de Anatol Terzi | mai 8, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Premierul Victor Ponta a declarat luni, în Parlament, că va milita pentru o relaţie “mult mai pragmatică şi eficientă” a României cu Republica Moldova.
Totodată, Ponta a spus că doreşte ca România să fie mult mai bine reprezentată şi să îşi manifeste interesele “mult mai pregnant” pe scena europeană. El şi-a manifestat speranţa că prin alegerea lui Francois Hollande la preşedinţia Franţei vocea României “va fi mai bine auzită”. “Nu pot decât să sper că odată cu alegerea unui nou preşedinte în Franţa a domnului Francois Hollande că vocea României va fi mai bine auzită şi că niciodată un preşedinte al Franţei nu îl va îndepărta cu mâna pe reprezentantul statului român aşa cum din păcate s-a întâmplat în perioada trecută”, a spus Ponta.
Premierul Victor Ponta a declarat, luni seară, că îi va propune lui Bogdan Aurescu să rămână secretar de stat la MAE. Întrebat când va stabili algoritmul de împărţire a secretarilor de stat, Ponta a răspuns: „Nu e vorda de un algoritm, ci de acordul USL, care vorbeşte foarte clar de paritate între USL şi ACD. Acolo unde sunt doi secretari de stat, unul va fi din partea noastră, unul va fi din partea ACD”.
El a spus că în mod sigur vor fi şi oameni care îşi vor continua mandatul. „Vă dau un singur exemplu: îi voi propune domnului Aurescu să rămână în continuare secretar de stat, şi în mod cert nu va fi singurul”, a spus Ponta.
Ministrul desemnat al Afacerilor Externe, Andrei Marga, a declarat luni, după ce a fost avizat în comisii, că algoritmul stabilit în USL referitor la repartizarea secretarilor de stat din MAE este de doi pentru PSD şi unul al ACD, nefiind însă exclusă şi sprijinirea politică a unora din cei actuali. De asemenea, el a arătat că nu este în interesul guvernării USL să disloce oameni foarte competenţi şi l-a dat exemplu pe Bogdan Aurescu, secretarul de stat pentru afaceri globale şi politică de securitate.
„Bogdan Aurescu este de departe cel mai bun jurist în relaţiile externe ale României. Din păcate, România are puţini jurişti care s-au aplecat ca şi carieră asupra detaliilor acestor relaţii. Personal, voi fi foarte încântat să lucrez cu Bogdan Aurescu”, a afirmat Marga. În MAE sunt trei secretari de stat: Bogdan Aurescu, Luminiţa Odobescu şi Anton Niculescu, cărora li se adaugă şi secretarul general Maria Ligor.
de Anatol Terzi | apr. 7, 2012 | România, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut vineri, la Kiev, consultări cu Victor Mayko, adjunct al ministrului afacerilor externe al Ucrainei.
Un punct important pe agenda discuţiilor l-a reprezentat problematica minorităţilor naţionale din cele două ţări. Bogdan Aurescu a subliniat necesitatea asigurării la standarde europene a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina. În context, a reiterat propunerea de reluare a activităţii Comisiei Mixte Interguvernamentale în problemele minorităţilor naţionale, creată în baza Tratatului bilateral de bună-vecinătate din 1997.
Agenda consultărilor a cuprins, pe lângă aspectele relaţiilor bilaterale, tematica europeană şi evaluarea evoluţiilor regionale. În cadrul consultărilor au fost abordate aspecte ale relaţiilor Ucrainei cu UE, inclusiv parafarea Acordului de Asociere şi a Acordului Cuprinzător de Liber Schimb, realizarea Planului de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii ucraineni, precum şi elemente actuale ale problematicii privind securitatea energetică. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul continuu şi activ al României pentru perspectiva europeană a Ucrainei. Ambele părţi şi-au exprimat interesul pentru aprofundarea discuţiilor bilaterale în domeniul energiei şi al securităţii energetice. Partea ucraineană a mulţumit pentru sprijinul constant al României pentru avansul Ucrainei spre UE, inclusiv pentru finalizarea Acordului de Asociere şi a Acordului Cuprinzător de Liber Schimb şi liberalizarea regimului de vize.
Soluţionarea conflictului transnistrean
Părţile au efectuat un schimb de opinii cu privire la perspectivele soluţionării conflictului transnistrean. Bogdan Aurescu a subliniat că partea română susţine realizarea de progrese în soluţionarea problematicii transnistrene cu respectarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova în frontierele sale internaţional recunoscute. Partea română a propus continuarea consultărilor privind dosarul transnistrean iniţiate anul trecut la Bucureşti.
În planul raporturilor româno-ucrainene, părţile au convenit să intensifice în perioada următoare agenda bilaterală, să impulsioneze dialogul şi colaborarea sectorială, prin consultări şi întâlniri de lucru la nivel de experţi, inclusiv pentru finalizarea pregătirii pentru semnare a unor documente juridice pe care părţile le consideră necesare. Bogdan Aurescu a menţionat că pentru partea română este prioritară finalizarea Acordului de mic trafic de frontieră, în parametri care să permită aplicarea sa în cele mai bune condiţii.
Partea română a subliniat necesitatea soluţionării cât mai rapide a dosarului recuperării investiţiei româneşti de la combinatul Krivoi-Rog. În egală măsură, Bogdan Aurescu a subliniat că trebuie găsite soluţii pentru reglementarea problemei canalului Bâstroe, în deplină conformitate cu standardele internaţionale de mediu.
În ce priveşte problematica securitară, partea română a exprimat disponibilitatea de a organiza consultări privind problematica apărării antirachetă, Bogdan Aurescu subliniind contextul dat de finalizarea Acordului bilateral România-SUA si de declararea capabilităţii interimare a NATO la Summit-ul de la Chicago.
de Anatol Terzi | mart. 28, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
România salută evoluţiile recente în reglementarea problemei transnistrene, exprimându-şi speranţa că runda formatului „5+2” din aprilie va înregistra progrese.
Secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut marţi, la Moscova, consultări cu Vladimir Titov, adjunct al ministrului afacerilor externe al Federaţiei Ruse. Bogdan Aurescu a evidenţiat faptul că o soluţie a conflictului trebuie să respecte integritatea teritorială a R. Moldova, aspect împărtăşit de omologul rus. Cei doi demnitari au convenit continuarea consultărilor bilaterale iniţiate anul trecut, la Bucureşti, privind problematica transnistreană.
Dimensiunea bilaterală a agendei a fost completată cu un schimb de opinii asupra relaţiilor UE-Rusia şi NATO-Rusia, a evoluţiilor în plan regional şi internaţional, o atenţie specială fiind acordată regiunii Mării Negre şi Vecinătăţii Estice, inclusiv stadiului actual şi perspectivelor de soluţionare a conflictului transnistrean şi regiunii Balcanilor de Vest. A fost convenită impulsionarea dialogului şi cooperării sectoriale pe linia ministerelor afacerilor externe, prin organizarea de consultări regulate şi întâlniri interdepartamentale la Bucureşti şi Moscova, pe subiecte de interes pentru ambele părţi referitoare la dinamica bilaterală, regională, europeană şi internaţională.
A fost trecut în revistă stadiul finalizării diverselor acorduri bilaterale în negociere, cu accent pe pachetul de documente în măsură să asigure o deschidere pe linie culturală şi educaţională. Oficialul român a reluat propunerea de creare a unui Forum bilateral al societăţii civile, care să permită o mai bună cunoaştere a celor două societăţi, respectiv dezvoltarea relaţiilor inter-umane şi la nivelul societăţii civile.
Apărarea antirachetă
S-au abordat, de asemenea, teme de interes privind problematica europeană din perspectiva relaţiilor UE-Rusia, în particular regimul de vize, precum şi de pe agenda Consiliului NATO-Rusia, inclusiv privind apărarea antirachetă. Bogdan Aurescu a prezentat stadiul proiectului româno-american privind apărarea antirachetă, inclusiv în context NATO, şi a subliniat că România susţine realizarea unei înţelegeri NATO-Rusia în domeniu, în conformitate cu cele decise la Summit-ul de la Lisabona, în 2010. A arătat că România este în favoarea creării unui parteneriat real NATO-Rusia în conformitate cu interesele ambelor părţi.
