Scutul de de la Deveselu. Bogdan Aurescu s-a intalnit cu Frank Rose
Frank Rose, adjunct al asistentului secretarului de stat pentru spaţiu şi politică de apărare din Departamentul de Stat al SUA, a fost la Deveslu, unde a fost impresionat de mâncăruri ecologice, zaibăr şi ţuică. Delegaţia americană şi autorităţile din Olt au pus la punct detalii pentru instalarea scutului antirachetă de la Deveselu, în timpul unei întâlniri cordiale în care Rose a primit cadouri tradiţionale. De asemenea, recent, secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut, la Bucureşti, o întrevedere cu Frank Rose, adjunct al asistentului secretarului de stat pentru spaţiu şi politică de apărare din Departamentul de Stat al SUA. Cei doi oficiali au evaluat stadiul actual al realizării sistemului SUA din Europa de apărare împotriva rachetelor balistice, realizat într-o Abordare Adaptivă în Etape (European Phased Adaptive Approach – EPAA), în contextul semnării, la 13 septembrie 2011, la Washington, a Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România, precum şi al recentei intrări în vigoare a cadrului juridic în materie dintre SUA şi Polonia şi, respectiv, al acordului exprimat de Turcia, pentru instalarea, în această ţară, a unui sistem radar de detectare a tirurilor cu rachete balistice. Cei doi oficiali au apreciat că aceste evoluţii pozitive recente vor avea un impact favorabil asupra menţinerii calendarului preconizat pentru realizarea fazelor I şi II ale EPAA. Totodată, cei doi demnitari au făcut un schimb de opinii asupra evoluţiilor din cadrul procesului de creare a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, conform deciziei adoptate la Summitul NATO de la Lisabona din noiembrie 2010 şi în perspectiva Summitului NATO de la Chicago din mai 2012. Acordul între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România a fost semnat la 13 septembrie 2011, la Washington, de către ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, şi secretarul de stat american Hillary Clinton, cu ocazia vizitei în SUA a Preşedintelui României, Traian Băsescu. Acordul privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România constituie baza juridică necesară pentru a permite participarea ţării noastre la proiectul american de abordare adaptivă în etape a apărării antirachetă în Europa (European Phased Adaptive Approach to Ballistic Missile Defense) şi pentru amplasarea unor elemente ale Sistemului antirachetă american în România, în localitatea Deveselu, jud. Olt. Rolul Acordului este să reglementeze regimul juridic aplicabil întregului spectru de chestiuni care decurg din instalarea şi funcţionarea Sistemului.
Sistemul care va fi instalat în baza de la Deveselu are caracterul strict defensiv ;i nu poate fi folosit, potrivit prevederilor Acordului semnat recent între România şi SUA, decât în scopuri de legitimă apărare, în acord cu prevederile Cartei ONU, a declarat Bogdan Aurescu. Secretarul de stat a participat, în perioada 20-21 septembrie 2011, la conferinţa „Ballistic Missile Defense and European Security”, organizată de Centrul European pentru Studii de Securitate „George C. Marshall” la Garmisch-Partenkirchen, în Germania. Bogdan Aurescu a fost invitat să susţină o intervenţie în cadrul panelului „Perspectives of NATO members: Germany, Poland and Romania”. Demnitarul român a evidenţiat în prezentarea sa implicaţiile pe care le are pentru ţara noastră şi pentru regiune dezvoltarea de către SUA a sistemului de apărare antirachetă în Europa, apreciind că acesta va contribui, ca parte componentă a viitoarei capacităţi de apărare antirachetă a NATO, la un nivel crescut de securitate pentru întregul continent european. Prezentarea a avut loc într-un context special, determinat de foarte recenta semnare la Washington, la 13 septembrie 2011, de către ministrul român de externe, Teodor Baconschi şi secretarul de stat american, Hillary Clinton a Acordului privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România, în cadrul vizitei Preşedintelui României în Statele Unite. Secretarul de stat Aurescu a subliniat că „Acordul reprezintă primul astfel de instrument juridic negociat în întregime şi semnat în cadrulproiectului american de abordare adaptivă în etape a apărării antirachetă în Europa (European Phased Adaptive Approach to Missile Defense), lansat de Preşedintele Obama în septembrie 2009”. A arătat de asemenea, că „decizia României de a găzdui unele componente ale sistemului de apărare antirachetă exprimă angajamentul constant al ţării noastre pentru principiile indivizibilităţii securităţii şi solidarităţii aliate”. A accentuat, totodată, caracterul strict defensiv al sistemului care va fi instalat în baza de la Deveselu, arătând că acesta nu poate fi folosit, potrivit prevederilor Acordului semnat recent între România şi SUA, decât în scopuri de legitimă apărare, în acord cu prevederile Cartei ONU.
O Declaratie comuna privind intensificarea cooperarii in domeniul prevenirii si combaterii coruptiei a fost adoptata recent la finalul Reuniunii ministrilor de interne din Statele Membre ale Organizatiei de Cooperare Economica a Marii Negre (OCEMN), care s-a desfasurat la sediul Ministerului Administratiei si Internelor. Declaratia comuna a ministrilor include elaborarea unui Plan de Actiuni regional al carui scop principal va fi acela de a contribui la crearea unei retele care sa faciliteze schimbul de informatii si de bune practici atat intre agentiile de resort din Statele Membre OCEMN, cat si intre acestea si structurile societatii civile. Masurile propuse in cuprinsul Declaratiei se circumscriu necesitatii prevenirii si combaterii coruptiei, cu scopul de a contribui la sporirea integritatii si de a promova in randul cetatenilor din Statele Membre OCEMN un comportament etic. De asemenea, ministrii au convenit sa promoveze cooperarea intre autoritatile nationale din Statele Membre OCEMN implicate in prevenirea si combaterea coruptiei, pe baze bilaterale sau multilaterale si sa sprijine initiativele comune la nivel regional in acest sens. Totodata, potrivit Declaratiei comune va fi incurajat schimbul de bune practici, efectuarea unor studii si cercetari stiintifice cu privire la dezvoltarea si caracteristicile fenomenului de coruptiei in regiune, precum si consolidarea cooperarii cu structurile societatii civile pentru reducerea tolerantei in privinta fenomenului coruptiei.
Secretarul de stat Bogdan Aurescu a reiterat sustinerea pe care Romania o acorda parcursului european al Republicii Moldova, atat in calitate de stat membru aflat la frontiera rasariteana a UE, cat si prin prisma patrimoniului comun de valori lingvistice, culturale si spirituale. „Apropierea unui stat de UE nu este un proces usor si nici de scurta durata. Acest parcurs conduce, in cele din urma, la transformari in intreaga societate. Dar este un efort care merita facut si speram ca el sa fie continuat cu aceeasi hotarare. Stim ca aveti o agenda europeana si de reforme ambitioasa. Romania o sprijina si crede in ea. Suntem gata, asa cum am fost intotdeauna, sa oferim toata asistenta noastra in atingerea obiectivelor pe care le-ati stabilit”, a declarat Bogdan Aurescu, la Forumul UE – Republica Moldova. Acesta a prezentat evolutiile recente din vecinatatea estica si sudica a Uniunii Europene, precum si progresele Republicii Moldova in relatia cu UE si contributia sa la indeplinirea obiectivelor Parteneriatului Estic: „Parteneriatul Estic a raspuns interesului partenerilor din vecinatatea estica de a-si accelera procesele de asociere politica si integrare economica cu Uniunea Europeana”. Totodata, a subliniat importanta revizuirii adecvate a Politicii Europene de Vecinatate in raport cu nevoia de sprijin pentru statele din regiune si in baza principiului diferentierii si al meritelor proprii, precum si necesitatea unui cadru de politici substantiale care sa permita UE mentinerea echilibrului eforturilor de sprijin intre Sud si Est. In acest context, a reiterat pozitia Romaniei ca procesul de revizuire sa conduca la oferirea perspectivei europene statelor care indeplinesc masurile si reformele subsumate parcursului european asumat: „[…] Romania, ca suporter al politicii europene a <usilor deschise> este in favoarea unei Politici Europene de Vecinatate continand perspectiva extinderii in continuare a UE”.
