Premierul sarb bosniac Milorad Dodik ameninta cu secesiunea

Croatia si Turcia si-au exprimat recent sustinerea deplina pentru stabilitatea politica in Bosnia si pentru apropierea tarii de NATO si UE, la o intalnire care i-a reunit la Zegreb pe ministrii de externe din cele trei tari, relateaza mass-media internationala. „Am decis sa incepem o serie de reuniuni privind situatia din Europa de Sud-Est, despre cum putem contribui la stabilizarea, pacea si prosperitatea regiunii si in special sa vedem cum putem ajuta Bosnia-Hertegovina pe calea euroatlantica”, a declarat presei seful diplomatiei croate, Gordan Jandrokovici. „Salutam participarea Turciei la aceasta initiativa, deoarece avem o experienta comuna din anii ’90, cand am contribuit la calmarea situatiei din Bosnia”, in timpul razboiului  (1992-1995), a anuntat Jandrokovici. Noile initiative diplomatice vin pe fondul intensificarii presiunilor din partea formatiunilor politice sarbe de extrema-dreapta pentru organizarea unui referendum care sa aprobe unificarea Republicii Srpska cu Serbia.
Bosnia este, alaturi de Kosovo, una dintre tarile din Balcanii de Vest care nu a facut progrese in procesul de apropiere de NATO si Uniunea Europeana. Intarzierea inregistrata de Sarajevo este in special provocata de incapacitatea politicienilor locali de a adopta reformele necesare pentru o mai buna functionare a institutiilor tarii, adesea blocate din cauza divergentelor etnice. O ultima initiativa, lansata de Washington si Bruxelles, pentru a incerca sa scoata Bosnia din impas, s-a finalizat in noiembrie anul trecut cu un esec.
Reamintim ca de la sfarsitul razboiului, Bosnia este divizata in doua entitati, una sarba si cealalta croato-musulmana, care beneficiaza de o larga autonomie. „Stabilitatea Bosniei echivaleaza cu stabilitatea intregii regiuni  (…) Vrem sa vedem Bosnia obtinand MAP (planul de actiune in vederea aderarii la NATO) si ii vom acorda sustinerea deplina pentru aderarea cat mai rapida la NATO”, a declarat, la randul sau, ministrul turc de externe, Ahmet Davutoglu.

Entitate musulmana

O comisie de experti din cadrul Partidului bosniac al Actiunii Democrate, reprezentant populatia musulmana, este pregatita sa traseze o harta cu patru unitati teritoriale in Bosnia si Hertzegovina (BiH), a declarat anterior Sulejman Tihic, liderul formatiunii, citat de cotidianul SETimes.
Tihic a declarat pentru cotidianul bosniac de mare tiraj Dnevni Avaz ca aceasta comisie si liderii partidului vor elabora harta in cadrul reformelor constitutionale propuse pe baza unui acord incheiat intre el, Dragan Covic, liderul Uniunii Democrate Croate din BiH, si prim-ministrul Republicii Sprska (RS), Milorad Dodik, liderul Uniunii Social Democratilor Independenti. Astfel, reformele prevad un stat format din patru entitati, cu trei niveluri de guvernare. Cu toate acestea, liderul Uniunii Social Democratilor Independenti refuza sa participe la efort. Acesta a declarat publicatiei Dnevni Avaz ca „singura harta BiH pe care o recunosc este cea cu RS, cu capacitatea teritoriala si politica detinuta de aceasta. Orice altceva este speculatie. Noi, cei din Bania Luka, nu elaboram nici o harta”.
Reamintim ca periodic, liderii populatiei musulmane solicita ca Srebrenica, locul unor controversate confruntari dintre populatia sarba si musulmana, sa primeasca statutul de district autonom in cadrul Bosniei-Hertegovina, si sa fie scoasa de sub jurisdictia Republicii Srpska, considerata de acestia produsul genocidului.