De asemenea, cei doi diplomaţi au examinat ultimele evoluţii din dosarul sirian şi cel iranian. Bogdan Aurescu a adresat omologului rus invitaţia organizării unei noi runde de consultări la acest nivel la Bucureşti.
de Anatol Terzi | mart. 14, 2012 | România, Știri, Uncategorized @ro
Aspecte legate de dezvoltarea societăţii civile în regiunea Mării Negre şi perspectivele de cooperare între MAE român şi GMF au fost discutate marţi de secretarul de stat Bogdan Aurescu cu Enders Wimbush, senior director pentru politică externă şi societate civilă al German Marshall Fund of the United States, şi cu Alina Inayeh, directorul Biroului din Bucureşti al GMF.
Reprezentantul German Marshall Fund a prezentat principalele proiecte avute în vedere de GMF în perioada următoare şi s-a discutat posibilitatea participării MAE român la o parte din aceste proiecte, multe dintre ele de interes comun, de exemplu în domeniul securităţii cibernetice. De asemenea, a fost efectuat un schimb de vederi privind principalele teme actuale ale agendei de securitate şi regionale. Astfel, au fost discutate priorităţile agendei Summit-ului NATO de la Chicago, inclusiv apărarea antirachetă şi iniţiativa Smart Defense, dar şi perspectivele de soluţionare a conflictului transnistrean.
Bogdan Aurescu a arătat că România doreşte dezvoltarea unei culturi a dialogului în regiunea Mării Negre, la care să contribuie şi dezbaterile frecvente între actorii importanţi din regiune, reprezentanţii instituţiilor europene şi ai mediului academic şi societăţii civile. Totodată, a exprimat satisfacţia pentru aniversarea în 2012 a 5 ani de la înfiinţarea Black Sea Trust for Regional Cooperation, ca proiect al GMF, cu sediul la Bucureşti.
Black Sea Trust for Regional Cooperation
German Marshall Fund este o instituţie non-guvernamentală americană care se ocupă de politici publice şi acordarea de burse în scopul promovării cooperării şi bunei înţelegeri între America de Nord şi Europa, pe teme de interes global şi trans-atlantic. GMF îşi atinge scopul prin sprijinirea unor instituţii sau personalităţi care activează în zona activităţilor trans-atlantice, prin oferirea de analize şi cercetări pe teme de interes trans-atlantic, prin aducerea la un loc a liderilor şi membrilor comunităţii de afaceri sau a celei politice, ori prin crearea unor oportunităţi de schimburi de păreri.
În plus, GMF mai sprijină o serie de iniţiative care îşi propun consolidarea democraţiilor. Fondat în 1972, GMF este prezent pe ambele maluri ale Atlanticului – în afară de cartierul general din Washington mai are şapte birouri în Europa, inclusiv unul în Bucureşti.
În cadrul acestui birou din Bucureşti funcţionează şi BST (Black Sea Trust for Regional Cooperation), care are printre fondatori GMF, Guvernul României şi USAID. De la fondarea sa, în 2007, BST a acordat circa 280 de burse (în valoare de peste 8 milioane USD) unor ONG-uri locale sau naţionale, entităţi ale administraţiei locale, institute politice şi alte instituţii din Armenia, Azerbaijan, Bulgaria, Georgia, R. Moldova, România, Rusia, Turcia şi Ucraina.
