de Razvan Iorga | nov. 9, 2011 | România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Seful diplomatiei romane, Teodor Baconschi, se afla in Ucraina, unde incearca dezghetarea relatiilor dintre Kiev si Bucuresti. Unele dintre cele mai mari probleme intre Romania si Ucraina sunt cele legate de drepturile minoritatii romane din aceasta tara, mai ales in conditiile in care Ucraina nu permite dubla cetatenie. La inceputul anului 2009, Kievul si Bucurestiul convenisera ca monitorizarea interguvernamentala privind respectarea drepturilor minoritatilor din Ucraina si Romania sa fie reluata in cursul acelui an, insa discutiile nu s-au concretizat. Lucrarile Comisiei mixte privind monitorizarea situatiei minoritatilor romana si ucraineana au fost intrerupte pe o perioada nelimitata. Comunitatea romanilor se concentreaza cu precadere in trei zone din Ucraina – in Transcarpatia, Cernauti si Odesa. Comunitatea romanofona reprezinta a treia etnie ca pondere din Ucraina, dupa ucraineni si rusi, numarand circa 410.000 de persoane, intre care 151.000 de romani si 258.600 de „moldoveni”. Printre problemele cu care se confrunta minoritatea romana din Ucraina se numara accesul la invatamantul in limba materna, utilizarea oficiala a limbii romane in administratie si in justitie, finantarea activitatilor asociatiilor minoritatii romane, media in limba romana, pastrarea identitatii religioase, reprezentarea la nivelul administratiei, lipsa reprezentarii parlamentare, retrocedarea proprietatilor care au apartinut comunitatii romanesti.
Intalniri la cel mai inalt nivel
Baconschi efectueaza, miercuri si joi, o vizita oficiala la Kiev, la invitatia omologului ucrainean, Konstantin Griscenko, potrivit unui comunicat al MAE. seful diplomatiei romane va fi primit de presedintele Victor Ianukovici, premierul Mikola Azarov si va avea convorbiri cu presedintele Radei Supreme, Volodimir Litvin. Cu prilejul vizitei, ministrul roman de externe se va intalni cu reprezentanti ai comunitatii romanesti din Ucraina. Convorbirile vor aborda perspectivele cooperarii bilaterale si regionale, teme europene de interes comun, in special perspectiva europeana a Ucrainei, subiecte precum problematica de securitate, inclusiv cea energetica, precum si aspecte care tin de protectia minoritǎtilor nationale, precizeaza MAE. Vor fi semnate Acordul de cooperare intre Ministerul Justitiei al Romaniei si Ministerul Justitiei al Ucrainei si Protocolul de colaborare dintre MAE al Romaniei si MAE al Ucrainei in domeniul integrarii europene. Deplasarea ministrului de externe la Kiev, preconizata de mai multe luni, intervine in conditiile in care relatiile Ucrainei cu Uniunea Europeana traverseaza momente dificile, din cauza procesului intentat fostului premier Iulia Timosenko.Verdictul in cazul Timosenko a fost criticat de numeroase capitale occidentale, dar si de NATO. Ucraina a respins insa presiunile internationale si, mai mult, i-a deschis fostului premier un nou dosar penal. Luna trecuta, ministrul de externe Teodor Baconschi declara ca lucreaza la o vizita pe care urmeaza sa o faca in aceasta toamna la Kiev, apreciind ca Ucraina trebuie ajutata cu deschidere si solidaritate sa-si mentina apetitul fata de spatiul euroatlantic.
