Romania si a avut intalniri cu primul-ministru, ministrul justitiei, membri ai conducerii Parlamentului, presedintii Curtii Constitutionale, ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie si ai Consiliului Superior al Magistraturii.
In ceea ce priveste prioritatile pe anul 2011, Agentul Guvernamental al Romaniei la CEDO a mentionat organizarea la Bucuresti, in cursul lunii februarie, a unei Conferinte internationale privind „Restituirea proprietatilor in concordanta cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului”. La eveniment au fost invitati participanti din aproximativ 20 de state (Albania, Azerbaidjan, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Ungaria, Polonia, Republica Moldova, Georgia, Federatia Rusa etc.), la nivel de secretar de stat/vice-ministru din cadrul autoritatilor specializate in problematica restituirii proprietatilor. Conferinta urmareste lansarea unei dezbateri publice internationale asupra acestui subiect, prezentarea problematicii restituirii proprietatilor si a condamnarilor la CEDO in aceasta materie – aceasta fiind una specifica statelor postcomuniste, nu doar Romaniei -, precum si prezentarea unor exemple de bune practici in materie din partea statelor participante. “In 2011 vom incerca sa ne axam mai mult pe diseminarea jurisprudentei printre reprezentantii autoritatilor, tocmai pentru a preveni viitoare incalcari ale Conventiei. Ministerul Afacerilor Externe, prin Agentul Guvernamental al Romaniei la CEDO, va continua sa fie un motor de propagare a jurisprudentei Curtii, inclusiv in cadrul grupului de lucru privind implementarea hotararii pilot privind dreptul de proprietate”, a subliniat in incheiere subsecretarul de stat Razvan-Horatiu Radu.
de Razvan Iorga | iul. 5, 2010 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Curtea Europeana pentru Drepturile Omului (CEDO) a admis trei dosare impotriva Republicii Moldova si Rusiei privind incalcarea drepturilor elevilor si profesorilor din scolile cu predare in limba romana, cu grafie latina, din regiunea transnistreana, potrivit portalului Moldova Azi. Reclamantii in aceste trei dosare sunt peste 170 de parinti, copii si profesori de la trei licee din stanga Nistrului – “Alexandru cel Bun” din Tighina, “Stefan cel Mare” din Grigoriopol si “Evrika” din Rabnita. Ei s-au plans instantei de la Strasbourg ca sunt discriminati si ca le sunt incalcate drepturile la educatie precum si la viata privata si familiala. Magistratii europeni au acceptat sa examineze dosarele, chiar daca ele nu au trecut prin toate instantele nationale. “Pentru prima data, Curtea a spus intr-un caz non-penal ca locuitorii regiunii nu au solutii, in situatia in care Federatia Rusa nu-si recunoaste jurisdictia asupra acestui teritoriu, iar hotararile instantelor din R. Moldova nu sunt executate pe teritoriul regiunii transnistrene”, a explicat avocatul Doina Ioana Straisteanu.
“Nu” limbii romane
Limba romana este interzisa de Constitutia transnistreana, iar legislatia locala prevede si o amenda de circa 30 de euro pentru cei care citesc sau scriu in grafie latina. Elevii si profesorii de la cele trei licee spun ca sunt intimidati zi de zi de autoritatile transnistrene pentru dorinta lor de a vorbi, invata si a-si transmite limba si cultura urmasilor.