Black Sea Trust for Regional Cooperation promovează cooperarea regională şi buna guvernanţă în regiunea lărgită a Mării Negre sprijinind iniţiativele transfrontaliere, participarea civică etc. Un eveniment notabil în anul 2011 a fost cel de-al patrulea Forum anual al ONG-urilor de la Marea Neagră, BST fiind unul dintre organizatori. Cu peste 300 de participanţi (societate civilă, organizaţii internaţionale şi guvernamentale) din întreaga regiune, Forumul s-a axat pe strategii şi politici pentru regiunea lărgită a Mării Negre, încercând să contribuie la dezvoltarea cooperării regionale.
de Anatol Terzi | mart. 13, 2012 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Noul statut al Serbiei în relaţia cu UE, de ţară candidată, ar trebuie să fie un stimulent al procesului intern de reforme privind situaţia minorităţii române de pe întreg teritoriul Serbiei, a declarat luni Bogdan Aurescu.
Acesta a asigurat că România va continua să sprijine aceste eforturi ale autorităţilor sârbe îndreptate spre aderarea Serbiei la Uniunea Europeană. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut o întrevedere luni, la Bucureşti, cu asistentul ministrului afacerilor externe al R. Serbia, Zdravko Ponos, responsabil pentru relaţiile bilaterale. Cei doi oficiali au abordat în cadrul întrevederii problema candidaturilor la Preşedinţia Adunării Generale ONU în mandatul 2012-2013, respectiv situaţia minorităţii române din Serbia.
Bogdan Aurescu a reiterat că evaluarea privind avansarea pe calea europeană trebuie să se bazeze pe îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga, a căror parte importantă este şi protecţia drepturilor aparţinând minorităţilor naţionale. De altfel, a reamintit oficialul român, această conexiune este acceptată explicit de Serbia în textul Protocolului Comisiei Mixte al sesiunii a doua a Comisiei Mixte, semnat la 1 martie 2012, la Bruxelles, în prezenţa Comisarului european pentru extindere, Stefan Füle, şi a Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Catherine Ashton, care menţionează că „Republica Serbia …, în procesul de aderare la Uniunea Europeană, se angajează să respecte şi să aplice criteriile politice de la Copenhaga, inclusiv în ceea ce priveşte protecţia persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, în conformitate cu instrumentele internaţionale regionale şi bilaterale relevante pe care le-a ratificat.”
Menţinerea identităţii minorităţii române din Serbia
Declaraţia Comisiei Europene la minuta Consiliului Afaceri Generale din 28 februarie 2012 subliniază că respectarea şi protecţia minorităţilor sunt un element important al criteriilor de aderare la UE, iar progresul Serbiei în acest domeniu va face obiectul raportului Comisiei din octombrie 2012. În acest context, Bogdan Aurescu a subliniat că aplicarea întocmai a recomandărilor convenite de părţi în Protocolul din 1 martie 2012 va fi un reper important.
În calitate de co-preşedinte al Comisiei Mixte Interguvernamentale între România şi Serbia privind minorităţile naţionale, Bogdan Aurescu a arătat că semnarea Protocolului (primul document al Comisiei Mixte care abordează pe fond situaţia minorităţilor din cele două ţări) este un prim pas în procesul ameliorării protecţiei acestora, implicarea României ca stat-înrudit pentru menţinerea identităţii minorităţii române din Serbia fiind în deplină conformitate cu standardele europene în materie. A propus crearea unui mecanism funcţional de monitorizare la nivelul celor două ministere de externe, care să faciliteze aplicarea eficientă a Protocolului.
De asemenea, Bogdan Aurescu a evidenţiat importanţa prevederii din Protocol care se referă la faptul că „recomandările sale … se aplică tuturor persoanelor care aparţin minorităţii naţionale române pe întreg teritoriul Republicii Serbia, în conformitate cu obligaţiile internaţionale de a respecta dreptul la liberă auto-identificare, aşa cum este prevăzut de articolul 3 al Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale …”, care are menirea de a bloca eventuale demersuri de a împiedica persoanele care aparţin minorităţii române din Serbia de a se declara ca români.
Zdravko Ponosa declarat că partea sârbă va depune cu bună credinţă toate eforturile pentru aplicarea Protocolului semnat la 1 martie 2012. De asemenea, a reiterat mulţumirile Serbiei pentru poziţia de principiu a României în privinţa Kosovo.
