Vaticanul acuza wahabismul bosniac

de | ian. 3, 2010 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro | 0 comentarii

Populatia din Bosnia-Hertegovina este supusa unui proces agresiv de islamizare, a declarat cardinalul romano-catolic Franc Rode, intr-un interviu acordat saptamana trecuta cotidianului bosniac Dnevni Avaz, preluat de agentia de presa KARADENIZ PRESS

Cardinalul Franc Rode condamna islamizarea Bosniei

Cardinalul romano-catolic Franc Rode condamna islamizarea Bosniei

Populatia din Bosnia-Hertegovina este supusa unui proces agresiv de islamizare, a declarat cardinalul romano-catolic Franc Rode, intr-un interviu acordat saptamana trecuta cotidianului bosniac Dnevni Avaz, preluat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Declaratia inaltului oficial al Bisericii Romano-Catolice vine la cateva luni dupa ce declaratii publice similare ale cardinalului au declansat un scandal diplomatic intre Sarajevo si Vatican. Acesta declarase intr-un interviu pentru Radio Vatican, la intoarcerea dintr-o calatorie in tara balcanica ca „Bosnia este in curs un proces de islamizare”. Reamintim ca Prefectul Congregatiei pentru Institutele de Viata Consacrata si Societatile de Viata Apostolica s-a aflat anterior in vizita in Arhidieceza de Sarajevo, la invitatia Cardinalului Vinko Puljic si in Dieceza de Banja Luka, invitat de Monseniorul Franjo Komarica, ambii etnici croati. Autoritatile de la Sarajevo au respins acuzatiile inaltului oficial al Vaticanului, in pofida avertismentelor repetate ale organizatiile pentru apararea drepturilor omului privind radicalizarea fara precedent a comunitatii musulmane din Republica Bosnia-Hertegovina.
Intrebat de Radio Vatican care este situatia catolicilor din Bosnia, cardinalul a spus ca „numarul lor s-a redus foarte mult. De exemplu, in Dieceza de Banja Luka, inainte de razboiul din anii‚ ‘91 – ’95, catolicii erau 150 de mii, in vreme ce azi ajung la 35 de mii. Majoritatea au plecat pentru ca locuintele le-au fost incendiate, dar si din cauza presiunilor si de frica sa nu isi piarda chiar viata. Multi catolici fugiti din Bosnia se afla in prezent in Croatia sau in tari mult mai indepartate, precum Australia, Canada, Noua Zeelanda.” Cardinalul Franc Rode a mai aratat ca aceeasi situatiei, s-a intamplat  si la Sarajevo, unde mai sunt doar 17 mii de catolici. „Moscheile construite in acesti ultimi ani sunt mai mult de o suta, fiind ridicate chiar si in sate unde nu au mai existat vreodata pana acum. Exista asadar o vointa de islamizare a regiunii Sarajevo, cum de altfel exista o vointa de a face din Republica Sarba o tara ortodoxa, unde guvernul construieste biserici, dar exista o politica de identificare. Sarbii, chiar daca cei care se afla si acum la putere erau membri ai partidului comunist, azi, sunt linistiti si in mod deschis ortodocsi. Cardinalul a mai declarat ca principalele victime ale razboiului din aceasta tara au fost catolicii, care au pierdut multe biserici, multe manastiri, multi preoti fiind ucisi, la fel calugari si calugarite. „Trebuie sa spun insa ca atmosfera pe care am gasit-o la Banja Luka, in special la Sarajevo, nu este una pesimista sau de descurajare, ci mai ales una de vointa ferma de a ramane acolo si de a marturisi Evanghelia si de a oferi servicii pe care Biserica le pune la dispozitia tuturor, nu doar a catolicilor, dar si a crestinilor ortodocsi, a musulmanilor, mai ales in ceea ce priveste operele sociale, de educatie si de formare umana. De exemplu, la Banja Luka se proiecteaza pentru viitor chiar si o universitate catolica ale carei caracteristici sa fie tocmai dialogul interreligios. Sa speram ca aceasta mare idee a mons. Franjo Komarica sa se poata realiza”, a mai spus cardinalul Franc Rode. In final, acesta a declarat ca „Biserica pe care am gasit-o in Bosnia si Hertegovina, chiar daca redusa numeric, este o Biserica vie, activa, plina de speranta. O Biserica foarte motivata si, mai ales, care nu-i lipsita de vocatii preotesti si de viata monastica”.

Entitate musulmana

O comisie de experti din cadrul Partidului bosniac al Actiunii Democrate, reprezentant populatia musulmana, este pregatita sa traseze o harta cu patru unitati teritoriale in Bosnia si Hertzegovina (BiH), a declarat anterior Sulejman Tihic, liderul formatiunii, citat de cotidianul SETimes.
Tihic a declarat pentru cotidianul bosniac de mare tiraj Dnevni Avaz ca aceasta comisie si liderii partidului vor elabora harta in cadrul reformelor constitutionale propuse pe baza unui acord incheiat intre el, Dragan Covic, liderul Uniunii Democrate Croate din BiH, si prim-ministrul Republicii Sprska (RS), Milorad Dodik, liderul Uniunii Social Democratilor Independenti. Astfel, reformele prevad un stat format din patru entitati, cu trei niveluri de guvernare. Cu toate acestea, liderul Uniunii Social Democratilor Independenti refuza sa participe la efort. Acesta a declarat publicatiei Dnevni Avaz ca „singura harta BiH pe care o recunosc este cea cu RS, cu capacitatea teritoriala si politica detinuta de aceasta. Orice altceva este speculatie. Noi, cei din Bania Luka, nu elaboram nici o harta”.
Reamintim ca periodic, liderii populatiei musulmane solicita ca Srebrenica, locul unor controversate confruntari dintre populatia sarba si musulmana, sa primeasca statutul de district autonom in cadrul Bosniei-Hertegovina, si sa fie scoasa de sub jurisdictia Republicii Srpska, considerata de acestia produsul genocidului.