Romania tine sa atraga atentia asupra importantei strategice in crestere a regiunii Marii Negre si lectiile invatate de-a lungul a 20 de ani de cooperare regionala, mai ales in contextul evenimentelor complexe care se desfasoara in alta regiune din vecinatatea Uniunii Europene, Africa de Nord/ Orientul Mijlociu, fara a trece cu vederea efectele crizei economice si perspectivele de redresare a statelor de la Marea Neagra. Afirmatia ii apartine lui Bogdan Aurescu, care a subliniat interconexiunile intre necesitatea asigurarii prosperitatii economice, democratiei si securitatii: „Fara prosperitate nu se poate construi democratia, iar prosperitatea nu se poate construi fara securitate. Regiunea Marii Negre nu isi poate asigura securitatea, deci nici prosperitatea si democratia mentinandu-se in izolare – de aceea rolul UE si NATO in regiune sunt esentiale”. Secretarul de stat din cadrul Minsterului Afacerilor Externe a participat vineri, in calitate de key-note speaker, la un eveniment-dezbatere consacrat evolutiilor din regiunea Marii Negre, organizat in marja Brussels Forum si intitulat Black Sea: 20 Years After, organizat de German Marshall Fund cu sprijinul MAE roman. Dezbaterea a fost organizata in contextul Presedintiei-in-exercitiu a Romaniei a BSEC si al implinirii a 20 de ani de la inceputul transformarilor din statele regiunii Marii Negre, care au generat noi initiative si formate de cooperare regionala, inclusiv promovate de institutii europene. Alaturi de secretarul de stat Bogdan Aurescu, ceilalti vorbitori principali au adus in discutie diferitele dimensiuni ale cooperarii regionale la Marea Neagra: dimensiunea europeana – Miroslav Lajcak, director executiv in Serviciul European de Actiune Externa, dimensiunea de securitate si rolul NATO – Jamie Shea, adjunctul asistentului Secretarului General pentru provocari emergente de securitate si viziunea Germaniei, care, alaturi de Romania, a fost printre promotorii implicarii UE in regiune – Patricia Flor, reprezentant cu insarcinari speciale pentru problemele Europei de Est, Caucazului si Asiei Centrale din MAE german. Au fost analizate perspectivele Sinergiei Marii Negre si viitoarei Strategii UE pentru regiunea Marii Negre, precum si rolul pe care acestea il vor avea in cadrul Politicii Europene de Vecinatate revizuite, fiind abordate inclusiv perspectivele alocarii de resurse europene pentru implementarea proiectelor si politicilor europene. Secretarul de stat a mai aratat ca Presedintia-in-Exercitiu a OCEMN, detinuta de Romania in prima jumatate a acestui an, ofera in prezent posibilitati multiple de interactiune UE – OCEMN, Romania sustinand in acelasi timp o implicare si o coordonare sporita a actorilor regionali in abordarea problemelor cu care se confrunta regiunea, prin cresterea increderii si a nivelului de cooperare. Bogdan Aurescu a mentionat necesitatea cresterii eficientei organizatiei si a profilului acesteia, revenirea la mandatul sau economic fiind necesara concomitent cu consolidarea „culturii dialogului”, obiectiv al PiE romane, absolut esentiala pentru intarirea increderii si solutionarea disputelor. Conflictele inghetate reprezinta, in viziunea Romaniei, o prioritate de solutionare pentru a permite dezvoltarea statelor regiunii, a aratat secretarul de stat. Potrivit reprezentantului Romaniei,asigurarea securitatii energetice este de asemenea o preocupare comuna a Europei si statelor de la Marea Neagra, in conditiile in care aceasta regiune joaca un rol de pivot in tranzitul resurselor energetice. Reluarea dezbaterilor, la nivel european, pe tema evolutiilor din regiune, mai ales in contextul detinerii, de catre Romania, a Presedintiei-in-Exercitiu a OCEMN si al recentei rezolutii a Parlamentului European privind necesitatea elaborarii unei Strategii Europene pentru regiunea Marii Negre, urmareste sa relanseze acest subiect ca prioritate pe agenda europeana. Vor fi abordate inclusiv aspecte privind implementarea Sinergiei Marii Negre, operationalizarea Parteneriatului privind Mediul din cadrul Sinergiei, perspectivele alocarii de resurse europene pentru implementarea acestora, dar si posibilitatile sporite de implicare a actorilor regionali pentru identificarea problemelor de interes comun si pentru elaborarea unor politici regionale care sa includa domenii cat mai diverse si mai relevante pentru toti cei implicati.