“De opt ani suntem nevoiti sa parcurgem zilnic drumul de la Grigoriopol la Dorotcaia pentru a face carte in limba romana. Numarul elevilor a scazut de la 600 la 200, iar copiii care fac acest drum pe frig si pe arsita pot fi numiti eroi”, a spus Eleonora Cercavschi, directoarea liceului din Grigoriopol, evacuat in 2002 in satul Dorotcaia, raionul Dubasari. Si numarul elevilor de la liceul din Rabnita a scazut. Daca in urma cu 10-12 ani in clasa intai erau inscrisi cate 100 de copii, in prezent abia daca se aduna 10-15. “Pana nu demult ni se spargeau geamurile de doua-trei ori pe saptamana. Este o reactie a celor care nu vor sa ne vada in Rabnita. Daca nu se va decide soarta acestor scoli, ma tem ca ele se vor inchide de la sine. Aceasta si este dorinta autoritatilor transnistrene”, a spus directoarea liceului “Evrika”, Eugenia Halus. Ea spera ca in urma procesului de la Strasbourg, elevii se vor putea intoarce in blocurile liceului si nu vor mai fi nevoiti sa stea in bancile de la gradinita inchiriata de la Uzina Metalurgica.
CEDO a dat reclamantilor termen pana la 20 septembrie pentru a-si prezenta pretentiile privind satisfactia echitabila. Juristii Asociatiei Promo-LEX, care apara reclamantii din aceste dosare, spera ca o decizie CEDO pe aceste cazuri va asigura mai multe instrumente de presiune asupra autoritatilor transnistrene pentru a respecta drepturile si libertatile fundamentale ale omului in regiune. In prezent, in regiunea separatista transnistreana activeaza opt institutii de invatamant cu predare in grafia latina: trei licee si cinci gimanzii, dintre care unul pentru copii orfani.
de Vitalie Goncearov | mart. 30, 2010 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
TVR1, interzis de regimul Voronin
„Sistarea retransmiterii postului TVR1 a constituit una din cele mai mari ilegalitati comise de guvernarea comunista. Noi am reglementat pe cale amiabila acest dosar ajuns la CEDO, iar in doua luni TVR1 va fi retransmis in tara noastra”, a declarat recent ministrul justitiei din Republica Moldova, Alexandru Tanase, citat de mass-media de la Chisinau, preluata de presa de la Bucuresti. El a mentionat ca dosarul de reglementare a situatiei se afla pe masa premierului Vlad Filat, care in termen de doua luni trebuie sa adopte o decizie in acest sens. „Seful executivului trebuie sa ia o decizie in acest sens, pentru ca agentul guvernamental la CEDO este in subordinea premierului si ministrului justitiei”, a spus Tanase, citat de mass-media locala.
Oficialul a precizat ca, cel mai probabil, TVR1 nu va aparea pe fosta frecventa, care este ocupata de un alt agent economic, care a obtinut licenta. „Agentul economic respectiv este un dobanditor de buna credinta, iar daca vom incerca sa-l inlaturam, atunci ar putea aparea unele probleme. Exista o solutie de compromis, fara a afecta alti detinatori de licenta”, a mai adaugat Alexandru Tanase.
Retransmiterea TVR1 pe teritoriul Republicii Moldova a fost sistata la sfarsitul lunii septembrie 2007 pe motiv ca nu s-a reusit incheierea unui nou contract cu Societatea Romana de Televiziune, iar cel vechi expirase pe 15 iunie 2007. Retransmisia postului public din Romania a mai fost sistata si in august 2002, pentru o perioada de circa 7 luni, motivandu-se cauze tehnice si juridice. Societatea civila a protestat fata de sistare, spunand ca la baza acesteia ar fi stat de fapt motive politice.