Acord de mic trafic la frontiera
La un moment dat, discutiile cu Ucraina in privinta incheierii unui acord de mic trafic la frontiera pareau cele mai avansate si cele doua state se apropiau de semnarea documentului, care a fost amanata insa, in urma aparitiei unor dificultati si neintelegeri de ultim moment. La ultima runda de negocieri, in ianuarie 2009, discutiile s-au impotmolit brusc, desi era asteptat anuntul privind finalizarea tratativelor si semnarea Acordului. Partea romana a cerut deschiderea unui consulat la Ujgorod si a unei agentii consulare la Solotvino, in timp ce ucrainenii solicitau deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei. Bucurestiul a inaintat Kievului conditii suplimentare pentru incheierea Acordului de mic trafic la frontiera, iar agumentarea acestora a trezit indoiala partii ucrainene, a declarat, in iunie, ministrul de externe Konstantin Griscenko, intr-un interviu pentru presa romana in care sugera ca Ucraina doreste paritate in privinta deschiderii unor consulate. „Lucram acum la un pachet de sase-sapte acorduri care sa modernizeze cadrul juridic dintre noi si ucraineni, sa accelereze parcursul european al Ucrainei pe durata presedintiei poloneze. Mentinem acest tonus in sensul ca pregatesc o vizita de raspuns, ma voi duce la Kiev (…) si probabil ca pana atunci majoritatea documentelor aflate in negociere vor fi finalizate”, a mentionat ministrul Teodor Baconschi. Romania si Ucraina au avut in ultimii ani numeroase puncte de divergenta, in general legate de dispute teritoriale, proiectul canalului Bistroe sau situatia minoritatilor, totul culminand in 2009 cu un scandal de spionaj.
de Camelia Rada | iul. 15, 2011 | R. Moldova, România, Ucraina, Uncategorized @ro
Universitatea din Cernauti, transformata in baza a extremismului anti-romanesc din nordul Bucovinei
Chernivtsi, Czernowitz, Czernowtsy, dar nu Cernauti. Asa inteleg autoritatile ucrainene sa aplice vechea deviza a imparatului Franz Josef “Viribus Unitis” (Cu forte unite-n.a.) ce se mai pastreaza in Cernautii de astazi. In fundalul statuii poetului Taras Sevcenko din zona centrala, trecatorilor si turistilor li se aminteste de prima atestare documentara a Cernautiului de catre Oleksandr Dobrovo. Pentru un turist strain acest Oleksandr nu poate fi decat vreun hatman ucrainean si nu domnul musatin Alexandru cel Bun, in vremea caruia Cernautiul era un targ din Tara de Sus.
Si pe cand poetul national al Ucrainei, nascut in regiunea Kievului, pare sa se simta stapan aici, poetul romanilor, Mihai Eminescu, priveste intrebator spre pamantul care l-a ocrotit de “geniile rele”, in vreme ce crestetu-i este luminat de o stea. Statuia lui Eminescu afost ridicata cu mare greutate de catre societatea culturala care-i poarta numele, in schimbul amplasarii unei statui a hatmanului Mazepa la Galati. Pe soclu scrie, in limba ucraineana, doar atat: MIHAI EMINESCU 1850-1889, iar deasupra se afla semnatura poetului despre a carui nationalitate privitorul nu poate afla nimic. Cei care au imbratisat politica sovietica prin care s-a incercat crearea “poporului moldovean” pot afla cu satisfactie de pe o tabla memoriala amplasata pe scoala unde a invatat si poetul ca Mihai Eminescu este un “clasic literar al popoarelor roman si moldovean”. De altfel, Ucraina si-a intrecut mentorul si a continuat cu succes divizarea comunitatii romanesti inscriind la recensaminte rubrica “moldovean” si nu putini sunt romanii din nordul Bucovinei care au cazut in aceasta capcana, din ignoranta, nestiinta sau pentru un anume pret. In plus, intre liderii romanilor structurile ucrainene cultiva, cu succes din pacate, dezbinarea, iar sprijinul dat de statul roman este atat de subtil incat aproape lipseste cu desavarsire.
Limba romana…underground
La Cernauti, pulsul vietii romanesti bate greoi, aproape insesizabil. Pe strada, in magazine sau librarii nu se aude vorba romaneasca. Doar un “Pofta buna!” intr-un restaurant poate sa-ti mai mangaie auzul incordat sa prinda sensul amestecat al limbii ucrainene. Desi la numai cateva zeci de granita, posturile din tara nu pot fi vizionate prin cablu. Nu exista nici posturi de radio locale romanesti. Doar cateva publicatii de limba romana supravietuiesc cu greu, mai ales in aceasta perioada de criza cand grivna s-a prabusit. Deja publicatiile altor minoritati, precum cea evreiasca si cea polona, au fost inchise incat nu au mai primit finantarea pe care autoritatile locale erau obligate sa o asigure. La postul regional de televiziune se difuzeaza cateva zeci de minute de stiri si emisiuni in limba romana, dar care din pacate amintesc de transmisiile din perioada comunista. Ca si in Serbia sau alte tari, romanilor li se permite sa cante si sa joace. La “Noutati Cernauti” poti afla ca “rolul limbii ucrainene este mereu in crestere, mai ales ca limba de stat” si profesorii din scolilele romanesti sunt sfatuiti sa tina seama de acest lucru, cu ocazia unui seminar de metodica. In rest, subiectul zilei, epidemia de gripa, si muzica populara. Tot pe acelasi post de televiziune, la matinalul in limba ucraineana, turistul roman poate zambi usor sarcastic cand o tanara reportera cauta istoria ucraineana printre stancile Carpatilor. Un roman hatru povesteste ca prin anii ‘70, un istoric a gasit vetre de civilizatie slava si in vechea fierarie a unui tigan stabilit la marginea unui satromanesc pe la 1940. Acolo unde istoria a fost greu de reinventat, s-au folosit buldozerele. In locul vechii cetati dacice Tetina, care mai apoi a servit domnitorilor moldoveni, a rasarit un turn de televiziune. Pe la 1930, ruinele cetatii date uitarii mai putea fi inca zarite, dupa cum o arata o brosura a societatii romanest “Tetina” din anul 1936.
Istoria romaneasca, la gunoi
In foamea lor de istorie si statalitate, ucrainenii au sters meticulos orice urma a contributiei adusa de romani in dezvoltarea acestui oras, devenit cosmopolit prin incurajarea colonizarilor cu ruteni, polonezi, germani si evrei de catre stapanitorii habsburgi. Cele doua bijuteri ale Cernautiului nu mai pot vorbi despre ctitorii lor. Dupa anexarea Bucovinei de catre Imperiul Habsburgic, s-a creat un fond religios pentru administrarea uriasei averi din acest teritoriu a Mitropoliei Moldovei. Cu o contributie neinsemnata din partea Coroanei si insemnata din partea acestui fond, in vremea mitropolitului Eugeniu Hacman, s-au inaltat Palatul Mitropolitan si o frumoasa catedrala in centru. In vechiul Palat functioneaza astazi Universitatea din Cernauti, iar in locul mitropolitilor romani “stapaneste” Yuriy Fedkovych. Vechea Sala Sinodala, in care fruntasii Bucovinei se pronuntau la 15/28 noiembrie 1918 pentru unire, a fost rebotezata Sala de Marmura. Sala am gasit-o inchisa, iar universitatea aproape pustie din cauza carantinei impuse pentru a face fata valului de gripa noua. Astazi, inscriptia de pe frontispiciul Catedalei Mitropolitane a fost cosmetizata si sta scris cu litere ale alfabetului slav (in loc de AD) 1844. In fata catedralei, intrata azi in posesia Patriarhiei Ortodoxe Ruse, se afla o statuie impunatoare a mitropolitului roman Eugeniu Hacman, care nu poate face nici ea mai multa lumina pentru ca inscriptiile sunt in ucraineana.
