de Razvan Iorga | feb. 15, 2010 | R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Serghei Tighipko, un candidat care si-a sprijinit candidatura la prezidentiale pe un discurs anti-romanesc
Viitorul presedinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici, conform rezultatelor finale oferite de Comisia Electorala Centrala din Ucraina, a declarat luni, in cadrul unui interviu pentru BBC, ca nu exclude posibilitatea numirii lui Serghei Tighipko in calitate de premier. Totodata, el a mai adugat ca saptamana viitoare vor incepe si negocierile pentru formarea unei coalitii de guvernamant in Rada Suprema (Legislativul unicameral ucrainean – n.red.). Partidul Regiunilor condus de Ianukovici nu detine o majoritate parlamentara, motiv pentru care aceasta formatiune politica va trebui sa faca aliante politice cu alte partide. “Nu exclud candidatura lui Tighipko pentru functia de premier. Numele sau se afla pe lista candidatilor ce urmeaza sa fie dezbatuta saptamana viitoare in parlament. Inteleg foarte bine ca noua coalitie se va forma in jurul viitorului prim-ministru, de aceea voi incuraja procesul unificarii in Parlament, iar procesul negocierilor va arata cat de mare este dorinta legislativului de a se grupa in jurul unui sau altui candidat”, a explicat Ianukovici. Fostul bancher Serghei Tighipko s-a clasat pe pozitia a treia dupa primul tur de scrutin. Inaintea celei de-a doua runde, actualul premier ucrainean Iulia Timosenko i-a propus acestuia postul de premier in cazul in care va castiga alegerile prezidentiale. In afara de Tighipko, pe lista candidatilor la functia de premier se afla si Nikolai Azarov, ex-ministru de finante, sustinator al lui Viktor Ianukovici, precum si Arseni Iateniuk, fost candidat la alegerile prezidentiale (locul patru dupa primul tur de scrutin) si un apropiat al presedintelui Viktor Iuscenko.
Romanofobia lui Tighipko
Reamintim ca Tighipko, nascut in Republica Moldova la Draganesti, a ocupat locul al treilea in cadrul cursei electorale pentru fotoliul de presedinte, cu 13,06 % din voturi, campania lui electorala fiind bazata pe un discurs ultranationalist radical indreptat impotriva Romaniei . Serghei Tighipko l-a acuzat pe Ianukovici, in timpul campaniei electorale, de “comert” cu integritatea teritoriala a tarii. Serviciul de presa al lui Tighipko subliniaza ca “Ianukovici nu poate sa nu stie ca organizatiile romanilor ucraineni si autoritatile Romaniei aflate in spatele lor considera Bucovina de Nord si sudul Basarabiei – teritorii anexate ilegal de la Romania”. “Aceste forte nu doar blocheaza integrarea minoritatii romane in societatea ucraineana, dar si induc etnicilor romani ideea ca loialitatea fata de Ucraina nu este obligatorie si subliniaza necesitatea sustinerii “patriei istorice””. “Raspandirea influentei romane in Republica Moldova si in regiunile ucrainene de frontiera a devenit o prioritate a politicii Bucurestiului”, a mai subliniat Tighipko, adaugand ca Ucraina ar trebui sa reactioneze la tentativele de revizuire a rezultatelor celui de-al Doilea Razboi Mondial si de “glorificare a agresorilor de catre partea romana”.
Atacuri virulente
De asemenea, in luna octombrie 2009, Tighipko spunea ca Ucraina “trebuie sa-si apere canalul Bastroe de atacurile Bucurestiului, iar, pentru definitivarea constructiei acestui canal, investitiile bugetare sunt insuficiente”. “Romania a facut si va face tot posibilul pentru a nu permite Ucrainei sa-si construiasca o cale a ei de navigatie pe Dunare. Bucurestiul este interesat sa-si mentina monopolul in privinta navigatiei pe Dunare, ceea ce ii aduce sute de milioane de dolari pe an”, a subliniat Serghei Tighipko, citat de Agerpres. Discursul anti-romanesc al lui Tighipko a fost evidentiat si de Deutsche Welle, care face referire la un interviu acordat publicatiei Gazeta po-kiewski, unde politicianul a avertizat asupra “pericolului” pe care il reprezinta Romania pentru Ucraina, mai ales in ce priveste “pretentiile de autonomie” pe criterii etnice a regiunii Cernauti.”Romania isi foloseste statutul de mebru UE si NATO pentru a exercita presiuni economice asupra Ucrainei pana la atingerea obiectivului – autonomia regiunii Cernauti”, sustine Tighipko. In opinia candidatului, Romania induce romanilor din Bucovina o puternica politica anti-ucraineana si anti-statala.
de Razvan Iorga | ian. 12, 2010 | Federatia Rusa, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Seful Partidului Regiunilor din Ucraina si candidatul acestei formatiuni la cea mai inalta functie in stat, Viktor Ianukovici, a declarat in cadrul unui interviu pentru publicatia Komsomolskaia Pravda ca, in cazul in care va fi ales noul presedinte al Ucrainei, va acorda limbilor minoritatilor din Ucraina statut de limba regionala, potrivit agentiei ruse de stiri Regnum. „Primul pas pe care il voi face (in functia de presedinte – n.red.) va fi adoptarea in Parlament a legii care se refera la limba, care presupune implementarea Cartei Europene a limbilor regionale sau a limbilor minoritatilor. Aceasta (charta – n.red.) ne va permite sa iesim de sub acea incordare care exista in regiunile rusofone. Ele (minoritatile –n.red.) vor obtine dreptul de a vorbi propria limba, inclusiv in domeniul invatamantului, medicinei si in instanta. In prezent, aceasta este principala chestiune ce trebuie rezolvata. Imediat dupa ce vom rezolva aceasta chestiune, restul, supararile si neintelegerile, se vor uita si nu vor mai exista probleme”, a declarat Ianukovici, liderul politic de la Kiev creditat cu cele mai mari sanse in cursa electorala, al carui prim tur se va desfasura pe 17 ianuarie. Ianukovici a mai spus ca este nevoie de o vointa politica foarte mare pentru reusirea acestui deziderat si a dat asigurari ca aceste masuri isi vor gasi raspunsul in initiative legislative concrete. „Adoparea deciziei de privind acordarea statutului de limba de stat limbii ruse necesita 300 de voturi in Parlament.Vedem ca pe parcursul a 18 ani aceasta chestiune nu a putut fi rezolvata de nicio forta politica. Inclusiv noi nu am putut sa facem acest lucru, desi ne-am propus. De aceea trebuie sa implementam acum Cartea Europeana a limbilor regionale sau a limbilor minoritatilor, care va zadarnici incalcarea drepturilor cetatenilor Ucrainei care vor sa vorbeasca propia limba. Acestia sunt in primul rand rusii, romanii, maghiarii, bulgarii, grecii etc”, a adaugat Ianukovici. El a reusit in luna decembrie a anului trecut sa isi atraga de partea sa sprijinul romanilor din Ucraina pentru alegerile prezidential. Documentul semnat garanteaza mai multe drepturi pentru minoritatile in Ucraina. Minoritatile cele mai numereoase de pe teritoriul ucrainean – rusii, romanii si maghiarii – au decis semnarea, la finele lunii noiembrie 2009, a unui acord cu Partidul Regiunilor (prorus) condus de Viktor Ianukovici. Acordul prevede ca limba romana primeste statutul de limba regionala oficiala in zonele locuite in majoritate de romani si ca vor fi anulate recentele prevederi ale Ministerului Invatamantului de la Kiev, care, in urma unui ordin semnat la inceputul anului de presedintele Viktor Iuscenko, a decis modificarea programelor scolare, astfel incat, din 2010, predarea materiilor sa se faca exclusiv in limba ucraineana. Pe langa aceste prevederi, liderilor politici ai comunitatii romanesti din Ucraina le-au fost promise locuri pe lista Partidului Regiunilor pentru candidatii independenti la alegerile locale din 30 mai 2010 si la parlamentare, dar si atragerea reprezentantilor comunitatii in organismele de conducere locale si regionale. Documentul a mai primit semnatura si din partea organizatiei publice ucraineane „Miscarea publica de aparare a drepturilor Ucraina rusofona”, dar si din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din Ucraina.
Promisiuni neonorate
Minoritatea romana nu este la prima initiativa de acest gen in sensul sprijinirii Partidul Regiunilor in cadrul unor campanii electorale. La alegerile legislative anticipate din septembrie 2007, Ion Popescu, presedintele Uniunii Interregionale „Comunitatea Romaneasca din Ucraina„, a obtinut pentru a patra oara un mandat de deputat in Rada de la Kiev candidand pe listele Partidului Regiunilor. Formatiunea a promis si atunci, printre altele, pastrarea scolilor cu predare in limba romana, locuri eligibile pentru romani pe listele partidului si acordarea de fonduri pentru proiectele locale. Popescu a criticat atunci puterea prooccidentala de la Kiev, care a promovat o politica „neprietenoasa” fata de minoritati, adoptand masuri in urma carora au avut de suferit scolile si bisericile romanesti, precum si reprezentantii romani din administratia locala. Comunitatea romanilor se concentreaza cu precaderere in trei zone din Ucraina, in Transcarpatia, nordul Bucovinei si sudul Basarabiei. Potrivit MAE, comunitatea romaneasca din Ucraina numara peste 400.000 de persoane, dintre care 151.000 romani, iar 258.600 „moldoveni”.