Acord fragil

Premierul Republicii Srpska, Milorad Dodik, a anuntat recent ca se retrage din negocierile privind reforma constitutionala conduse de SUA si UE, menite sa accelereze pasii Bosniei spre aderarea la UE si NATO, informeaza agentiile de presa.
Milorad Dodik a fost primul dintre liderii politici ai sarbilor, musulmanilor si croatilor din Bosnia-Hertegovina care a respins planul de reforma constitutionala propus in aceasta luna de UE si SUA, numindu-l „neconstitutional si partinitor impotriva sarbilor”. „Aceasta nu este infrangerea mea”, a spus liderul sarbilor din Bosnia. „Este infrangerea politicienilor din cadrul federatiei, care accepta sa se intalneasca numai in prezenta comunitatii internationale. Nu voi mai lua parte la nicio negociere mediata de comunitatea internationala”, a afirmat el, citat de mass-media de la Belgrad.
Republica Bosnia-Hertegovina, conform acordurilor de pace de la Dayton, care au pus capat razboiului din 1992-1995, este alcatuita din Republica Srpska si Federatia croato-musulmana. Tensiunile continue dintre cele doua parti au incetinit progresul tarii, iar unii se tem ca aceste neintelegri care persista ar putea intarzia procesul de integrare in UE pentru intreaga regiune.
Liderii partidelor parlamentare au oferit diverse motive pentru respingerea invitatiei la discutii a lui Dodik, unii dintre ei manifestandu-si dubiile in ceea ce priveste planul sau si insistand asupra prezentei internationale. „Am incercat doar sa ma asigur ca politicienii locali se aduna si incearca sa cada de acord asupra unor chestiuni care ar accelera drumul european”, a spus Dodik in cadrul unei conferinte de presa. „Aceasta este ceea ce comunitatea internationala a vrut sa facem”, a subliniat el.
Pachetul de reforme propus de SUA si UE include masuri care ar pune capat statutului Bosniei de protectorat international si schimbari constitutionale pentru a o face un candidat credibil la UE si NATO. Liderii principalelor partide parlamentare etnice si de opozitie au respins ulterior acest plan din diverse motive, iar negocierile privind viitorul Bosniei mediate de inalti oficiali europeni si americani s-au finalizat fara debloca impasul politic din tara.

Umbra razboiului

Presedintele sarb Boris Tadic a criticat dur saptamana trecuta amenintarea recenta a presedintelui croat la final de mandat, Stipe Mesic, la adresa sarbilor bosniaci in eventualitatea declararii independentei regiunii unde sunt majoritari, avertizand ca asemenea afirmatii din partea lui Mesic echivaleaza cu o adevarata ‘agitatie belicoasa’. Declaratia lui Stipe Mesic constituie ‘o agitatie belicoasa directa si o amenintare la adresa securitatii regionale’, a declarat presedintele Tadic, citat de televiziunea publica sarba RTS. ‘Este vorba despre o amenintare la securitatea tuturor popoarelor si a tuturor tarilor din regiune’, a adaugat Tadic, precizand ca va aduce in discutie declaratiile presedintelui croat vineri, in cadrul Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite.
Reamintim ca intr-o conversatie informala cu jurnalistii croati, reprodusa de jurnalul Novi List, Stipe Mesic a evocat o posibila operatiune militara daca sarbii din Bosnia-Hertegovina isi vor declara independenta de Sarajevo.
Milorad Dodik, seful guvernului Republicii Srpska (RS), entitate autonoma a sarbilor bosniaci, a enuntat de nenumarate ori eventualitatea convocarii unui referendum asupra independentei, in cazul in care autonomia entitatii pe care o conduce ar fi amenintata. ‘Daca as fi presedinte (croat), in momentul in care Milorad Dodik ar convoca referendumul asupra separarii (entitatii sarbilor bosniaci) de Bosnia, as taia cu armata culoarul bosniac Posavina’, a declarat Mesic.
Acest culoar traverseaza nordul Bosniei de-a lungul frontierei croato-bosniace. El constituie o importanta axa rutiera pentru RS, permitand comunicarea cu parti diferite ale autonomiei sarbe din Bosnia. Culoarul Posavina este si o legatura importanta intre Croatia si Bosnia-Hertegovina.

Somatie juridica

Bosnia risca sanctiuni internationale daca nu aplica o sentinta a Curtii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) potrivit careia Constitutia tarii discrimineaza evreii si tiganii, care nu pot candida la anumite functii alese in stat, relateaza agentiile internationale de presa. Constitutia bosniaca rezerva accesul la Camera superioara a Parlamentului  si la presedintia tripartita a tarii doar cetatenilor proveniti din „poporul constitutiv” al tarii – sarbii, croatii si musulmanii.
„Este o chestiune urgenta (…) Este evident ca legea fundamentala a Bosniei violeaza drepturile fundamentale ale omului si sentinta trebuie aplicata”, a declarat ambasadorul Dimitris Kourkoulas, seful Delegatiei Comisiei Europene in aceasta tara. El a adaugat ca, daca decizia nu e aplicata, ar putea fi avuta in vedere suspendarea Acordului de stabilizare si asociere (ASA), semnat de Bosnia in iunie 2008 si care reprezinta un prim pas pe drumul integrarii europene.
Sesizata de doi bosniaci, unul evreu si altul rom, care au contestat faptul ca nu au putut candida la anumite functii alese din cauza originii lor, CEDO a decis in decembrie ca legea fundamentala bosniaca este discriminatorie in privinta celor doua comunitati. „Sentinta trebuie aplicata astfel incat efectele acestor modificari sa intre in vigoare inaintea alegerilor generale din octombrie”, a avertizat Kourkoulas. Sistemul institutional bosniac a fost pus la punct prin acordul de pace de la Dayton (Statele Unite), care a pus capat razboiului intern (1992-95).