Genocidul memoriei
Calatorului aflat in cautarea Cernautilor romanesti, nu-i ramane decat sa se porneasca spre vechiul cimitir “strajuit” de un monument ce da “slava vesnica eroilor” sovietici si ucraineni. Si aici coltul marilor familii bucovinene devine din ce in ce mai stramt. Intr-o atmosfera sinistra, cu zeci de palcuri de ciori ce si-au aflat salas, descoperi rand pe rand mormintele familiilor Hurmuzachi, Sbierea, Onciul sau Bejan. In rest, cripte in paragina, cu pietre smulse de rau-voitori sau vanatorii de locuri de veci, cruci de pe care frumoasele nume romanesti au fost sterse de vreme fara sa se gaseasca cineva sa le rescrie. Doar Aron Pumnul, parintele spiritual al lui Eminescu, se bucura de mai multe atentie. Locul sau de odihna, aflata in vecinatatea criptei mitropolitilor bucovineni, se infatiseaza bine ingrijit. Din efigia sa, “geniul mare al despteptarii” Bucovinei priveste aspru si taios, neinduplecat in intrebarile sale. Putin mai incolo, Zaharia Voronca, presedintele societatii Arboroasa- infiintata de studentii romani de la Universitatea din Cernauti la 1875, care ar fi vrut sa-si afle aici tihna cea de veci dupa o viata scursa intre peretii inchisorile austriece pentru ca “a plans de mama”, nu are decat neliniste. Lantul care impresoara arboarele ce-i serveste drept monument funerar se strange tot mai mult in jurul bucovinenilor. Langa mormantul sau, in vechile morminte romanesti se aseaza tot mai multe familii ucrainene. Sunt locuri vanate, iar pretul poate ajunge la 50.000 de euro. Oare cand va veni si randul lui Zaharia Voronca sa i se stearga urma?
Patriarhia Moscovei, “ocrotitoarea” romanilor din Bucovina de Nord
Manastirea Banceni, situata la numai 20 de kilometri de Cernauti, a devenit in mai putin de 15 ani un loc de pelerinaj nu numai pentru romanii din nordul Bucovinei, dar si pentru cei din Tara. Am pornit spre acest lacas facand comparatii imaginare cu manastirile noastre, cu Putna, Voronetul sau Sucevita. La poarta manastirii am gasit cateva masini de Romania, ansamblul manastiresc avand si un hotel. Zidurile initiale ale ansamblului s-au aratat neincapatoare pentru planurile ambitioase ale parintelui-staret Mihail Jar si in afara se lucra la o noua biserica. La ceas de seara, in curtea manastirii domnea linistea. Trecand pragul bisericii am putut asculta un preot ce rostea litanic o slujba in limba rusa si nu in limba romana asa cum stiam ca se face aici, lacasul fiind asezat in inima satelor romanesti. De altfel, folosirea limbii romane este calea pe care Patriarhia Rusa a ales-o pentru a-i atrage de partea sa pe romanii de aici, intrucat in Ucraina este un adevarat Babilon. Aici mai activeaza si Biserica Ortodoxa Ucraineana, necanonica, o biserica ucraineana autocefala, la care se adauga numeroase secte.
Doctrina panslavista
La iesirea din biserica, am remarcat reprezentarea stangace a unei scena a Judecatii de Apoi. Deasupra unui calugar rastignit sta scris in limba romana “Duh Sfant, Duh Sfant, Domnul Savaoth”. Grandoarea dusa la extrem pe care am gasit-o la Banceni nu a reusit sa-mi dea nici macar un strop din pacea sufleteasca si tacerea plina de intelesuri ce domneste intre zidurile manastirilor din nordul Romaniei. Bucovinenii vin in numar la Banceni, aici neexistand biserici ortodoxe romanesti. Vechile lacasuri de cult romanesti se afla azi in posesia altor biserici.