Acuze politice
Viktor Ianukovici, cunoscut ca un lider cu o orientare politica propruseasca, este favoritul alegerilor prezidentiale ce vor avea loc la sfarsitul acestei saptamani. El este urmat in sondaje, la o distanta apreciabila, de actualul premier, Iulia Timosenko. Aceasta din urma il acuza pe Ianukovici ca ar fi incheiat o intelegere secreta cu Iuscenko prin care cei doi sa devina primii doi oameni in statul ucrainean. Viktor Ianukovici ar urma sa fie presedinte iar Viktor Iuscenko ar deveni premier. Principala prioritate a Guvernului de la Kiev in 2010 va fi atragerea unei transe de 3,5 miliarde de dolari din partea FMI, bani extrem de necesari pentru scoaterea Ucrainei din colapsul financiar in care se afla. Iuscenko a mai declarat recent ca a cerut SUA un imprumut de alte 2,3 miliarde de dolari.
de Camelia Rada | nov. 17, 2009 | Uncategorized @ro
Chernivtsi, Czernowitz, Czernowtsy, dar nu Cernauti. Asa inteleg autoritatile ucrainene sa aplice vechea deviza a imparatului Franz Josef „Viribus Unitis” (Cu forte unite-n.a.) ce se mai pastreaza in Cernautii de astazi. In fundalul statuii poetului Taras Sevcenko din zona centrala, un baner urias aminteste de marcarea a 601 de la prima atestare documentara a Cernautiului de catre Oleksandr Dobrovo. Pentru un turist strain acest Oleksandr nu poate fi decat vreun hatman ucrainean si nu domnul musatin Alexandru cel Bun, in vremea caruia Cernautiul era un targ din Tara de Sus.
Si pe cand poetul national al Ucrainei, nascut in regiunea Kievului, pare sa se simta stapan aici, poetul romanilor, Mihai Eminescu, priveste intrebator spre pamantul care l-a ocrotit de „geniile rele”, in vreme ce crestetu-i este luminat de o stea. Statuia lui Eminescu afost ridicata cu mare greutate de catre societatea culturala care-i poarta numele, in schimbul amplasarii unei statui a hatmanului Mazepa la Galati. Pe soclu scrie, in limba ucraineana, doar atat: MIHAI EMINESCU 1850-1889, iar deasupra se afla semnatura poetului despre a carui nationalitate privitorul nu poate afla nimic. Cei care au imbratisat politica sovietica prin care s-a incercat crearea „poporului moldovean” pot afla cu satisfactie de pe o tabla memoriala amplasata pe scoala unde a invatat si poetul ca Mihai Eminescu este un „clasic literar al popoarelor roman si moldovean”. De altfel, Ucraina si-a intrecut mentorul si a continuat cu succes divizarea comunitatii romanesti inscriind la recensaminte rubrica „moldovean” si nu putini sunt romanii din nordul Bucovinei care au cazut in aceasta capcana, din ignoranta, nestiinta sau pentru un anume pret. In plus, intre liderii romanilor structurile ucrainene cultiva, cu succes din pacate, dezbinarea, iar sprijinul dat de statul roman este atat de sobtil incat aproape lipseste cu desavarsire.
Limba romana…underground
La Cernauti, pulsul vietii romanesti bate greoi, aproape insesizabil. Pe strada, in magazine sau librarii nu se aude vorba romaneasca. Doar un „Pofta buna!” intr-un restaurant poate sa-ti mai mangaie auzul incordat sa prinda sensul amestecat al limbii ucrainene. Desi la numai cateva zeci de granita, posturile din tara nu pot fi vizionate prin cablu. Nu exista nici posturi de radio locale romanesti. Doar cateva publicatii de limba romana supravietuiesc cu greu, mai ales in aceasta perioada de criza cand grivna s-a prabusit. Deja publicatiile altor minoritati, precum cea evreiasca si cea polona, au fost inchise incat nu au mai primit finantarea pe care autoritatile locale erau obligate sa o asigure. La postul regional de televiziune se difuzeaza cateva zeci de minute de stiri si emisiuni in limba romana, dar care din pacate amintesc de transmisiile din perioada comunista. Ca si in Serbia sau alte tari, romanilor li se permite sa cante si sa joace. La „Noutati Cernauti” poti afla ca „rolul limbii ucrainene este mereu in crestere, mai ales ca limba de stat” si profesorii din scolilele romanesti sunt sfatuiti sa tina seama de acest lucru, cu ocazia unui seminar de metodica. In rest, subiectul zilei, epidemia de gripa, si muzica populara. Tot pe acelasi post de televiziune, la matinalul in limba ucraineana, turistul roman poate zambi usor sarcastic cand o tanara reportera cauta istoria ucraineana printre stancile Carpatilor. Un roman hatru povesteste ca prin anii ’70, un istoric a gasit vetre de civilizatie slava si in vechea fierarie a unui tigan stabilit la marginea unui satromanesc pe la 1940. Acolo unde istoria a fost greu de reinventat, s-au folosit buldozerele. In locul vechii cetati dacice Tetina, care mai apoi a servit domnitorilor moldoveni, a rasarit un turn de televiziune. Pe la 1930, ruinele cetatii date uitarii mai putea fi inca zarite, dupa cum o arata o brosura a societatii romanest „Tetina” din anul 1936.
Istoria romaneasca, la gunoi
In foamea lor de istorie si statalitate, ucrainenii au sters meticulos orice urma a contributiei adusa de romani in dezvoltarea acestui oras, devenit cosmopolit prin incurajarea colonizarilor cu ruteni, polonezi, germani si evrei de catre stapanitorii habsburgi. Cele doua bijuteri ale Cernautiului nu mai pot vorbi despre ctitorii lor. Dupa anexarea Bucovinei de catre Imperiul Habsburgic, s-a creat un fond religios pentru administrarea uriasei averi din acest teritoriu a Mitropoliei Moldovei. Cu o contributie neinsemnata din partea Coroanei si insemnata din partea acestui fond, in vremea mitropolitului Eugeniu Hacman, s-au inaltat Palatul Mitropolitan si o frumoasa catedrala in centru. In vechiul Palat functioneaza astazi Universitatea din Cernauti, iar in locul mitropolitilor romani „stapaneste” Yuriy Fedkovych. Vechea Sala Sinodala, in care fruntasii Bucovinei se pronuntau la 15/28 noiembrie 1918 pentru unire, a fost rebotezata Sala de Marmura. Sala am gasit-o inchisa, iar universitatea aproape pustie din cauza carantinei impuse pentru a face fata valului de gripa noua. Astazi, inscriptia de pe frontispiciul Catedalei Mitropolitane a fost cosmetizata si sta scris cu litere ale alfabetului slav (in loc de AD) 1844. In fata catedralei, intrata azi in posesia Patriarhiei Ortodoxe Ruse, se afla o statuie impunatoare a mitropolitului roman Eugeniu Hacman, care nu poate face nici ea mai multa lumina pentru ca inscriptiile sunt in ucraineana.
Genocidul memoriei
Calatorului aflat in cautarea Cernautilor romanesti, nu-i ramane decat sa se porneasca spre vechiul cimitir „strajuit” de un monument ce da „slava vesnica eroilor” sovietici si ucraineni. Si aici coltul marilor familii bucovinene devine din ce in ce mai stramt. Intr-o atmosfera sinistra, cu zeci de palcuri de ciori ce si-au aflat salas, descoperi rand pe rand mormintele familiilor Hurmuzachi, Sbierea, Onciul sau Bejan. In rest, cripte in paragina, cu pietre smulse de rau-voitori sau vanatorii de locuri de veci, cruci de pe care frumoasele nume romanesti au fost sterse de vreme fara sa se gaseasca cineva sa le rescrie. Doar Aron Pumnul, parintele spiritual al lui Eminescu, se bucura de mai multe atentie. Locul sau de odihna, aflata in vecinatatea criptei mitropolitilor bucovineni, se infatiseaza bine ingrijit. Din efigia sa, „geniul mare al despteptarii” Bucovinei priveste aspru si taios, neinduplecat in intrebarile sale. Putin mai incolo, Zaharia Voronca, presedintele societatii Arboroasa- infiintata de studentii romani de la Universitatea din Cernauti la 1875, care ar fi vrut sa-si afle aici tihna cea de veci dupa o viata scursa intre peretii inchisorile austriece pentru ca „a plans de mama”, nu are decat neliniste. Lantul care impresoara arboarele ce-i serveste drept monument funerar se strange tot mai mult in jurul bucovinenilor. Langa mormantul sau, in vechile morminte romanesti se aseaza tot mai multe familii ucrainene. Sunt locuri vanate, iar pretul poate ajunge la 50.000 de euro. Oare cand va veni si randul lui Zaharia Voronca sa i se stearga urma?