Fostul premier ucrainean Iulia Timoşenko, inculpată pentru abuz de putere, a anunţat miercuri că a depus plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru a denunţa caracterul politic al acuzaţiilor care îi sunt aduse de justiţia de la Kiev. Timoşenko a explicat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că decizia de a depune plângere la CEDO este motivată de neîncrederea în „justiţia venală” a preşedintelui Viktor Ianukovici, pe care îl acuză că a orchestrat personal anchetele împotriva ei, transmite Newsin. Numeroşi alţi foşti responsabili ai guvernului său sunt, de asemenea, vizaţi de anchete pentru abuz de putere. Echipa preşedintelui Viktor Ianukovici asigură că luptă astfel împotriva corupţiei, însă opoziţia denunţă represiunea politică. Statele Unite şi oficiali europeni şi-au exprimat însă preocuparea în legătură cu o aplicare selectivă a justiţiei în Ucraina. Iulia Timoşenko, unul dintre liderii Revoluţiei portocalii din 2004, este acuzată de abuz de putere care ar fi provocat pierderi financiare importante statului ucrainean, în perioada în care s-a aflat la conducerea Guvernului de la Kiev. Parchetul ucrainean a dechis mai multe anchete judiciare împotriva ei. Asa cum a anuntat KARADENIZ PRESS, primul termen in procesul intentat impotriva opozantei Iulia Timosenko va fi deschis vineri, la un tribunal din Kiev, informeaza Kyev Post. Procesul va incepe la ora 6.00 GMT (9.00, ora Romaniei), la Tribunalul Pecerski, in centrul orasului, a anuntat purtatoarea de cuvant, Natalia Lisova. Acesta vizeaza contracte in domeniul gazelor naturale semnate cu Rusia, in perioada in care Timosenko era premier, contracte considerate foarte dezavantajoase pentru Ucraina. “Puterea face totul pentru a se debarasa de principalul sau concurent politic”, a declarat Lisova. “Toata lumea stie ca tribunalele sunt conduse de administratia prezidentiala, dar vom lupta. Iulia Timosenko nu este vinovata de nimic”, a adaugat ea. In luna mai, Iulia Timoşenko a fost realeasă în fruntea Partidului Batkivşcina, principala formaţiune de opoziţie din această ţară. Timoşenko se află în fruntea Batkivşcina de la crearea acestei formaţiuni, în septembrie 1999, potrivit agenţiilor ucraineene de presă. Fostul prim ministru, care înainte de a se lansa în politică a fost una dintre cele mai bogate femei din Ucraina graţie afacerilor sale din industria gazului, s-a aflat de două ori în fruntea guvernului ţării: din ianuarie şi până în septembrie 2005, şi din decembrie 2007 până în martie 2010.
Fostul magnat al petrolului şi critic al Kremlinului Mihail Hodorkovski şi asociatul său Platon Lebedev au depus cereri de eliberare înainte de termen, cei doi oameni de afaceri ispăşind mai mult de jumătate din condamnarea la 13 ani de închisoare, scrie presa rusa, citata de ce internationala. De asemenea, Rusia a fost condamnată marţi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) la plata a 10.000 de euro reprezentând daune morale omului de afaceri. Site-ul hiodorkovski.ru publică copii ale scrisorilor adresate tribunalului Preobrajenski din Moscova şi datate 27 mai. Hodorkovski menţionează în cererea sa de ‘eliberare anticipată condiţionată’ că nu îşi recunoaşte vinovăţia. Hodorkovski şi Lebedev au fost condamnaţi la 24 mai pentru furt de petrol şi spălare de bani. Conform verdictului Curţii de apel din Moscova, condamnarea lor a fost ridicată până la 13 ani, urmând să expire în 2016. Cei doi oameni de afaceri, aflaţi în închisoare din 2003, au executat deci peste jumătate din pedeapsă şi pot beneficia de eliberare condiţionată, conform legii ruse. Rusia a fost condamnată marţi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) la plata a 10.000 de euro reprezentând daune morale omului de afaceri aflat în închisoare Mihail Hodorkovski. Judecătorii de la CEDO, cu sediul la Strasbourg, au respins în schimb alte câteva plângeri depuse de avocaţii lui Hodorkovski, printre care şi aceea conform căreia acţiunile în justiţie împotriva sa au fost motivate politic. Hodorkovski a fost condamnat pentru prima dată în 2005 la opt ani de închisoare. Această pedeapsă a fost mărită la 14 ani în decembrie 2010 la sfârşitul unui al doilea proces, după care a fost redusă cu un an în apel.