Manastirea imposibila
Nu exista pentru ca Biserica Ortodoxa Rusa a nimicit tentativele romanilor de a avea lacasul lor de cult. Mitropolitul rus Onufrie al Cernautiului si Bucovinei stie ca puterea sa sta in sprijinul si, mai cu seama, numarul credinciosilor romani pe care si i-a apropiat prin lucrari vazute si nevazute, profitand de aversiunea romanilor fata de slujbele in limba ucraineana. Intre lucrarile ascunse se numara si zadarnicerea initiativei unor romani de a inalta o manastire romaneasca in Codrii Cosminului, loc legendar, unde armata lui Stefan cel Mare a nimicit oastea regelui polonez Albert, nu departe de Banceni. Planurile romanilor, intre care s-a cultivat cu sarg nehotararea si neunirea, au fost zadarnicite de ierarhul rus si numaidecat s-a inceput constructia actualei manastiri de la Banceni, sub privirile parintelui Mihai Jar si obladuirea mitropolitului rus Onufrei. Cu sute de mii de euro pompati de diversi oameni de afaceri, dar si cu daniile facute de romanii orbiti in credinta lor, Banceniul s-a ridicat si extins foarte rapid, iar pastorii rusi (si romani) au devenit tot mai influenti. Din aceasta lupta nevazuta a ramas doar o legenda sau poate un semn. Unii oameni din partea locului povestesc cu mahnire ca in zilele in care s-a inceput ctitorirea manastirii Banceni stejarul lui Stefan cel Mare din Codrii Cosminului s-a uscat. Parintele Mihai Jar, iubit de unii, contestat de altii, mai pastoreste si manastirea de maici de la Boian. Intre zidurile de culoarea cerului senin, la Boian am gasit cateva maicute si niste batrane din sat. In afara de vorba romaneasca a maicutelor, aici stapaneste spiritul ortodoxiei ruse, cu icoane in limba rusa si fotografii de vanzare ale Tarului Nicolae al II-lea.
de Anatol Terzi | iun. 29, 2011 | R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Clădirea Universităţii din Cernăuţi, „bijuterie arhitecturală” din secolul al XIX-lea, a fost inclusă pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. O decizie în acest sens a fost luată marţi la Paris, de membrii comisiei de profil a acestei organizaţii internaţionale, în cadrul celei de-a 35-a sesiuni. Fostă reşedinţă a Mitropoliţilor Bucovinei şi Dalmaţiei, astăzi corp central al Universităţii din Cernăuţi, clădirea a fost construită în 1864-1882, de către arhitectul ceh Jozef Glavka. În 1875, ansamblul arhitectural a fost transformat în universitate, prin decretul lui Franz Josef, împăratul Imperiului Austro-Ungar, transmite Moldpres. Iniţial, aceasta instituţie de învăţămînt superior, renumită în tot Imperiul Austro-Ungar, se numea după numele întemeietorului ei. La început, limba de baza a predării cursurilor a fost germana, avînd departamente separate pentru limba si literatura română şi ucraineană. După unirea Bucovinei de Nord cu România, numele Universităţii din Cernăuţi a fost schimbat în „Universitatea Regele Carol I”. Între anii 1920-1940, aceasta a devenit una dintre cele mai importante instituţii educaţionale româneşti. Actuala clădire a Universităţii datează din perioada anilor 1920-1922, fiind construită de Guvernul Romaniei, istoricul român Ion Nistor fiind mult timp rectorul acesteia. In anul 1940, Bucovina de Nord a trecut din nou la Ucraina, iar odată cu ea şi celebra universitate. În anul 1989, numele Universităţii din Cernăuţi a fost din nou schimbat, astăzi aceasta numindu-se „Universitatea Naţională Yuri Fedkovych”, după numele unui renumit scriitor ucrainean din Bucovina.
de Marius-Alin Batca | apr. 14, 2011 | R. Moldova, România, Uncategorized @ro
Domnule Procuror General al Republicii Moldova, Valeriu Zubco, eu am “atacat cibernetic”, din România, mai multe instituţii de stat comunist-chişinăuene. Eu, alături de mulţi prieteni şi colegi, am făcut acest lucru. În aprilie 2009, stăteam cu toţii cu inima la gură şi cu sufletul strâns, încercând să aflăm ce se întamplă în ţara românească de peste Prut. Citeam de pe site-urile de ştiri şi de pe platformele de socializare ce se întâmplă cu fraţii noştri de la Chişinău. Citeam, vedeam şi auzeam cum reprezentanţii unor fosile de regim autoritar căsăpesc tinerii Basarabiei, până când a fost restriţionat accesul la internet. Am încercat cu toţii să trăim, de la distanţă, momentele de bucurie, revoltă şi tensiune. Iar, atunci când nu am mai avut acces la informaţiile furnizate de către cei care participau direct la proteste, din cauza cenzurii ticăloase de sorginte rusească, bineînţeles că ne-am “năspustit” către portalurile oficiale. Şi nu vorbesc aici de ilegalităţi. Ci de curiozitate sinceră. De credinţa că oamenii din cadrul forţelor de represiune de peste Prut ar fi îmbraţişat revoluţia tinerilor dornici de libertate. Din “cauza” asta vă apare atacul DDoS din România! Ne-am uitat cu toţii să vedem cum ar fi trebuit să scrieţi: Suntem liberi de pseudo-comuniştii lui Voronin! Trăiască Libertatea faţă de Moscova! Trăiască!
Ce expertiză vreţi – din partea autorităţilor române – domnule Zubco? Ce scuză mai căutaţi să prezentaţi în faţa comisiei parlamentare? Vă răspund eu! Sunt, asemenea altor oameni dornici de libertate, unul dintre cei pe care încercaţi acum să îi acuzaţi de infracţiuni împotriva URSS. Aţi rămas captiv în trecut. Am relatat minut cu minut şi oră cu oră. Am ieşit în Piaţa Universităţii din Bucureşti şi, de pe treptele Teatrului Naţional, am trăit şi am fluturat, alături de fraţii mei, tricolorul nostru, al românilor de pe ambele maluri ale Prutului. Tricolorul românilor de la Nistru pân’ la Tisa. Tricolorul care este şi in ininimile românilor de la sud de Dunăre, şi din Voivodina, din Timoc, din Pind. Este vorba despre tricolorul care flutură în Maramureşul Istoric, în nordul Bucovinei şi în sudul Basarabiei! Tricolorul roş-galben-albastru care menţine vie limba românească la Est de Nistru şi peste tot în lume. Aşa că, domnule Zubco, lăsaţi-ne în pace cu explicaţiile astea de doi bani! Nu avem nevoie de noi minciuni! Fraţii mei din Chişinău care au fost bătuţi în beciurile de sorginte NKDV-istă nu mai au răbdare. Surorile mele, care au fost violate – în aceleaşi beciuri împuţite din Buiucani, Botanica şi Centru – de nacealnicii moscali şi haholi,vor dreptate!
de Razvan Iorga | mart. 9, 2010 | România, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Presedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, a declarat, marti, ca limba ucraineana va fi unica limba de stat vorbita pe teritoriul Ucrainei si ca va fi implementata, in viitorul apropiat, Carta Europeana a limbilor regionale sau a limbilor minoritatilor. “In Ucraina se va dezvolta o singura limba de stat – limba ucraineana” – a spus Ianukovici, la decernarea premiilor Taras Sevcenko in regiunea Cerkassi, citat de Itar-Tass. Inaintea campaniei electorale desfasurata cu cateva luni in urma, formatiunea politica condusa de Ianukovici, Partidul Regiunilor, a semnat un acord cu liderii comunitatii romanesti din Ucraina prin care prin care vor fi garantate mai multe drepturi pentru minoritatile de pe teritoriul ucrainean, inclusiv minoritatea romana. Potrivit documentului, romana obtine statut de limba regionala oficiala in zonele locuite in majoritate de etnici romani, iar predarea in scolile din regiune se va face in limba romana. In urma unui ordin semnat la inceputul anului 2009 de fostul presedinte Viktor Iuscenko, Ministerul Educatiei de la Kiev decisese modificarea programelor scolare, astfel incat din 2010 predarea materiilor sa se faca exclusiv in limba ucraineana. Potrivit cifrelor oferite de Consulatul General al Romaniei la Cernauti, in Ucraina, 258.619 dintre persoane s-au declarat “moldoveni”, la ultimul recensamant din 2001, iar 155.130 persoane s-au declarat romani sau au declarat in calitate de limba materna, limba romana. In anul scolar 2008-2009, conform datelor statistice oficiale, functioneaza 80 de scoli cu predare in limba romana. Dintre acestea, in trei unitati scolare, exista clase de predare in limba ucraineana.