Patriarhia Moscovei, „ocrotitoarea” romanilor din Bucovina de Nord
Manastirea Banceni, situata la numai 20 de kilometri de Cernauti, a devenit in mai putin de 15 ani un loc de pelerinaj nu numai pentru romanii din nordul Bucovinei, dar si pentru cei din Tara. Am pornit spre acest lacas facand comparatii imaginare cu manastirile noastre, cu Putna, Voronetul sau Sucevita. La poarta manastirii am gasit cateva masini de Romania, ansamblul manastiresc avand si un hotel. Zidurile initiale ale ansamblului s-au aratat neincapatoare pentru planurile ambitioase ale parintelui-staret Mihail Jar si in afara se lucra la o noua biserica. La ceas de seara, in curtea manastirii domnea linistea. Trecand pragul bisericii am putut asculta un preot ce rostea litanic o slujba in limba rusa si nu in limba romana asa cum stiam ca se face aici, lacasul fiind asezat in inima satelor romanesti. De altfel, folosirea limbii romane este calea pe care Patriarhia Rusa a ales-o pentru a-i atrage de partea sa pe romanii de aici, intrucat in Ucraina este un adevarat Babilon. Aici mai activeaza si Biserica Ortodoxa Ucraineana, necanonica, o biserica ucraineana autocefala, la care se adauga numeroase secte.
Doctrina panslavista
La iesirea din biserica, am remarcat reprezentarea stangace a unei scena a Judecatii de Apoi. Deasupra unui calugar rastignit sta scris in limba romana „Duh Sfant, Duh Sfant, Domnul Savaoth”. Grandoarea dusa la extrem pe care am gasit-o la Banceni nu a reusit sa-mi dea nici macar un strop din pacea sufleteasca si tacerea plina de intelesuri ce domneste intre zidurile manastirilor din nordul Romaniei. Bucovinenii vin in numar la Banceni, aici neexistand biserici ortodoxe romanesti. Vechile lacasuri de cult romanesti se afla azi in posesia altor biserici.
Manastirea imposibila
Nu exista pentru ca Biserica Ortodoxa Rusa a nimicit tentativele romanilor de a avea lacasul lor de cult. Mitropolitul rus Onufrie al Cernautiului si Bucovinei stie ca puterea sa sta in sprijinul si, mai cu seama, numarul credinciosilor romani pe care si i-a apropiat prin lucrari vazute si nevazute, profitand de aversiunea romanilor fata de slujbele in limba ucraineana. Intre lucrarile ascunse se numara si zadarnicerea initiativei unor romani de a inalta o manastire romaneasca in Codrii Cosminului, loc legendar, unde armata lui Stefan cel Mare a nimicit oastea regelui polonez Albert, nu departe de Banceni. Planurile romanilor, intre care s-a cultivat cu sarg nehotararea si neunirea, au fost zadarnicite de ierarhul rus si numaidecat s-a inceput constructia actualei manastiri de la Banceni, sub privirile parintelui Mihai Jar si obladuirea mitropolitului rus Onufrei. Cu sute de mii de euro pompati de diversi oameni de afaceri, dar si cu daniile facute de romanii orbiti in credinta lor, Banceniul s-a ridicat si extins foarte rapid, iar pastorii rusi (si romani) au devenit tot mai influenti. Din aceasta lupta nevazuta a ramas doar o legenda sau poate un semn. Unii oameni din partea locului povestesc cu mahnire ca in zilele in care s-a inceput ctitorirea manastirii Banceni stejarul lui Stefan cel Mare din Codrii Cosminului s-a uscat. Parintele Mihai Jar, iubit de unii, contestat de altii, mai pastoreste si manastirea de maici de la Boian. Intre zidurile de culoarea cerului senin, la Boian am gasit cateva maicute si niste batrane din sat. In afara de vorba romaneasca a maicutelor, aici stapaneste spiritul ortodoxiei ruse, cu icoane in limba rusa si fotografii de vanzare ale Tarului Nicolae al II-lea.