Extremism musulman

Fundamentalistii sauditi Wahhabi, care militeaza pentru o interpretare radicala a Coranului si doctrinei musulmane, tind sa se infiltreze tot mai mult in structurile religioase musulmane din Bosnia-Hertegovina, se arata in raportul de activitate pentru 2008 al Obavještajno Sigurnosna Agencija (Agentia pentru Informatii si Securitate) de la Sarajevo, citat de KARADENIZ-PRESS. Conform surselor citate, mediile politice musulmane din fosta republica iugoslava sunt infiltrate de activisti wahabiti, care urmaresc abolirea statului secular si introducerea legii religioase islamice – „sharia” – in viata politica.
Din 1992 pana in 1995, Bosnia-Hertegovina (BiH) a fost grav afectata de un razboi care a opus cele trei comunitati etnice principale. Diferiti mai mult prin religie, decat prin etnie, sarbii ortodocsi, croatii catolici si bosniacii musulmani sunt in continuare divizati, coexistand sub administrare internationala in cadrul a doua entitati, Republica Srpska, cu populatie preponderent sarba, cealalta entitate fiind Federatia BiH. Avertismente privitoare la riscul de terorism provenit din rindul comunitatii islamice din Bosnia din federatie apar din ce in ce mai des, insa exista suspiciuni legate si de miscarea Wahhabi.
Multi dintre oficialii comunitatii de informatii din Bosnia au deplans atitudinea exagerat de agresiva a wahhabistilor la adresa celor care nu le impartasesc credinta, intretinuta de importantele donatii financiare primite din partea unor fundatii religioase din Arabia Saudita si alte state arabe. In plus, o parte a oficialilor religiosi cred ca aceasta miscare religioasa o contrazice chiar pe cea originara a Bosniei, promotoare a unui islamism moderat, de factura sunnita.
Nu exista informatii exacte despre numarul membrilor miscarii Wahhabi din Bosnia si Hertegovina, insa miscarea radicala musulmana a aparut aici la inceputul anilor ’90, odata cu izbucnirea razboiului in fosta Iugoslavie. Acum, inclusiv rapoartele serviciilor de informatii germane si britanice, citate de mass-media bosniaca subliniaza ca wahhabismul se extinde cu repeziciune in Bosnia, cat si in Kosovo.

Negare oficiala

Comunitatea Islamica, institutia oficiala a musulmanilor din Bosnia, neaga ipoteza potrivit careia Wahhabi ar reprezenta o amenintare, chiar daca mai multe conflicte violente recente au fost urmate de devastarea moscheilor locale de catre wahhabisti. Conform speculatiilor din mass-media locala, lipsa unei reactii rapide a Comunitatii Islamice fata de amenintarea curentului radical, este pusa pe seama dependentei de aceleasi surse financiare din Arabia Saudita si lumea araba, fara insa a exista proble concrete in acest sens. Surse din cadrul comunitaii musulmane locale au declarat ca unul din miscarea wahhabita a fost introdusa in statul balcanic prin intermediul asa-zisilor mujahedini, luptatori islamisti ce s-au alaturat unitatilor armate bosniace in timpul razboiului civil.
Un raport al Organizatiei Natiunilor Unite din 1993 mentioneaza pentru prima data activitatea unitatilor El Mujahid din timpul razboiului in centrul Bosniei. Conform sursei citate, cei mai multi dintre acestia erau mercenari sositi din Turcia, Cecenia sau statele arabe, multi dintre ei fiind veterani ai razboiului din Afghanistan impotriva fortelor sovietice.

Influenta saudita

Miscarea Wahhabi a ajuns in Bosnia si datorita sustinerii financiare din partea Arabiei Saudite, unde aceasta este religia oficiala. Toti adeptii bosniaci au invatat legile de baza ale miscarii dintr-o carte cu blazonul Inaltului Comitet Saudit, o organizatie umanitara din Arabia Saudita. Acest comitet a actionat in Bosnia de la inceputul razboiului pana acum cativa ani, sub auspiciile unui ministru saudit. Diverse stiri in presa locala anuntau ca afacerile oficiale ale acestuia in Bosnia erau legate de finantarea reconstructiei moscheilor si locuintelor, directionand, de asemenea, ajutoarele umanitare catre aceasta tara in timpul razboiului.
Husein Smajic, muftiul orasului Sarajevo, a declarat recent ca evolutia miscarii in Bosnia a fost in stransa legatura cu activitatile diverselor organizatii umanitare provenite din tari islamice. Dupa razboi, conflictele ce i-au implicat pe membrii miscarii Wahhabi s-au extins in Sarajevo. In 2002, sase barbati din Algeria cu cetatenie bosniaca, recunoscuti public drept adepti ai miscarii Wahhabi, au fost arestati si predati autoritatilor SUA, fiind acuzati de activitati teroriste.
Reamintim ca Inaltul Comitet Saudit, inregistrat ca asociatie cetateneasca locala dupa razboi, nu mai este acum activ in Bosnia. Dupa atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, SFOR si fortele NATO de mentinere a pacii, au initiat o investigatie privitoare la aceasta organizatie. Au fost confiscate documente ce se presupune ca ar fi continut harti ale Washington-ului si materiale de falsificare a cartilor de identitate ale Departamentului de Stat.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *